Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm, potrivit Daily Mail, care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina.
Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță.
După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă.
„[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».”
Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială.
„Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate.
Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt:
În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională.
Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor.
Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte.
În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei.
Recomandate
Acordul pentru producția în Ucraina a obuzierului L119 deschide un test industrial cu miză strategică pentru Kiev: dacă poate trece de la asamblarea de sisteme relativ „mecanice” la fabricarea sub licență a unor arme occidentale mult mai sensibile tehnologic, precum interceptoarele Patriot, potrivit Adevărul , care citează The Wall Street Journal. Un producător ucrainean de armament urmează să demareze producția modelului L119, proiectat de BAE Systems. Este un obuzier ușor, tractabil sau transportabil cu elicopterul, cu o rază de acțiune de până la 17 kilometri, iar astfel de tunuri au devenit o componentă importantă a arsenalului Ucrainei în războiul cu Rusia. De ce contează: producția locală înseamnă mai mult decât „asamblare” Miza nu este doar creșterea numărului de sisteme disponibile pe front, ci capacitatea Ucrainei de a deveni o bază de producție pentru echipamente occidentale de vârf. Obuzierele sunt alcătuite din subsisteme metalice complexe (țeavă, mecanism de încărcare, sisteme hidraulice pentru reducerea reculului), iar Ucraina ar trebui să poată forja și prelucra intern o parte importantă a componentelor. BAE Systems ar urma să licențieze producția pornind de la un model de test, după discuții inițiate de președintele Volodimir Zelenski încă din 2023. Giles Ambrose, director de inginerie, tehnologie și strategie la BAE Systems, spune că obiectivul Ucrainei este să-și poată produce și întreține propriile sisteme și să construiască „o capacitate suverană” în jurul acestora. Obstacolele care au blocat alte proiecte occidentale Materialul indică faptul că, deși mai multe companii occidentale au discutat despre producție pe teritoriul ucrainean, până acum doar câțiva producători străini mai mici de drone au reușit să pornească efectiv fabricarea. Printre dificultățile invocate: temeri legate de siguranță (inclusiv riscul atacurilor rusești); lipsa investițiilor și a comenzilor ferme; îngrijorări privind pierderea proprietății intelectuale. Sunt menționate două precedente: Rheinmetall a discutat despre trei fabrici, inclusiv una cu o capacitate anunțată de 400 de tancuri noi pe an, dar directorul executiv Armin Papperger a spus ulterior că Ucraina nu a asigurat investițiile și comenzile necesare; iar Baykar anunțase în 2022 o fabrică ce urma să fie funcțională în doi ani, însă aceasta nu a fost încă inaugurată și ar fi fost lovită de mai multe ori în atacuri rusești, potrivit presei ucrainene. De la artilerie la Patriot: pragul tehnologic și politic În paralel, Ucraina încearcă să obțină licență pentru fabricarea interceptoarelor Patriot, descrise ca singura metodă fiabilă de a opri rachetele balistice. Textul notează că, în ultimele săptămâni, lipsa interceptoarelor a permis rachetelor balistice rusești să străpungă apărarea antiaeriană ucraineană. Președintele american Donald Trump a declarat că va acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor destinate sistemului Patriot, iar președintele francez Emmanuel Macron a spus că Ucraina ar putea produce și interceptoare Aster, alături de alte muniții europene. Totuși, fabricarea unui interceptor Patriot este prezentată ca un salt major de complexitate față de obuziere, iar SUA rămân prudente în privința transferului de tehnologie. Ca exemplu, Rheinmetall ar fi dorit să producă interceptoare PAC-3 (versiunea avansată a Patriot), dar nu a primit încă permisiunea. „A trece de la un anunț la o linie de producție funcțională nu este deloc simplu... iar realizarea acestui lucru în Ucraina nu ușurează procesul”, a declarat Ralph Savelsberg, expert în rachete la Academia de Apărare a Țărilor de Jos, pentru The Wall Street Journal. Context operațional: de ce rămâne relevantă artileria tractată Deși dronele ar provoca mai multe pierderi de vieți omenești decât artileria, tunurile grele rămân utile pentru saturarea unei zone cu explozibili și distrugerea clădirilor, într-un mod pe care dronele „încă nu îl pot egala”, potrivit materialului. În plus, artileria tractată este descrisă ca fiind mai ușor de camuflat, cu semnătură termică mai redusă și, astfel, mai greu de detectat de drone, fiind considerată și mai ușor de reparat și mai fiabilă de către artileriștii ucraineni. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
