Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își lărgește baza de recrutare printr-o lege care permite înrolarea unor persoane cu cazier sau sub acuzare, pe fondul scăderii numărului de voluntari, potrivit Digi24. Miza este una operațională: armata își asigură fluxul de personal fără a recurge imediat la o nouă mobilizare, în timp ce presiunea pe front rămâne ridicată.
Duma de Stat a aprobat o lege care extinde dreptul de a semna contracte militare cu Ministerul Apărării pentru persoane cu cazier judiciar neșters și pentru inculpați aflați sub acuzare, potrivit Meduza, citată de Digi24. Noile prevederi includ, între altele, infracțiuni legate de:
Legea a trecut prin toate cele trei lecturi într-o singură ședință, după ce guvernul a înaintat-o parlamentului cu mai puțin de o săptămână înainte.
Vice-ministrul Apărării, Viktor Goremykin, a spus în ședința Dumei că persoanele condamnate care semnează contracte vor servi în „unități speciale”, sub supraveghere sporită.
Această formulă indică o integrare controlată a recruților cu risc ridicat, într-un moment în care autoritățile caută soluții rapide pentru completarea efectivelor.
Numărul rușilor care se oferă voluntari pentru contracte militare a scăzut constant în ultimele luni, în pofida sumelor mari oferite, notează Digi24. În acest context, s-au intensificat zvonurile despre un nou val de mobilizare.
Surse guvernamentale au declarat pentru Meduza și alte publicații că ideea „este discutată la toate nivelurile”, însă nu există o decizie finală. Dacă ar fi aprobată, mobilizarea „ar putea începe după alegerile pentru Duma de Stat”, camera inferioară a parlamentului rus.
Separat de schimbarea legislativă internă, Rusia recrutează tot mai mulți bărbați din țările cele mai sărace pentru a-i trimite pe front, potrivit unei analize Deutsche Welle citate de Digi24. În material sunt prezentate cazuri de cetățeni străini atrași de promisiuni financiare sau induși în eroare cu privire la natura muncii, inclusiv prin oferte de joburi în construcții, logistică sau agricultură.
Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR), ar fi vorba de „aproximativ 27.000 sau mai mulți” cetățeni străini recrutați. Un studiu comun realizat de FIDH, Truth Hounds și KIBHR susține că Rusia a creat o rețea globală de recrutare și că metodele ar include „oferte tentante”, înșelăciune și chiar constrângere.
Rusia afirmă, însă, că participarea cetățenilor străini este voluntară. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat, în martie, că „nimeni nu este angajat, la fel cum nimeni nu este recrutat” și că voluntarii ajung „în deplină conformitate cu legislația rusă”.
Adoptarea rapidă a legii și lărgirea explicită a eligibilității către persoane cu antecedente penale sau sub acuzare arată o presiune tot mai mare pe mecanismele de recrutare ale Rusiei. În plan practic, măsura poate reduce nevoia imediată de mobilizare, dar ridică semne de întrebare privind disciplina, controlul și riscurile interne asociate integrării unor astfel de recruți în structuri militare.
Recomandate
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
MApN spune că Rusia nu a inspectat baze militare în România în 2023 , iar informația apărută în spațiul public este „fake news”, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale precizează că ultima activitate de verificare realizată de Federația Rusă pe teritoriul României a avut loc în 2021, în baza Documentului de la Viena 2011 (OSCE). Ce clarifică MApN și de ce contează Miza, din perspectiva securității și a cadrului de reglementare, este delimitarea între zvonuri și mecanismele internaționale de transparență militară. MApN afirmă că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022), Federația Rusă nu a mai desfășurat activități de verificare în România sub egida Documentului de la Viena 2011. „Bazele din România NU au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023.” Ministerul susține că astfel de informații „prezintă în mod greșit mecanismele internaționale de verificare militară” și critică lansarea lor în spațiul public de persoane care „ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile”. Ce sunt, de fapt, „verificările” invocate: instrumentele OSCE În explicațiile sale, MApN arată că verificările militare internaționale sunt parte a unui sistem de transparență și control în cadrul OSCE, construit pe trei instrumente principale: Tratatul privind Cerul Deschis (TCD) – zboruri de observare pentru verificarea angajamentelor de securitate; Documentul de la Viena 2011 (VD 2011) – măsuri de creștere a încrederii și securității; Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (TCFE) – limitat la anumite categorii de forțe și echipamente. MApN subliniază că aceste acorduri nu permit „controale generale” asupra oricăror obiective militare, ci se aplică unor categorii precise. Ca exemplu, pentru TCFE erau incluse cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă. Retrageri și suspendări: TCFE și Cerul Deschis Ministerul amintește că Rusia s-a retras din TCFE în 2023, după ce își suspendase participarea încă din 2007, iar începând din 2007 „nu a efectuat și nu a primit inspecții” sub egida acestui tratat. România, la rândul ei, a suspendat aplicarea obligațiilor asumate prin TCFE în decembrie 2023, într-un demers coordonat la nivelul NATO. În privința Tratatului Cerului Deschis, MApN afirmă că după retragerea Federației Ruse din acest acord (2021) nu au mai fost realizate zboruri rusești de observare deasupra României. „Ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020.” Avertismentul instituției: prudență la informații „spectaculoase” MApN califică drept falsă afirmația că reprezentanți ai Rusiei ar fi venit în 2023 „să inspecteze unități militare românești” și spune că aceasta distorsionează grav mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor. Instituția recomandă informarea din surse oficiale și tratarea cu prudență a declarațiilor fără context și fără verificarea cadrului juridic. Pentru detalii, ministerul indică și poziția publicată pe platforma sa InfoRadar: Ministerul Apărării . [...]
