Știri
Știri din categoria Apărare
Serviciile occidentale susțin că Rusia oferă Iranului sfaturi tactice despre utilizarea dronelor, bazate pe experiența acumulată în războiul din Ucraina, pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu. Informația provine de la o sursă din serviciile de informații occidentale citată de CNN.
Potrivit acesteia, sprijinul oferit de Moscova nu mai este doar unul general, ci include recomandări concrete privind tacticile de atac cu drone. Printre metodele utilizate de Rusia în Ucraina se numără lansarea simultană a mai multor drone, zborul în formații și schimbarea frecventă a direcției pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană.
În Ucraina, aceste tactici au fost aplicate la scară largă. În unele nopți, forțele ucrainene au fost nevoite să se apere de peste 1.000 de drone lansate într-un singur val.
Dronele utilizate sunt din seria Shahed, proiectate inițial de Iran, dar produse în masă de Rusia pentru războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor occidentali, aceste aparate s-au dovedit surprinzător de eficiente în a pătrunde apărarea aeriană a unor state din regiunea Golfului.
Anterior, s-a relatat că Rusia a oferit Iranului sprijin general pentru identificarea țintelor, inclusiv imagini provenite din rețeaua sa de sateliți militari. Furnizarea de tactici specifice de atac ar reprezenta însă un nivel mai avansat de cooperare militară.
Kremlinul a negat în trecut că ar împărtăși informații militare cu Iranul. De asemenea, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că Statele Unite au luat act de aceste dezmințiri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia sprijină activ Iranul în domeniul dronelor și ar putea oferi în viitor ajutor și pentru rachete sau sisteme de apărare antiaeriană.
În același timp, Ucraina a trimis specialiști în interceptarea dronelor în statele din Golful Persic, pentru a împărtăși experiența acumulată în combaterea dronelor Shahed. Kievul a dezvoltat inclusiv drone interceptoare de mici dimensiuni, cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari, comparativ cu aproximativ 30.000 de dolari pentru o dronă Shahed.
Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu alte tactici utilizate de Iran în regiune, inclusiv mine maritime în Strâmtoarea Hormuz, drone navale și atacuri cu ambarcațiuni rapide asupra navelor militare.
Potrivit analizelor citate de CNN, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea oferi Rusiei oportunități geopolitice. Președintele rus Vladimir Putin a discutat recent la telefon cu Donald Trump despre situația din regiune și despre războiul din Ucraina.
În același timp, oficialii occidentali consideră că și China ar putea oferi sprijin Iranului, deși Beijingul s-a limitat până acum la condamnarea publică a atacurilor SUA și Israelului.
Recomandate
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews , citând AFP. Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat. Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune. „Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat. De ce contează: reacția operațională a unui stat nou în Alianță Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024 , iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”. Context regional Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă. [...]
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională , iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews . Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”. Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei : HotNews . Presiune directă pe front: „în fiecare zi” problema dronelor Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare. „Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.” Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”. Răspunsul Moscovei: drone și o „replică” la Starlink În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia. El a indicat „ Biroul 1440 ” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților. Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului. [...]
Un incident naval cu focuri de avertizare în Canalul Mânecii ridică miza de securitate pe una dintre cele mai aglomerate rute maritime ale Europei , după ce o fregată rusă a tras către un iaht sub pavilion britanic, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc luni, în Canalul Mânecii, iar sursa citată de publicație precizează că ar fi fost vorba despre focuri de avertizare. Informația a fost relatată de Mediafax, care citează The Telegraph. Fregata implicată se numește „ Amiralul Grigorovich ” și face parte din Flota Mării Negre a Rusiei. Potrivit articolului, focurile au fost trase după ce cele două nave s-au apropiat una de alta. Iahtul cu steag britanic a alertat garda de coastă a Regatului Unit. În același material se arată că nava rusă a operat în ultimele săptămâni în apropierea apelor teritoriale britanice, una dintre misiunile sale fiind escortarea petrolierelor rusești. [...]
Renault intră în producția de drone militare, cu o țintă de 1.000 de unități pe lună din 2027 , într-un parteneriat cu Thales care urmărește dezvoltarea și fabricarea „pe scară largă” a dronei Toutatis, pe fondul accelerării programelor de apărare din Franța și Europa, potrivit Profit . Acordul vizează „dezvoltarea și producția în comun” a dronei, iar cele două companii își propun să construiască „o filieră suverană de drone, agilă și competitivă”, care să răspundă „provocărilor economiei de război”. Conform informațiilor publicate, producția ar putea începe în 2027, cu o capacitate de 1.000 de drone pe lună în primul an. Ce înseamnă operațional: conversia competențelor auto în producție de apărare Renault își justifică rolul prin capacitatea industrială și standardele din industria auto, pe care le va folosi pentru a „concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate”. În același timp, proiectul este prezentat ca o contribuție la „aprovizionarea sigură” a Franței și la nevoile operaționale ale forțelor armate. „ Renault Group aduce proiectului «TOUTATIS» expertiza sa industrială și cele mai bune standarde din industria auto pentru a concepe, industrializa și produce la scară largă, în termene reduse și la costuri optimizate.” — François Provost, CEO Renault Group Ce este drona Toutatis și pentru ce tip de conflict e gândită Toutatis este descrisă ca o dronă cu rază scurtă de acțiune, „concepută pentru conflicte de mare intensitate”. Potrivit informațiilor din articol, sistemul este: comandat de un operator și desfășurabil de pe mai multe platforme (vehicul de luptă, aeronavă sau platformă navală); rezistent la bruiaj electromagnetic; echipat cu focos adaptabil în funcție de misiune; capabil să neutralizeze ținte precum vehicule de luptă, menținând „factorul uman în bucla decizională”; capabil să opereze în cadrul unui „roi” de drone. Context: parteneriatul cu Thales se extinde și la vehicule tactice Cu o zi înainte, cele două companii anunțaseră și SUV-uri militare pentru operațiuni de comandă și control. În plus, la târgul de apărare Eurosatory , Renault Group și Thales au prezentat vehiculul tactic 4TROOP, cu motor hibrid și tracțiune integrală, echipat cu tehnologie de comandă și conectare, comunicații securizate și instrumente de asistare a deciziei bazate pe inteligență artificială. Pentru perioada următoare, miza practică rămâne calendarul de industrializare: dacă planul se confirmă, 2027 ar marca intrarea efectivă a Renault într-o producție de apărare la volum, cu o capacitate lunară comunicată încă din faza de proiect. [...]
