Știri
Știri din categoria Apărare
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA, potrivit Mediafax, după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN. Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței.
„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.
Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați.
Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim.
Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță.
Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear.
Recomandate
România își extinde infrastructura de testare pentru tehnologii „dual use” în rețeaua NATO DIANA , după ce propunerea de includere în bugetul de anul viitor a cinci noi Centre de Testare DIANA a fost aprobată la reuniunea Consiliului Director NATO DIANA de la Madrid, potrivit Economedia , care citează un comunicat al ICI București preluat de Agerpres. Decizia contează în primul rând operațional: includerea în buget este prezentată ca o etapă necesară pentru continuarea procesului administrativ și operațional, astfel încât noile centre să poată contribui efectiv la capacitatea DIANA de a evalua, valida și accelera tehnologii cu aplicabilitate atât civilă, cât și de apărare (tehnologii „dual use”). Ce presupune aprobarea și ce urmează Cele cinci Centre de Testare propuse pentru România „ar urma” să extindă capacitatea DIANA de testare și validare a tehnologiilor, însă materialul nu precizează unde vor fi localizate sau ce domenii tehnice vor acoperi. În aceeași reuniune a fost avansată și inițiativa unui Accelerator DIANA afiliat la nivel național, care ar urma să fie găzduit de Universitatea Politehnica din București . Potrivit sursei, procesul oficial de „onboarding” (integrare formală în rețea) pentru Acceleratorul DIANA din România urmează să înceapă în perioada următoare, în baza noului cadru de afiliere al DIANA. Context: rolul DIANA și miza pentru România DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) este acceleratorul de inovare al NATO pentru zona Atlanticului de Nord, creat pentru a identifica și stimula inovarea cu beneficii de apărare și securitate. Programul conectează startup-uri, inovatori și cercetători la o rețea de centre de testare și acceleratoare din statele membre, cu accent pe tehnologii civile cu potențial de utilizare în apărare. ICI București, care a susținut demersul, afirmă că obiectivul este conectarea mai bună a infrastructurilor de cercetare și testare din România la inițiativele NATO dedicate tehnologiilor emergente și „dual use”. „Aprobarea propunerii privind includerea a cinci noi Centre de Testare DIANA în România în bugetul de anul viitor este un rezultat important pentru ţara noastră. Pentru ICI Bucureşti, este esenţial ca expertiza în cercetare, tehnologie şi securitate cibernetică să poată fi conectată la iniţiativele NATO dedicate inovării şi tehnologiilor de tip dual use”, a declarat Adrian-Victor Vevera, director general al ICI Bucureşti, citat în comunicat. [...]
Aliații europeni din NATO cer clarificări urgente de la Washington după notificarea SUA privind reducerea semnificativă a contribuției la forța de reacție rapidă a alianței, pe fondul temerilor că măsura poate slăbi capacitatea de descurajare în fața Rusiei, potrivit Biziday . Incertitudinea este alimentată de lipsa unei imagini clare asupra amplorii și calendarului schimbărilor, arată Financial Times (FT) . În paralel, informații apărute în presa germană indică posibile retrageri de resurse considerate critice pentru apărarea aeriană și navală a alianței. Ce capabilități ar putea fi reduse Potrivit informațiilor citate, ar fi vizate inclusiv: retragerea uneia dintre cele două grupuri navale americane de tip portavion alocate NATO; retragerea tuturor submarinelor capabile să lanseze rachete de croazieră; reducerea numărului de aeronave de patrulare maritimă ; reducerea avioanelor de realimentare în aer , de la 79 la 63; reducerea unor avioane de luptă , de la 153 la 99. Aceste ajustări ar afecta în special capacitatea NATO de protecție navală și aeriană, într-un moment în care statele de pe flancul estic cer predictibilitate operațională. De ce contează pentru securitatea regională În discuțiile cu FT, aliații europeni spun că lipsa detaliilor creează îngrijorări privind echilibrul de forțe în Europa. Unii oficiali, inclusiv comandantul forțelor armate letone, avertizează că Rusia ar putea încerca să profite de o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a ataca statele baltice în următorii ani, în timp ce evaluările serviciilor de informații indică un posibil orizont de risc între 2028 și 2029. Poziția SUA și mesajul NATO Comandantul Comandamentului European al SUA, generalul Alexus Grynkewich, a susținut că există o dependență excesivă de forțele americane în modelul de forțe al NATO și că aliații non-americani devin tot mai capabili să asigure preponderența forțelor necesare apărării alianței. NATO a transmis că schimbarea reflectă o realiniere treptată a contribuțiilor, pe fondul creșterii investițiilor europene în apărare, și că reducerea dependenței de contribuția americană ar face alianța mai sustenabilă pe termen lung. Totuși, pentru multe capitale europene rămâne neclar cât de rapid și în ce măsură se va produce această reechilibrare. [...]