Rusia își ajustează rachetele Iskander pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană , după ce ar fi reușit să obțină „semnăturile” de funcționare ale sistemelor occidentale Patriot și SAMP/T , potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea probabilității de penetrare a apărării antiaeriene prin manevre, ținte false și evitarea zonelor de acoperire radar. Ce ar urmări modernizările: manevre, altitudine și ținte false Publicația notează, citând canale de monitorizare, că Rusia ar putea pregăti versiuni actualizate ale muniției pentru complexele Iskander, care „ar urma” să: manevreze mai mult pentru a complica interceptarea; coboare în altitudine pentru a îngreuna detectarea de către radare; lanseze ținte false, astfel încât radarul să „vadă” simultan mai multe obiecte și să fie mai greu de identificat focosul real. În logica descrisă în articol, aceste modificări ar avea rolul de a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană și de a complica funcționarea rachetelor interceptoare. „Semnăturile” Patriot și SAMP/T și exploatarea acoperirii sectoriale Anatolii Hrapcinski, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ucrainene și expert în aviație, citat de Focus, susține că Rusia își adaptează tacticile ținând cont de particularitățile sistemelor occidentale. El indică faptul că radarul Patriot oferă acoperire sectorială, iar atacatorul poate încerca să evite zonele acoperite, construind traiectorii în funcție de amplasarea radarelor. Potrivit lui Hrapcinski, analiza traiectoriilor recente ar arăta o distribuire a loviturilor între direcțiile nordică și sudică, pentru a suprasolicita simultan capacitatea de detectare și contracarare. „În prezent, ei au obținut semnăturile de funcționare ale sistemelor noastre Patriot și SAMP/T. În consecință, rușii ar putea încerca să găsească o soluție care să le permită să orbească radarele noastre, astfel încât să nu putem identifica focosul principal care trebuie distrus.” De ce contează: interceptarea balisticelor e „hit-to-kill” Articolul insistă pe diferența dintre interceptarea rachetelor balistice și a țintelor aerodinamice (rachete de croazieră, drone, avioane). În cazul balisticelor, interceptarea se bazează pe principiul cinetic „hit-to-kill”, adică lovirea directă a țintei. „Practic, trebuie să nimerești un glonț cu alt glonț.” În acest context, multiplicarea țintelor false și utilizarea bruiajului electronic (război electronic) pot crește presiunea asupra sistemului de apărare, pentru că acesta trebuie să decidă rapid care este focosul real. Nu toți experții văd o amenințare „nouă” Adevărul prezintă și o opinie mai prudentă: Valeri Romanenko, cercetător științific principal la Muzeul de Stat al Aviației din Ucraina, pune sub semnul întrebării o parte dintre caracteristicile atribuite rachetei, argumentând că multe ar fi existat încă din proiectarea inițială a complexului Iskander. Romanenko contestă, de asemenea, ideea că o rachetă balistică „se poate ascunde” de radare prin zbor la altitudine joasă pe distanțe mari, subliniind că, în astfel de lovituri, racheta urcă la altitudini de zeci de kilometri înainte de traiectoria balistică. El mai amintește că Rusia folosește ținte false din 2022, iar ulterior operatorii ucraineni au învățat să le distingă, ceea ce ar fi împins Moscova spre utilizarea mai intensă a mijloacelor de război electronic. În ansamblu, informația indică o cursă de adaptare între mijloacele de atac rusești și apărarea antiaeriană ucraineană, cu accent pe tactici de saturare și inducere în eroare, nu neapărat pe apariția unei rachete complet noi. [...]
