Știri
Știri din categoria Apărare
Serviciile occidentale susțin că Rusia oferă Iranului sfaturi tactice despre utilizarea dronelor, bazate pe experiența acumulată în războiul din Ucraina, pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu. Informația provine de la o sursă din serviciile de informații occidentale citată de CNN.
Potrivit acesteia, sprijinul oferit de Moscova nu mai este doar unul general, ci include recomandări concrete privind tacticile de atac cu drone. Printre metodele utilizate de Rusia în Ucraina se numără lansarea simultană a mai multor drone, zborul în formații și schimbarea frecventă a direcției pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană.
În Ucraina, aceste tactici au fost aplicate la scară largă. În unele nopți, forțele ucrainene au fost nevoite să se apere de peste 1.000 de drone lansate într-un singur val.
Dronele utilizate sunt din seria Shahed, proiectate inițial de Iran, dar produse în masă de Rusia pentru războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor occidentali, aceste aparate s-au dovedit surprinzător de eficiente în a pătrunde apărarea aeriană a unor state din regiunea Golfului.
Anterior, s-a relatat că Rusia a oferit Iranului sprijin general pentru identificarea țintelor, inclusiv imagini provenite din rețeaua sa de sateliți militari. Furnizarea de tactici specifice de atac ar reprezenta însă un nivel mai avansat de cooperare militară.
Kremlinul a negat în trecut că ar împărtăși informații militare cu Iranul. De asemenea, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că Statele Unite au luat act de aceste dezmințiri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia sprijină activ Iranul în domeniul dronelor și ar putea oferi în viitor ajutor și pentru rachete sau sisteme de apărare antiaeriană.
În același timp, Ucraina a trimis specialiști în interceptarea dronelor în statele din Golful Persic, pentru a împărtăși experiența acumulată în combaterea dronelor Shahed. Kievul a dezvoltat inclusiv drone interceptoare de mici dimensiuni, cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari, comparativ cu aproximativ 30.000 de dolari pentru o dronă Shahed.
Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu alte tactici utilizate de Iran în regiune, inclusiv mine maritime în Strâmtoarea Hormuz, drone navale și atacuri cu ambarcațiuni rapide asupra navelor militare.
Potrivit analizelor citate de CNN, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea oferi Rusiei oportunități geopolitice. Președintele rus Vladimir Putin a discutat recent la telefon cu Donald Trump despre situația din regiune și despre războiul din Ucraina.
În același timp, oficialii occidentali consideră că și China ar putea oferi sprijin Iranului, deși Beijingul s-a limitat până acum la condamnarea publică a atacurilor SUA și Israelului.
Recomandate
Toți cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare au murit , după ce aeronava s-a prăbușit în vestul Irakului în timpul unei misiuni de luptă legate de operațiunile militare împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), potrivit BBC . Aeronava implicată este un KC-135 Stratotanker , un avion folosit pentru realimentarea în aer a altor aparate de luptă, esențial pentru misiuni militare pe distanțe lungi. Accidentul s-a produs joi, iar inițial au fost găsite patru dintre victime. Ulterior, operațiunile de căutare au confirmat că toți cei șase membri ai echipajului au murit . Accident în timpul unei misiuni militare Potrivit armatei americane, avionul era implicat în operațiunile militare desfășurate în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Incidentul a implicat două aeronave, însă cea de-a doua a reușit să aterizeze în siguranță . Autoritățile americane au precizat că: prăbușirea nu a fost provocată de foc inamic ; nici foc prietenesc nu este considerat responsabil; circumstanțele exacte ale accidentului sunt încă investigate. Numele victimelor nu au fost făcute publice imediat, pentru a permite notificarea familiilor. Rolul aeronavei KC-135 KC-135 Stratotanker este unul dintre cele mai vechi și importante avioane din flota de realimentare a forțelor aeriene americane. Modelul a fost construit de Boeing în anii 1950 și 1960 și este utilizat pentru: realimentarea avioanelor de luptă în aer; extinderea razei de acțiune a bombardierelor și aeronavelor militare; susținerea operațiunilor aeriene pe distanțe mari. Un echipaj tipic include pilot, copilot și operatorul sistemului de realimentare. Pierderi în conflictul actual Prăbușirea aeronavei ridică bilanțul oficial al militarilor americani morți în conflictul actual din Orientul Mijlociu la 13 persoane . Armata SUA a pierdut cel puțin patru aeronave de la începutul războiului. În paralel, Israelul a anunțat noi lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, în timp ce tensiunile regionale continuă să afecteze piețele energetice și securitatea transportului maritim din Golf. [...]
