Știri
Știri din categoria Apărare
Aproape 1.300 de militari și 300 de vehicule de luptă testează la Cincu capacitatea de operare comună a Grupului de Luptă NATO, într-un exercițiu care pune accent pe interoperabilitate – de la proceduri și comunicații până la „același vocabular” în teren, potrivit G4Media.
În aceste zile, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu are loc exercițiul EAGLE SPEARHEAD, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov.
Participă militari din Franța, Belgia, Spania și Luxemburg (țări care formează Grupul de Luptă de la Cincu), alături de militari din Portugalia, România și Italia. În exercițiu au fost implicate „nu mai puțin de 300 de vehicule de luptă”, conform declarațiilor citate ale căpitanului Clement.
Conform descrierii din material, exercițiul a inclus un scenariu tactic în care un „inamic” venea dinspre sud și est și încerca să cucerească „regiunea 5”. În cadrul scenariului, au fost folosite mai multe tipuri de capabilități:
Miza exercițiului este consolidarea instruirii în comun, evaluarea nivelului de pregătire și verificarea capacității de a acționa eficient într-un cadru multinațional, arată aceeași sursă.
Locotenentul Mathilde, comandant al unei subunități participante, explică importanța interoperabilității (capacitatea forțelor din armate diferite de a lucra împreună, cu proceduri și comunicații compatibile) și a unui limbaj comun în operațiuni:
„Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forță, dar și între diferitele armate și forțele aliate. (...) principalul meu obiectiv este să învăț cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicații, să-i înțeleg pe toți și să folosim același vocabular, astfel încât să ne putem înțelege unii cu ceilalți.”
Recomandate
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
Suspiciunea de sabotaj la un producător de tehnică militară din Estonia ridică riscurile operaționale pentru industria de apărare din regiune , după ce autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei într-un incendiu izbucnit la o clădire folosită de Milrem Robotics , potrivit Biziday . Parchetul a stabilit că focul a fost pus intenționat la una dintre instalațiile companiei și spune că a identificat suspecții. Milrem Robotics este o companie din industria de apărare cu acționari din Emiratele Arabe Unite și produce vehicule de luptă autonome (fără pilot), utilizate și de Ucraina. În acest context, ancheta vizează explicit ipoteza unui atac de tip sabotaj, cu potențial de a afecta producția și livrările. Mesajul politic: sprijinul pentru Ucraina nu se schimbă Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal , a indicat o „posibilă implicare a Rusiei” și a transmis că un astfel de act nu va schimba poziția țării. „Dacă scopul acestui act a fost de a intimida Estonia, de a pune poporul nostru în conflict sau de a ne face să nu mai sprijinim Ucraina, atunci nu va reuși.” Context: creșterea incidentelor atribuite „războiului hibrid” În Europa, activitățile suspecte asociate Rusiei ar fi crescut în ultimii ani, incluzând zboruri neautorizate cu drone, tentative de asasinat și incidente de sabotaj, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg . În același registru, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că „războiul hibrid” al Rusiei pe continent „a început deja”. Pentru companiile din apărare, astfel de episoade înseamnă, pe lângă riscul de securitate, și un risc operațional direct: întreruperi de activitate, costuri suplimentare de protecție și presiune pe lanțurile de producție și livrare. [...]
