Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia testează o versiune cu două locuri a Su-57, mizând pe export și pe instruirea piloților, potrivit WinFuture, care publică primele imagini ce arată un fuselaj frontal alungit pentru un al doilea cockpit.
Noile fotografii indică începerea testelor la sol (rulaj) pentru varianta în configurație „tandem” (două locuri, unul în spatele celuilalt). Inginerii Sukhoi ar fi modificat celula avionului pentru a crea spațiul suplimentar fără pierderi aerodinamice majore, iar imaginile ar confirma existența unei versiuni despre care se specula de mai mult timp.
Publicația notează că denumirea exactă nu este încă stabilită, în discuție fiind nume precum Su-57D sau Su-57UB. Dincolo de aspectul tehnic, miza principală este comercială: pentru multe forțe aeriene, o versiune cu două locuri (inclusiv pentru instruire și conversie pe tip) este o condiție de bază înaintea unei achiziții, mai ales pentru state care nu au acces la infrastructura de pregătire din Rusia.
În acest context, WinFuture indică Algeria drept primul client extern confirmat pentru Su-57 și susține că apariția unor aparate cu însemne algeriene ar sugera că ar avea loc deja zboruri de conversie. O versiune cu două locuri ar putea reduce timpul până la atingerea capacității operaționale a unor escadrile noi, prin instruire „la fața locului”.
Pe lângă componenta de export, al doilea loc ar putea avea și un rol operațional. Conform Defense Blog (citat de WinFuture), postul din spate ar putea fi folosit pentru controlul unor drone „însoțitoare” precum S-70 Okhotnik și pentru coordonarea unor „roiuri” (grupuri) de drone de luptă, prin preluarea sarcinilor de analiză a datelor de la senzori și management al misiunii.
WinFuture menționează și un brevet din 2023 care descrie un „centru de comandă zburător” pentru operațiuni în rețea, ceea ce ar susține ideea unui ofițer de sisteme de armament care să degreveze pilotul.
Materialul amintește că, în pofida evoluțiilor, programul Su-57 a avut și eșecuri: ar fi fost pierdute cel puțin patru aparate, nu în luptă aeriană, ci la sol, în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra bazelor aeriene rusești, inclusiv în zone aflate „mult în spatele liniei frontului”. Episoadele sunt prezentate ca un semnal privind vulnerabilitatea unor platforme scumpe atunci când nu sunt protejate de infrastructură de tip buncăr.
În ansamblu, apariția versiunii cu două locuri sugerează o încercare de a face Su-57 mai „vandabil” pe piețele externe, printr-un pachet mai complet de instruire, în timp ce utilizarea pentru coordonarea dronelor rămâne, deocamdată, un scenariu de utilizare indicat în surse și documente menționate de publicație.
Recomandate

Distrugerea unei drone marine cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru cea mai mare investiție energetică a României , într-un moment în care proiectul este în derulare și are rol strategic pentru aprovizionarea cu gaze. Informațiile au fost relatate de Economedia , care citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și reacții oficiale. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Potrivit MApN, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a executat foc cu tunul de bord, lovind drona. Intervenție militară și verificări în desfășurare Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că Garda de Coastă a semnalat dimineața existența unei drone marine „la câteva sute de metri” de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la Neptun Deep. A fost constituită o celulă de comandă la nivelul MApN, iar decizia de distrugere a fost luată „în coordonare cu Președintele României”, cu prioritate pentru protejarea personalului de pe platformă și securizarea infrastructurii critice. MApN a mai precizat că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări, iar misiunea este în desfășurare. Totodată, Miruță a afirmat că, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, România a primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. Reacții: UE vorbește despre „război hibrid”, OMV Petrom spune că lucrările continuă Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încadrat incidentul într-o „campanie de amenințări” în escaladare și a folosit explicit termenul de „război hibrid” (acțiuni sub pragul unui conflict declarat, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri asupra infrastructurii). „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă (...). Este vorba de un război hibrid.” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Armata Română, piloții celor două F-16 și Garda de Coastă, afirmând că prioritatea a fost protejarea oamenilor și a infrastructurii critice. În același mesaj, el a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”. OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că lucrează „îndeaproape” cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore și că activitățile din proiect se desfășoară conform graficului, subliniind că siguranța personalului și integritatea operațiunilor rămân prioritare. De ce contează pentru economie: Neptun Deep, proiect strategic și investiție majoră Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și este descris drept cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc din ultimele decenii. „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, unde gazele extrase din zăcămintele submarine urmează să fie procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție pentru proiect, iar premierul interimar Ilie Bolojan a caracterizat exploatarea gazelor din Marea Neagră drept un proiect strategic pentru securitatea energetică, cu efecte asupra economiei și industriei, inclusiv prin posibilitatea de a susține relansarea unor ramuri industriale și un consum la prețuri mai stabile. Pentru context suplimentar despre miza economică a proiectului, Economedia indică și materialul explicativ: Economedia . Informarea MApN citată în articol este disponibilă aici: MApN . [...]