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat” , în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament. Noi lovituri și presiune militară În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că: volumul rachetelor iraniene ar fi scăzut cu aproximativ 90% ; forțele aeriene și navale ale Iranului ar fi în mare parte neutralizate; infrastructura militară și companiile implicate în producția de armament sunt vizate de bombardamente. Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic. Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale. Evoluții regionale Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii: Israelul a lansat noi atacuri în Iran și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban; armata israeliană a aruncat pliante peste Beirut, cerând populației să se opună Hezbollah; Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat mai multe rachete și drone lansate din Iran; un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în Irak, iar toate cele șase persoane aflate la bord au murit. Presiune politică și economică În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie. [...]
Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica , pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News , exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni. Exercițiul „ Cold Response ” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare. Echipamente retrase de mai multe state NATO Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului: Statele Unite au retras un escadron de avioane de luptă F-35 înainte de începerea exercițiului. Franța a redirecționat portavionul nuclear Charles de Gaulle către Marea Mediterană. Italia a rechemat distrugătorul de apărare aeriană Andrea Doria , trimis inițial pentru participarea la exercițiu. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului. Prezența militară rămâne totuși semnificativă Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați , în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice. Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate. Tensiunea dintre Arctica și Orientul Mijlociu Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry , lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară. Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței. [...]
Rusia vrea să-și ducă la 101.000 efectivele forțelor de sisteme fără pilot până la 1 aprilie 2026, potrivit Ukrinform , care citează o postare pe Telegram a comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Mesajul plasează extinderea unităților de drone în centrul unei „noi etape” a războiului, cu implicații directe asupra ritmului operațiunilor și asupra modului în care sunt apărate și atacate pozițiile pe front. În evaluarea prezentată după o reuniune dedicată dezvoltării sistemelor fără pilot, Sîrski susține că serviciile de informații ucrainene au raportat accelerarea de către Rusia a formării de unități de UAV (vehicule aeriene fără pilot, adică drone) pentru a influența cursul luptelor, „în special în direcțiile sudice”, unde, potrivit acestuia, Rusia ar pierde inițiativa și teritoriu. Creșterea la 101.000 de militari ar indica o instituționalizare a războiului cu drone, nu doar utilizarea lor ca mijloc tactic punctual. „Până la 1 aprilie, Rusia intenționează să crească dimensiunea forțelor sale de sisteme fără pilot la 101.000 de persoane”, a declarat Sîrski. Comandantul ucrainean leagă această extindere de apariția și lărgirea așa-numitelor „zone de ucidere” („kill zones”), pe fondul creșterii capacităților dronelor de atac. În această logică, densitatea dronelor și viteza cu care sunt introduse pe câmpul de luptă devin factori care pot bloca manevra, pot complica logistica și pot crește costul menținerii pozițiilor, inclusiv prin lovirea operatorilor și a infrastructurii asociate. Pe partea ucraineană, Sîrski afirmă că Ucraina dezvoltă o linie proprie de drone FPV (drone controlate în timp real, folosite frecvent pentru lovituri de precizie) cu comandă prin fibră optică, o soluție menită să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Tot el susține că, în ultima lună, dronele ucrainene ar fi lovit circa 4.200 de poziții ale operatorilor ruși de drone, iar în februarie ar fi fost lovite peste 105.200 de ținte, un sfert fiind atribuite grupării Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale armatei ucrainene. În același timp, Sîrski avertizează că Rusia ar fi ajuns la o capacitate de producție de „peste 19.000 de drone FPV pe zi”, ceea ce, dacă se confirmă și se susține logistic, ar putea alimenta o presiune constantă pe linia frontului. Ca răspuns, el spune că în unitățile ucrainene se formează plutoane de interceptare a dronelor, cu misiunea de a distruge FPV-uri, quadcoptere și alte UAV -uri de atac, folosind inclusiv puști anti-dronă, mijloace de război electronic și lansatoare de plase, în paralel cu dezvoltarea sistemelor robotice terestre pentru misiuni logistice, de geniu și de luptă. [...]