SUA își condiționează tot mai explicit garanțiile de securitate de alinierea politică a aliaților , într-un demers care poate schimba regulile de funcționare ale NATO înaintea unei posibile reduceri a prezenței militare americane în Europa, potrivit G4Media , care citează un document consultat de Bloomberg . Washingtonul a transmis statelor membre NATO un chestionar prin care încearcă să măsoare sprijinul politic acordat administrației Donald Trump, inclusiv prin întrebări despre susținerea publică a politicii externe americane și despre restricțiile impuse armatei SUA în utilizarea bazelor de pe teritoriul fiecărui stat. De ce contează: riscul unei „condiționări politice” a protecției americane Potrivit unor persoane familiarizate cu documentul, citate sub protecția anonimatului, întrebările au stârnit nemulțumiri în rândul unor aliați, care se tem că SUA încearcă să lege angajamentele de securitate de gradul de aliniere politică. O astfel de abordare ar marca o schimbare față de perioada postbelică, când garanțiile de securitate americane au rămas în vigoare chiar și în episoade de dezacord politic între aliați. Documentul întreabă și dacă statele membre și-au demonstrat alinierea la abordarea americană descrisă drept „puternică, clară și discretă”, formulare asociată secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Ce verifică SUA: baze militare, achiziții și poziții publice Chestionarul include, între altele, întrebări despre: restricții privind folosirea bazelor de către armata SUA și disponibilitatea statelor de a le reduce sau elimina; achiziții de echipamente militare de la producători americani; opoziția publică față de reglementări care ar putea limita accesul companiilor din SUA la contracte de apărare; dovezi privind respectarea unor obiective mai ridicate de cheltuieli pentru apărare și înlocuirea treptată a unor capabilități furnizate în prezent de SUA. Iran și Venezuela, puncte de fricțiune invocate indirect Documentul atinge indirect subiecte care au generat tensiuni între Washington și aliații europeni, inclusiv operațiunile militare americane împotriva Iranului și acțiunile SUA în Venezuela. În cazul Iranului, SUA și Israelul au declanșat conflictul fără consultarea prealabilă a aliaților NATO, iar ulterior unele state europene – între care Spania – au impus restricții privind utilizarea bazelor lor pentru operațiuni împotriva Iranului. Chestionarul cere clarificări despre aceste restricții și despre disponibilitatea de a le relaxa. În Venezuela, operațiunea prin care Nicolas Maduro a fost capturat și arestat a generat dispute cu mai multe guverne europene, care au considerat acțiunea o încălcare a dreptului internațional. Context: revizuire de șase luni și posibile reduceri până în decembrie Chestionarul a fost trimis în contextul unei revizuiri de șase luni a prezenței militare americane în Europa , inițiată de administrația Trump, care ar urma să fie finalizată până în decembrie și ar putea duce la noi reduceri de forțe și resurse. SUA au anunțat deja retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania și redistribuirea unor forțe fără înlocuire, în timp ce administrația Trump s-a angajat să suplimenteze trupele din Polonia după alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte. Reduceri ar putea viza și capabilități puse la dispoziția NATO, inclusiv bombardiere strategice, drone și nave de război. Un oficial NATO a confirmat colaborarea cu SUA în cadrul revizuirii, fără a comenta conținutul documentului, iar Departamentul american al Apărării nu a oferit un punct de vedere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat revizuirea drept un proces „înțelept” și a susținut că sporirea cheltuielilor europene și canadiene pentru apărare permite o reevaluare a rolului SUA. [...]
NATO riscă să fie prinsă fără capacitate de reacție pe două fronturi , într-un scenariu în care Rusia ar ataca un stat aliat din Europa de Est, iar China ar declanșa simultan o ofensivă împotriva Taiwanului, potrivit unei analize preluate de G4Media . Miza, dincolo de geopolitică, este una operațională: planificarea, stocurile și capacitatea industrială ar putea să nu susțină un conflict prelungit în două teatre, iar Europa ar putea rămâne cu o povară disproporționată dacă SUA își mută resursele spre Asia. Lacuna de planificare: scenariul „pentru care nu suntem pregătiți” Analiza pornește de la ideea că planificatorii militari occidentali evită să discute public despre un atac coordonat Rusia–China, deși riscul este menționat tot mai des. Florence Gaub, directoarea diviziei de cercetare de la Colegiul de Apărare al NATO din Roma , spune că acesta este scenariul pentru care alianța nu este pregătită și că există conștientizarea problemei, fără ca ea să fie corectată. În același registru, Mark Montgomery, contraamiral în rezervă al Marinei SUA, afirmă că ultima analiză serioasă a unui război pe două fronturi ar fi fost făcută în urmă cu aproximativ 15 ani și că rezultatele au indicat lipsuri la stocuri și la capacitatea industrială, plus dependența de aliați. Potrivit lui, între timp „fiecare dintre acești indicatori a scăzut”, iar creșterile de bugete în Europa nu s-ar fi transformat încă în îmbunătățiri ale forțelor. De ce contează pentru Europa de Est, inclusiv România Textul descrie o „fereastră de oportunitate” percepută de adversari, pe fondul presiunilor asupra resurselor americane și al tensiunilor politice transatlantice. În acest context, Rusia ar testa deja apărarea