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
România își leagă răspunsul la incidentul GAS LISBON de cooperarea cu NATO și UE pentru întărirea apărării și a securității în Marea Neagră, pe fondul riscurilor de securitate maritimă evidențiate de avarierea navei comerciale, potrivit news.ro . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus marți seară, la Euronews, că România va continua colaborarea în „formatele internaționale” – NATO și Uniunea Europeană – pentru a crește capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informațiilor și pentru a proteja securitatea la Marea Neagră. În același context, ea a menționat cooperarea cu Germania și Franța, pe care le-a descris drept aliați care au susținut menținerea securității la Marea Neagră pe agenda UE. „Ce am făcut şi vom continua să facem este să ne asigurăm în formatele internaţionale, vorbim de NATO, Uniunea Europeană, colaborarea cu celelalte ţări, că reuşim împreună să putem să creştem capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informaţiilor şi să protejăm securitatea la Marea Neagră.” Schimb de practici cu țările baltice, după modelul Mării Baltice Oana Țoiu a mai afirmat că, împreună cu ceilalți miniștri europeni de Externe, a decis asigurarea unui schimb de bune practici și de expertiză între echipele care lucrează pentru securitatea la Marea Neagră și cele din țările baltice. Potrivit ministrului, țările baltice au început mai devreme colaborarea internațională pentru securitatea maritimă și au integrat echipele diplomatice și de securitate astfel încât să funcționeze ca o singură echipă pentru protejarea Mării Baltice, model pe care România încearcă să îl aplice, „în măsura în care e posibil”, și la Marea Neagră. Incidentul GAS LISBON: avarii majore și incendiu, cu echipaj evacuat Incidentul invocat de ministru a implicat nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG (gaz petrolier lichefiat) sub pavilion liberian. Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe când a suferit avarii majore, iar la bord a izbucnit un incendiu. Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat marți după-amiază că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă informația este prezentată ca afirmație a sindicatului, fără o confirmare în același material. GAS LISBON plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar trei marinari răniți au fost transportați la Spitalul Județean Tulcea. [...]
Opt aliați NATO au lansat HALO, un proiect care urmărește să trateze sateliții militari ca infrastructură comună de operare , prin conectarea flotelor naționale într-o „mega-constelație” rețelizată pentru comunicații și urmărirea rachetelor, potrivit The Next Web . Inițiativa a fost anunțată la NATO Summit Defence Industry Forum, organizat la Ankara, și îi include pe Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Türkiye. HALO (Hybrid Alliance Layered Operations in Space) este gândit să depășească limitele de cost și acoperire ale flotelor satelitare operate de o singură țară, prin integrarea sateliților suverani — deținuți și operați la nivel național — într-o rețea comună. Miza operațională este ca Alianța să poată folosi aceste resurse „ca și cum” ar fi o singură flotă, fără ca vreun stat să-și cedeze controlul asupra propriilor active spațiale, ceea ce face proiectul mai ușor de acceptat politic, dar mai dificil de implementat tehnic. Ce schimbă HALO în plan operațional Arhitectura propusă păstrează proprietatea și controlul la nivel național, însă urmărește interoperabilitatea la nivel de Alianță pentru: comunicații de mare viteză; schimb de informații (inclusiv informații de intelligence); urmărirea rachetelor peste granițe. Această abordare mută accentul de la „colecții de sateliți naționali” la o infrastructură comună de apărare, în care conectivitatea și compatibilitatea devin la fel de importante ca numărul de sateliți. Ankara: pachet mai larg de angajamente în spațiu În același context, forumul de la Ankara a adus și alte decizii care indică accelerarea programelor spațiale multinaționale în NATO: Canada a devenit al 15-lea membru al STARLIFT , inițiativă lansată în octombrie 2024 pentru construirea unei rețele de spațioporturi pe teritoriul Alianței, astfel încât aliații să poată lansa rapid active în caz de criză. Tot aici, compania germană Isar Aerospace a semnat un contract cu Maritime Launch Services (Canada) pentru acces la Spaceport Nova Scotia. Spania a devenit al 19-lea stat care intră în APSS (Alliance Persistent Surveillance from Space) , descris ca cea mai mare investiție multinațională NATO în capabilități spațiale. APSS a atins capacitatea operațională inițială în decembrie 2025 și operează o „constelație virtuală” de sateliți naționali și comerciali, cu numele de cod Aquila; Spania ar urma să contribuie cu imagini de supraveghere de coastă din sateliții Atlantic Constellation. Türkiye a anunțat separat planuri pentru încă doi sateliți de recunoaștere de înaltă rezoluție, după satelitul de observare a Pământului IMECE pe care îl operează deja, plus investiții în sateliți pe orbită joasă pentru comunicații militare și sisteme radar de avertizare timpurie. De ce contează și ce urmează Seria de anunțuri arată că spațiul a trecut rapid de la rol de sprijin la un pilon central în planificarea apărării NATO: HALO pentru rețelizarea sateliților, APSS pentru supraveghere, STARLIFT pentru acces la lansări și misiuni de securitate cibernetică pentru protejarea navelor spațiale. Testul următor, potrivit publicației, va fi dacă voința politică de a integra active suverane în rețele comune rezistă presiunii bugetelor naționale de apărare și calendarului de achiziții. [...]