O eventuală găzduire de arme nucleare americane ar deschide o decizie cu miză politică internă, cu Parlamentul în poziția de veto , într-un context în care Washingtonul ar lua în calcul desfășurări suplimentare în Europa, potrivit Adevărul . Statele Unite ar analiza posibilitatea de a desfășura arme nucleare pe teritoriul unor state europene, idee prezentată ca un semnal de fermitate și o reasigurare pentru aliații NATO, în ipoteza unei reduceri a sprijinului militar convențional, notează publicația, citând Financial Times . Discuțiile ar fi în curs „pe mai multe canale NATO”, iar statele din Estul Europei ar fi cele mai interesate, pe fondul percepției de risc dinspre Rusia. În acest cadru, generalul (r) Marius Crăciun susține că România ar trebui să facă lobby pentru a găzdui arme nucleare americane, argumentând că prezența lor ar crește descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unui răspuns). El afirmă că puteri nucleare ostile, în special Rusia, „nu vor îndrăzni să atace România” dacă pe teritoriul țării ar exista astfel de capabilități. Miza operațională și blocajul instituțional: decizia ar ajunge la Parlament Potrivit generalului, dacă ar exista negocieri între partea română și cea americană, acestea s-ar purta „la nivelul cel mai secret” până la o decizie. În același timp, el indică un prag instituțional: ar fi necesară aprobarea Parlamentului , care „va avea ultimul cuvânt”. Generalul avertizează că Legislativul ar putea bloca o astfel de inițiativă, invocând existența unor „forțe politice favorabile Moscovei”, ceea ce ar transforma subiectul într-o dispută politică internă cu potențial de a întârzia sau opri orice demers. Reacția Rusiei, în scenariul discutat: presiune publică, nu acțiune militară În ipoteza unui acord București–Washington, generalul anticipează o reacție „furibundă” a Rusiei, în special la nivel de declarații și intimidare, cu scopul de a determina România să renunțe. El susține însă că amenințările ar rămâne la nivel declarativ, pe logica descurajării nucleare: un atac nuclear ar transforma Rusia însăși într-o țintă. Context: Polonia a cerut public, România a evitat tema Materialul arată că Polonia a cerut în trecut, în mod repetat, să găzduiască astfel de arme, în timp ce autoritățile române au evitat până acum subiectul în spațiul public. Generalul pune diferența pe seama climatului politic intern și a faptului că, în România, o eventuală dezbatere ar deveni rapid controversată. Într-un astfel de scenariu, următorul pas concret nu ar fi unul militar, ci unul politic: dacă discuțiile ar trece de faza confidențială, decizia s-ar muta în Parlament, unde ar putea fi confirmată sau blocată. [...]