Producția dronelor kamikaze Shahed în Iran a încetinit, dar continuă , în pofida bombardamentelor americane și israeliene asupra instalațiilor militare ale Teheranului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Atacurile lansate de Statele Unite și Israel au vizat în mod special fabricile și infrastructura implicată în producția de drone, considerate una dintre principalele arme utilizate de Iran în conflictul din Orientul Mijlociu. Surse citate de Bloomberg arată că aceste lovituri au perturbat organizarea și coordonarea producției, însă nu au reușit să o oprească complet. De ce sunt greu de eliminat aceste drone Experții explică faptul că dronele Shahed sunt relativ simple din punct de vedere tehnologic, ceea ce le face mai ușor de produs decât rachetele. Principalele caracteristici ale dronelor Shahed-136: structură din fibră de sticlă ; motor simplu și sistem de ghidare de bază; încărcătură explozivă; lansare de pe platforme montate pe vehicule , precum SUV-uri sau camionete. Din acest motiv, producția poate fi realizată inclusiv în unități improvizate sau în instalații nespecializate, cum ar fi ateliere pentru reparații de ambarcațiuni rapide. Stocuri și producție dispersată Potrivit surselor citate de Bloomberg, Iranul dispune și de stocuri existente de drone , ceea ce îi permite să continue atacurile chiar dacă producția industrială a fost afectată. În plus, experții cred că autoritățile iraniene ar fi anticipat posibilitatea unor lovituri asupra infrastructurii militare și au mutat o parte dintre facilitățile de producție în locații subterane sau dispersate . Impactul în conflictul din regiune Chiar și la o producție mai redusă, Iranul poate lansa atacuri eficiente dacă reușește să trimită simultan cel puțin 20 de drone într-o singură operațiune , spun specialiștii. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Iranul ar fi lansat peste 2.100 de drone Shahed , care au provocat daune infrastructurii petroliere, au perturbat operațiunile aeroportuare și au distrus echipamente militare în mai multe zone ale regiunii. [...]
Comandamentul Central al SUA a avertizat civilii iranieni să părăsească imediat porturile din Strâmtoarea Hormuz , după ce marina Iranului ar fi amplasat nave militare în zone civile, transformând aceste porturi în posibile ținte militare. Avertismentul a fost transmis miercuri, 11 martie 2026, de armata americană, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ) susține că Iranul utilizează porturi civile de-a lungul strâmtorii pentru desfășurarea unor operațiuni militare care ar putea amenința transportul maritim internațional. Din acest motiv, armata americană a transmis un avertisment public prin care îi îndeamnă pe civili să evite imediat aceste zone. Potrivit oficialilor americani, porturile civile folosite în scopuri militare își pierd statutul de obiective protejate , devenind ținte legitime conform dreptului internațional. CENTCOM a precizat că situația pune în pericol viețile unor persoane neimplicate în conflict și a recomandat în mod explicit ca: docherii și personalul administrativ din porturi să se retragă din zonele în care operează nave militare; echipajele navelor comerciale să evite apropierea de echipamentele și ambarcațiunile armatei iraniene; civilii să părăsească instalațiile portuare cât mai rapid. Armata americană a transmis că nu poate garanta siguranța civililor aflați în aceste zone, dar susține că va lua toate măsurile posibile pentru a limita victimele colaterale în eventualitatea unor operațiuni militare. Tensiunile din zonă s-au intensificat în ultimele zile. Marți seara, armata SUA a anunțat că a lovit 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru plasarea de mine maritime în apropierea Strâmtorii Hormuz. Zona este una strategică pentru comerțul global cu energie, fiind una dintre principalele rute prin care se transportă petrol din Golful Persic către piețele internaționale. Escaladarea situației vine în contextul conflictului mai amplu din Orientul Mijlociu și al avertismentelor lansate anterior de Washington, care a cerut Iranului să îndepărteze minele navale amplasate în strâmtoare, amenințând cu consecințe militare severe în cazul în care traficul maritim internațional ar fi blocat. [...]
