Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia testează o versiune cu două locuri a Su-57, mizând pe export și pe instruirea piloților, potrivit WinFuture, care publică primele imagini ce arată un fuselaj frontal alungit pentru un al doilea cockpit.
Noile fotografii indică începerea testelor la sol (rulaj) pentru varianta în configurație „tandem” (două locuri, unul în spatele celuilalt). Inginerii Sukhoi ar fi modificat celula avionului pentru a crea spațiul suplimentar fără pierderi aerodinamice majore, iar imaginile ar confirma existența unei versiuni despre care se specula de mai mult timp.
Publicația notează că denumirea exactă nu este încă stabilită, în discuție fiind nume precum Su-57D sau Su-57UB. Dincolo de aspectul tehnic, miza principală este comercială: pentru multe forțe aeriene, o versiune cu două locuri (inclusiv pentru instruire și conversie pe tip) este o condiție de bază înaintea unei achiziții, mai ales pentru state care nu au acces la infrastructura de pregătire din Rusia.
În acest context, WinFuture indică Algeria drept primul client extern confirmat pentru Su-57 și susține că apariția unor aparate cu însemne algeriene ar sugera că ar avea loc deja zboruri de conversie. O versiune cu două locuri ar putea reduce timpul până la atingerea capacității operaționale a unor escadrile noi, prin instruire „la fața locului”.
Pe lângă componenta de export, al doilea loc ar putea avea și un rol operațional. Conform Defense Blog (citat de WinFuture), postul din spate ar putea fi folosit pentru controlul unor drone „însoțitoare” precum S-70 Okhotnik și pentru coordonarea unor „roiuri” (grupuri) de drone de luptă, prin preluarea sarcinilor de analiză a datelor de la senzori și management al misiunii.
WinFuture menționează și un brevet din 2023 care descrie un „centru de comandă zburător” pentru operațiuni în rețea, ceea ce ar susține ideea unui ofițer de sisteme de armament care să degreveze pilotul.
Materialul amintește că, în pofida evoluțiilor, programul Su-57 a avut și eșecuri: ar fi fost pierdute cel puțin patru aparate, nu în luptă aeriană, ci la sol, în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra bazelor aeriene rusești, inclusiv în zone aflate „mult în spatele liniei frontului”. Episoadele sunt prezentate ca un semnal privind vulnerabilitatea unor platforme scumpe atunci când nu sunt protejate de infrastructură de tip buncăr.
În ansamblu, apariția versiunii cu două locuri sugerează o încercare de a face Su-57 mai „vandabil” pe piețele externe, printr-un pachet mai complet de instruire, în timp ce utilizarea pentru coordonarea dronelor rămâne, deocamdată, un scenariu de utilizare indicat în surse și documente menționate de publicație.
Recomandate

Ridicarea de urgență a două F-16 și activarea RO-ALERT în nordul județului Tulcea arată presiunea operațională pe sistemul de supraveghere și reacție al României la incidentele cu drone din proximitatea graniței, potrivit Economica , care citează un comunicat al MApN transmis prin AGERPRES. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană” (misiunea de interceptare și protecție a spațiului aerian), au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești , conform comunicatului. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației în zona de nord a județului Tulcea, iar la ora 00:46 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 02:14, iar MApN a precizat că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]

Ucraina și Marea Britanie vor produce împreună, pe teritoriul britanic, drone ucrainene de lovire la distanță , într-un aranjament finanțat de Londra și cu livrare directă către Forțele Armate ale Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Acordul mută o parte din capacitatea de producție într-un stat aliat, reducând vulnerabilitatea industriei ucrainene la atacuri și accelerând ritmul de livrare pentru front. Înțelegerea a fost formalizată prin acorduri de proiect semnate sâmbătă, 21 noiembrie, la Kiev, de ministrul ucrainean al Apărării, Yevhenii Khmara, și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting. Documentele vizează producția comună, în Marea Britanie, a unor platforme de drone „middle-strike” și „deep-strike” (capabile de lovituri la distanțe medii și mari), descrise ca fiind deja testate în luptă și cu eficiență operațională demonstrată. Ce se schimbă operațional: producție finanțată de Londra, livrare directă către Ucraina Modelul anunțat presupune: producție pe teritoriul britanic a dronelor proiectate în Ucraina; finanțare asigurată de Marea Britanie; transferul dronelor finalizate direct către Forțele Armate ale Ucrainei. Potrivit lui Khmara, parteneriatul combină ingineria de apărare și experiența de luptă a Ucrainei cu capacitatea de producție a Marii Britanii, cu obiectivul de a crește rapid volumul de drone de atac livrate trupelor ucrainene. Pachet mai larg: rachete antiaeriene și modernizarea capabilităților de lovire la distanță Discuțiile bilaterale au inclus și accelerarea livrărilor de rachete antiaeriene Lightweight Multirole Missiles (LMM) din stocurile existente ale armatei britanice, în contextul întăririi apărării aeriene înainte de iarnă. Separat, cei doi oficiali au abordat extinderea capabilităților Ucrainei de lovire la distanță și modernizarea sistemelor de rachete ucrainene produse intern. Khmara a participat și la o întâlnire mai amplă cu președintele Volodîmîr Zelenski, axată pe coordonarea sprijinului militar și aprofundarea cooperării industriale în domeniul apărării. De ce contează: „externalizarea” producției, parte din strategia de lovire în adâncime Acordul se înscrie, potrivit publicației, în strategia Kievului de a muta și scala producția de drone în state partenere, mai bine protejate de atacuri cu rachete, și de a crește capacitatea de lovire a țintelor militare și logistice din interiorul Rusiei. În ultimele săptămâni, sursa notează că drone ucrainene cu rază lungă și rachete de croazieră Neptune au lovit ținte de valoare ridicată în adâncimea teritoriului rus, inclusiv aerodromul militar Akhtubinsk (regiunea Astrahan), hub-uri petroliere și obiective petrochimice, precum și Podul Crimeei . Zelenski a spus, în cadrul discuțiilor de sâmbătă, că Podul Crimeei a fost vizat ca răspuns la 109 atacuri rusești cu rachete și drone asupra podurilor ucrainene. [...]