aliată: sunt menționate încălcări repetate ale spațiului aerian în state NATO din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și țările baltice. Este invocat și un episod din Germania: autoritățile ar fi descoperit la începutul lunii o dronă suspectată a fi de origine rusă, încărcată cu explozibili, la aeroportul din Leipzig, care „se pare” că se pregătea să lovească un avion de marfă ucrainean deasupra teritoriului NATO. Separat, evaluări recente ale serviciilor de informații americane, potrivit materialului, ar indica faptul că Rusia ar putea încerca să testeze hotărârea NATO în următorii ani printr-un atac cibernetic sau o incursiune limitată. Fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, este citat cu ideea că o astfel de acțiune ar avea șanse mai mari dacă ar fi sincronizată cu un atac chinez asupra Taiwanului, iar el spune că nu cunoștea existența unui efort concertat în alianță pentru un astfel de scenariu. Exercițiile și „crizele multiple”: prea puține simulări, prea multă complexitate O parte importantă a problemei, potrivit textului, este lipsa exercițiilor relevante. Deși există jocuri de război (simulări) frecvente, scenariile cu „crize multiple” sunt rare, pentru că devin rapid confuze și greu de gestionat în formate standardizate. David Santoro, de la Pacific Forum, descrie un exercițiu din 2023 în care Taiwanul era atacat de China, iar Coreea de Nord invada Coreea de Sud; chiar și fără Europa în ecuație, participanții s-ar fi chinuit să împartă sarcinile. Eric Heginbotham (MIT) spune că problema nu ar fi „prea complicată de studiat”, dar că, în spațiul public, nu pare să fi făcut-o „cineva” la scară relevantă, deși admite posibilitatea unor analize clasificate. Riscul operațional major: SUA prioritizează Asia, Europa rămâne să se apere singură Materialul descrie și concluzii din simulări realizate de Centrul European pentru Valori și Politică de Securitate, un institut din Praga. Directorul său, Jakub Janda, spune că în aproape toate scenariile analizate, SUA acordă prioritate amenințării chineze și transferă resurse din Europa în Asia, lăsând aliații europeni să gestioneze singuri presiunea Rusiei. Un exemplu ipotetic din aceste simulări indică o vulnerabilitate economică și industrială: China ar putea începe gradual, prin blocarea exportului de materii prime către sectorul european de apărare, menținând embargoul cinci luni, până când fabricile europene rămân fără stocuri și opresc producția, după care Rusia ar putea ataca în Europa de Est. În paralel, textul subliniază o problemă de coeziune: SUA ar putea cere Europei sancțiuni dure împotriva Chinei în cazul unui atac asupra Taiwanului, dar guvernele europene ar fi reticente, pentru că percep amenințarea rusă ca fiind mai imediată. Ce urmează: presiune pentru planuri comune și capacitate industrială Concluzia implicită a analizei este că, într-un conflict pe două fronturi, avantajul ar reveni părții care acționează unitar și își menține coeziunea în timp. Pentru NATO, problema imediată nu este doar scenariul în sine, ci lipsa unui plan clar de prioritizare a resurselor, a exercițiilor la scară relevantă și a unei baze industriale capabile să susțină simultan nevoile Europei și ale Indo-Pacificului. [...]
Mexicul primește acces la piața digitală a armatei SUA pentru achiziții de drone și sisteme antidrone , într-un acord care poate schimba rapid capacitatea operațională a autorităților mexicane în lupta cu cartelurile, potrivit Economica . Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, ambasadorul SUA în Mexic, Ken Salazar Johnson, a transmis că secretarul american pentru armată, Daniel Driscoll, și Ministerul Apărării Naționale din Mexic au semnat „o declarație de intenție” pentru consolidarea capacităților „strategice și operaționale” prin inovare în apărare și tehnologii noi, relatează Agerpres. Ce include acordul și de ce contează operațional Elementul central este accesul Mexicului la „piața digitală a armatei SUA”, un canal prin care Ministerul Apărării mexican ar urma să poată cumpăra: sisteme aeriene fără pilot (drone); sisteme antidrone, „la costuri competitive”, conform mesajului citat. În termeni practici, acest tip de acces poate accelera achizițiile și standardizarea echipamentelor, cu impact direct asupra modului în care sunt desfășurate operațiunile de supraveghere și contracarare a dronelor folosite de grupări criminale. Ambasadorul a susținut că tehnologia „va consolida capacitatea (SUA) de a combate cartelurile” și de a aborda provocările bilaterale de securitate. Context: cooperare bilaterală și presiune pe rețelele criminale Într-un al doilea mesaj, Johnson a legat cooperarea de securitate de agenda promovată de președintele american Donald Trump și de președinta mexicană Claudia Sheinbaum, afirmând că mesajul către infractori este că „vor fi capturați și trași la răspundere”. Tot ca exemplu de cooperare, Johnson a menționat că „într-o singură zi” autoritățile americane au returnat în Mexic trei fugari căutați: un membru al Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG), căutat pentru o infracțiune legată de arme de foc în statul Guanajuato, un fugar căutat pentru omucidere în Zacatecas și un al treilea căutat pentru fraudă. Deocamdată, materialul nu oferă detalii despre calendarul achizițiilor, tipurile de sisteme vizate sau valoarea potențială a contractelor, astfel că amploarea efectivă a programului rămâne de confirmat. [...]
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