Estimarea Seulului de până la 120 de focoase nucleare nord-coreene ridică miza de securitate în regiune și accentuează diferențele față de cifrele vehiculate la Washington , potrivit Biziday . Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back , a spus parlamentarilor că Coreea de Nord ar avea între 80 și 120 de focoase, dar a precizat că este dificil de stabilit un număr exact. Ahn a revenit ulterior cu o clarificare: intervalul provine din estimări ale unor organizații private de cercetare, iar armata sud-coreeană nu poate confirma oficial aceste date. Diferența devine relevantă și în plan diplomatic, după ce Donald Trump a afirmat cu o zi înainte, la Casa Albă, că Phenianul ar deține 57 de „arme nucleare foarte puternice”, în contextul discuțiilor despre un posibil summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la finalul anului. Întrebat despre această declarație, ministrul sud-coreean a spus doar că „cifrele par oarecum diferite”. De ce Seulul evită cifre „oficiale” și ce transmite prin poziția sa Coreea de Sud evită tradițional să facă publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord și, totodată, nu recunoaște oficial Phenianul ca stat deținător de arme nucleare. Ahn a reiterat această linie când a fost întrebat direct dacă guvernul sud-coreean recunoaște Coreea de Nord ca stat înarmat nuclear: „Nu putem recunoaște oficial acest lucru”. Ministrul a refuzat să comenteze dacă referința lui Trump la 57 de focoase ar echivala cu o recunoaștere de către SUA a statutului nuclear al Coreei de Nord, argumentând că nu este potrivit ca el să comenteze declarațiile președintelui american. Implicații pentru postura de apărare a Coreei de Sud Ahn a reafirmat că Seulul va continua să se bazeze pe „umbrelă nucleară” a SUA (garanțiile de descurajare nucleară oferite de Washington), în linie cu politica sud-coreeană de a nu dezvolta propriile arme nucleare. El a spus că țara sa nu poate dezvolta arme nucleare și nici nu ar trebui să accepte desfășurarea de arme nucleare tactice americane. Declarațiile vin în contextul în care Trump încearcă să reia relația cu Kim Jong Un, după ce a ordonat reducerea exercițiilor militare comune SUA–Coreea de Sud , pe care le-a descris drept „ostile” Coreei de Nord, conform informațiilor citate de Biziday din Reuters. [...]

Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]

Intrarea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat ridicarea de la sol a două F-18 spaniole și a unui elicopter IAR-330 românesc , după ce ținta a fost detectată în proximitatea frontierei cu Ucraina, potrivit Biziday . Drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată din localitatea Grindu (județul Tulcea), fără victime sau pagube materiale raportate. Ministerul Apărării Naționale arată că sistemul de supraveghere radar a detectat, la ora 02:23, un „grup de ținte aeriene” în apropierea graniței cu Ucraina. Ca urmare, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat pentru o misiune de cercetare aeriană. La ora 03:21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar populația a fost avertizată prin Ro-Alert la 03:20. La 03:24, echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de Grindu, într-o zonă nepopulată. După impact, drona a luat foc, însă incendiul s-a stins singur, iar alerta aeriană a încetat la 03:52. Ce s-a întâmplat cu resturile și cine investighează Într-o actualizare comunicată la ora 12:00, MApN precizează că, în urma verificărilor la fața locului, fragmentele „nu prezintă risc pirotehnic”. Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. [...]

O nouă pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat, în noaptea de miercuri spre joi, procedurile de alertare și monitorizare în zona de graniță, după ce aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit HotNews , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale . Potrivit comunicatului MApN, radarele militare au detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat într-o misiune de cercetare aeriană. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost informat, iar la ora 03.20 a fost emis un mesaj RO-Alert . Conform MApN, la 03.21 o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar la 03.24 echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană a încetat la 03.52. Impact operațional: incendiu minor și securizarea zonei Drona prăbușită a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale, a transmis MApN. O echipă de militari a fost trimisă la locul impactului pentru securizarea zonei. Context: a treia dronă identificată în zonă din noiembrie Prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a recomandat populației să sune la 112 dacă observă o dronă deasupra localităților sau dacă una se prăbușește în apropiere și să nu se apropie de zona de impact, potrivit Agerpres. MApN indică faptul că drona căzută în comuna Grindu este a treia identificată în zonă din luna noiembrie a anului trecut până în prezent. În același timp, Tulcea este menționat ca unul dintre județele cu cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, pe fondul proximității și configurației frontierei româno-ucrainene, fără ca în cazurile anterioare să fi fost raportate victime. [...]

Aproape 1.300 de militari și 300 de vehicule de luptă testează la Cincu capacitatea de operare comună a Grupului de Luptă NATO , într-un exercițiu care pune accent pe interoperabilitate – de la proceduri și comunicații până la „același vocabular” în teren, potrivit G4Media . În aceste zile, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu are loc exercițiul EAGLE SPEARHEAD, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov. Participă militari din Franța, Belgia, Spania și Luxemburg (țări care formează Grupul de Luptă de la Cincu), alături de militari din Portugalia, România și Italia. În exercițiu au fost implicate „nu mai puțin de 300 de vehicule de luptă”, conform declarațiilor citate ale căpitanului Clement. Ce se testează operațional: scenariu tactic și coordonare între categorii de forțe Conform descrierii din material, exercițiul a inclus un scenariu tactic în care un „inamic” venea dinspre sud și est și încerca să cucerească „regiunea 5”. În cadrul scenariului, au fost folosite mai multe tipuri de capabilități: trupe de infanterie, ca element principal de confruntare la sol; trupe de geniu, pentru detectarea și distrugerea câmpurilor de mine și a altor obstacole; componentă blindată, inclusiv tancuri principale de luptă, având în vedere profilul de „grup de luptă blindat”. De ce contează: interoperabilitatea într-un mediu multinațional Miza exercițiului este consolidarea instruirii în comun, evaluarea nivelului de pregătire și verificarea capacității de a acționa eficient într-un cadru multinațional, arată aceeași sursă. Locotenentul Mathilde, comandant al unei subunități participante, explică importanța interoperabilității (capacitatea forțelor din armate diferite de a lucra împreună, cu proceduri și comunicații compatibile) și a unui limbaj comun în operațiuni: „Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forță, dar și între diferitele armate și forțele aliate. (...) principalul meu obiectiv este să învăț cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicații, să-i înțeleg pe toți și să folosim același vocabular, astfel încât să ne putem înțelege unii cu ceilalți.” [...]