Legea care permite intervenția împotriva dronelor este în vigoare, dar aplicarea ei rămâne incompletă din cauza lipsei ordinelor comune care ar trebui să stabilească procedurile de cooperare și standardele tehnice între instituții, potrivit G4Media . Blocajul are un impact operațional direct: fără reguli de coordonare și fără specificații tehnice aprobate, lanțul instituțional de reacție și achizițiile de echipamente anti-dronă rămân, în practică, neclar definite. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național a fost aprobată în februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în mai 2025, intrând în vigoare în iunie 2025. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru ca mai multe instituții (în principal din zona apărării și securității) să adopte ordine comune privind cooperarea în caz de utilizare neautorizată a spațiului aerian, procedurile de coordonare și standardele tehnice și operaționale necesare implementării măsurilor de protecție. Ordinele comune, „blocate la semnat” din septembrie 2025 Ministrul Apărării, Radu Oprea, afirmă într-un document oficial din 10 noiembrie, consultat de publicație, că proiectele de ordine comune au fost aprobate la nivelul MApN în septembrie 2025 și transmise celorlalte instituții pentru semnare, însă procesul a fost întrerupt. „[Procesul] fiind întrerupt pe fondul fluctuațiilor de pe scena politică, urmând a fi reluat ca urmare a învestirii noului guvern”. În lipsa acestor ordine comune, rămâne neacoperită tocmai partea de „mecanică” interinstituțională: cine comunică, cum se face coordonarea și cum se împart sarcinile atunci când o dronă intră neautorizat în spațiul aerian. Ce este deja stabilit și ce nu depinde de ordinele comune Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, spune că decizia de doborâre nu ține de ordinul comun, întrucât ministrul Apărării ar fi semnat în iulie 2025 un ordin prin care autorizarea de doborâre revine comandanților desemnați prin planurile de operații. Tot el afirmă că, în septembrie 2025, CSAT a aprobat două acte care fac aplicabilă Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot și lista obiectivelor de protejat. În schimb, pentru situațiile care vizează drone, rachete sau alte obiecte telegidate, legea prevede cooperarea MApN cu alte instituții, iar măsurile pot include atât intervenții noncinetice (de exemplu detectare, preluarea controlului, neutralizare prin dezactivarea comunicațiilor), cât și cinetice (imobilizare sau distrugere), cu principiul proporționalității și cu distrugerea ca ultimă soluție. Efectul practic: fără standarde, achizițiile de echipamente rămân în aer Un punct cu impact direct asupra implementării este lipsa standardelor tehnice și operaționale specifice pentru echipamentele și sistemele necesare protecției anti-dronă. Legea obligă persoane de drept public și privat care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva dronelor să implementeze și să mențină astfel de măsuri, iar echipamentele ar urma să fie puse la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare și securitate. În absența standardelor aprobate, cadrul de achiziție și dotare rămâne neclar: sursa notează că, teoretic, nu se pot face achiziții în lipsa acestor date. Cine trebuie să semneze ordinele comune, potrivit legii Conform articolului 37 din Legea 73/2025, ordinele comune trebuie aprobate de: Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Serviciul de Protecție și Pază (SPP) Următorul pas indicat în documentul citat de G4Media este reluarea procesului de semnare după învestirea noului guvern, însă articolul nu oferă un calendar sau un termen asumat pentru finalizare. [...]

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]