Finanțarea NATO pentru achiziții de armament destinate Ucrainei rămâne mult sub țintă , iar Kievul avertizează că problema nu mai este doar de bani, ci de scăderea rapidă a livrărilor, pe fondul presiunii asupra stocurilor globale. Potrivit Politico , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut aliaților europeni să accelereze livrările de apărare antiaeriană, cu accent pe interceptarea rachetelor balistice. Zelenski a spus, la Kiev, că „rachetele balistice sunt ultimul argument al Rusiei” și a cerut partenerilor să se concentreze pe protecția împotriva acestui tip de atac, în contextul în care Ucraina solicită de mai mult timp interceptoare Patriot fabricate în SUA. Cererea vine după ce un val de drone și rachete rusești a ucis 12 persoane în capitala Ucrainei, menționează publicația. Blocajul: bani promiși, dar puțin „finalizat” în 2026 În centrul discuției este programul NATO de achiziții de armament din SUA pentru Ucraina, Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, a indicat că partenerii au promis aproape 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) prin această schemă. Totuși, comparația cu anul trecut arată un ritm lent în 2026: aliații au promis 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în 2025, ceea ce sugerează că în primele cinci luni din 2026 s-ar fi „finalizat” doar circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în bani suplimentari — mult sub obiectivul de 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) pe care Rutte îl setase pentru acest an. În interiorul NATO, oficiali susțin că unele state au convenit deja contribuții suplimentare, dar acestea așteaptă aprobări finale pentru a fi anunțate ca pachete formale. Un oficial al alianței, citat de Politico, a transmis că sprijinul prin PURL va continua și că ar trebui așteptate noi angajamente „în viitorul apropiat”. De ce spune Zelenski că nu mai e doar o problemă de finanțare Zelenski a avertizat că, dincolo de finanțare, „cantitatea livrărilor a scăzut rapid” după războiul SUA cu Iranul, care a pus presiune pe stocurile globale de arme critice. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu „mai multe țări” pentru a le lua locul la coadă pentru rachete Patriot din SUA, dar a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă Ucraina plătește contractul. Rutte a declarat că SUA „fac ce pot” pentru a livra Ucrainei rachete Patriot PAC-3 și PAC-2, interceptoarele folosite de sistemul Patriot. Miza pentru summitul NATO din iulie Disputa privind finanțarea și livrările are loc în timp ce NATO încearcă să vină cu un angajament financiar concret înaintea summitului liderilor alianței din iulie, unde Zelenski urmează să participe „în marja” reuniunii. Anterior, aliații au respins o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina. Acum, potrivit a trei diplomați NATO citați de Politico, este analizată o propunere germană care ar crește transparența contribuțiilor și ar fi asociată cu o țintă absolută de finanțare, încă nedefinită. [...]
Reducerea contribuției militare a SUA în planurile NATO mută presiunea de capacități și costuri către Europa și Canada , care sunt chemate să acopere rapid golul cu avioane, drone și nave, potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Mesajul a fost transmis miercuri de generalul american Alexus Grynkewich , citat de Reuters, conform Agerpres. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a decis să reducă rezerva de capabilități militare americane disponibilă pentru NATO în situații de criză. Ce capacități li se cer aliaților să crească „rapid” Grynkewich a indicat trei zone în care europenii și Canada ar putea suplini cel mai repede reducerea contribuției americane: avioane (cu pilot); drone (fără pilot); nave militare. În acest context, generalul a vorbit despre o dependență excesivă a modelului de forțe al NATO de resursele SUA. „A existat o co-dependență nesănătoasă în NATO Force Model de forțele SUA.” El a legat necesitatea schimbării de riscul unor conflicte simultane în mai multe regiuni ale lumii. Ce se știe despre decizia SUA și ce rămâne neclar Luna trecută, Washingtonul și-a informat aliații că își va reduce contribuția la NATO Force Model – mecanismul care grupează forțele și capabilitățile puse la dispoziția Alianței pentru situații de criză. Detaliile deciziei nu au fost făcute publice, astfel că amploarea exactă și calendarul nu sunt cunoscute. Un purtător de cuvânt al NATO a declarat însă că domeniile menționate sunt unele în care aliații europeni au deja sau vor avea în curând suficiente capacități, astfel încât nu sunt anticipate probleme pentru apărarea Alianței. Scenariul vehiculat: mai puține avioane, mai puține nave, fără submarine Potrivit publicației germane Der Spiegel, citată de Reuters, SUA ar urma: să reducă cu aproximativ o treime numărul avioanelor de vânătoare puse la dispoziția NATO; să contribuie cu mai puține distrugătoare; să nu mai includă submarine în fondul de capabilități pentru situații de criză. Aceeași sursă mai susține că statele europene vor trebui să își asigure într-o măsură mai mare propriile drone de recunoaștere, în condițiile în care Washingtonul ar intenționa să își reducă și contribuțiile în acest domeniu. [...]
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]