Rusia ar fi trecut la producție în masă a rachetei de croazieră ușoare S8000 „Banderole”, ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene , inclusiv prin atacuri mai frecvente și mai ieftine, potrivit Mediafax , care citează informații ale Forțelor Aeriene Ucrainene preluate de presa ucraineană. După mai bine de un an de teste, Rusia ar fi început producția în masă a noii rachete, scrie Kyiv Post, iar arma este deja folosită în atacurile asupra Ucrainei, conform datelor transmise de partea ucraineană. Ritm de fabricație și rol tactic: „consumabil” pentru apărarea aeriană Un grup ucrainean de cercetare OSINT, OKA_GORA, susține că fabricile rusești ar produce în prezent cel puțin zece rachete „Banderole” pe zi, cu posibilitatea creșterii ritmului în perioada următoare, în funcție de rezultatele de pe câmpul de luptă. Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, Rusia ar fi folosit până acum „Banderole” și pentru a distrage atenția sistemelor de apărare aeriană înaintea atacurilor cu rachete mai puternice, ceea ce poate forța Ucraina să consume interceptori și resurse de monitorizare pe ținte mai ieftine. Caracteristici: cost mai mic, capabilități mai limitate „Banderole” este descrisă ca o rachetă de croazieră cu cost redus, construită cu componente provenite din China, Statele Unite și Coreea de Sud. Spre deosebire de rachetele de croazieră grele folosite de armata rusă, nu ar avea sisteme antibruiaj, nu ar putea urma traiectorii complexe și nu ar fi echipată cu contramăsuri pentru evitarea interceptării. Focosul ar fi de aproximativ 100–150 kg, de aproape trei ori mai mic decât la rachetele de croazieră convenționale, iar viteza ar fi între 480 și 600 km/h, sub intervalul obișnuit de 800–900 km/h indicat pentru rachetele grele rusești. Totuși, datele citate sugerează că profilul de zbor și semnătura termică a motorului pot face ca sistemele ucrainene de monitorizare să o identifice drept o rachetă de croazieră convențională. Diferența de cost față de Kh-101 și precizia estimată În comparație cu Kh-101, o rachetă de croazieră din arsenalul Rusiei estimată la aproximativ 1,5 milioane de dolari (aprox. 6,9 milioane lei) bucata, „Banderole” ar avea un cost de producție estimat între 150.000 și 300.000 de dolari (aprox. 690.000–1,38 milioane lei). Precizia ar fi însă mai redusă: capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 20–30 de metri de ținta stabilită, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană. Unde ar fi fost folosită recent Platforme de monitorizare a spațiului aerian consultate de Kyiv Post ar fi raportat, în noaptea de miercuri spre joi, atacuri cu rachete „Banderole” asupra orașelor Krivoi Rog și Nikolaev. Observatori ucraineni mai spun că, între iunie și mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat frecvent salve de una până la trei astfel de rachete în bombardamente nocturne, iar din 15 iulie aproape în fiecare noapte ar fi fost detectate rachete venind din direcția Mării Negre, cu Odesa printre țintele principale. Autoritățile locale au anunțat anterior că forțele rusești lansează, în medie, între nouă și zece rachete pe noapte asupra Odesei și a porturilor Iliciovsk și Iujnîi, majoritatea fiind de tip „Banderole”. [...]
Rusia își mărește plafonul legal al armatei cu 26.000 de oameni, de la 1 august 2026 , o ajustare pe care analiștii o văd drept limitată, dar care menține deschisă discuția despre o posibilă mobilizare mai amplă, potrivit Focus . Decretul semnat de Vladimir Putin ridică „mărimea maximă” a forțelor armate ruse la 2.426.130 de persoane, cu 26.000 mai mult decât anterior, iar măsura intră în vigoare în august. De ce contează: semnal administrativ, nu încă o mobilizare „Institute for the Study of War” (ISW), un think tank din Washington, apreciază că această creștere este mai mică decât în anii trecuți, când efectivele au fost majorate cu peste 100.000 de posturi de fiecare dată. Din acest motiv, ISW califică pasul drept „marginal”. În același timp, publicația finlandeză Uusi Suomi susține că majorarea se înscrie într-o reformă structurală a armatei ruse începută în 2023, care include crearea de noi districte militare și unități suplimentare. Context: sensibilitatea politică a unei noi mobilizări Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, Dmitri Medvedev , a negat existența unor planuri pentru o nouă mobilizare, însă, potrivit materialului, nu a reușit să elimine îngrijorările din populație. În toamna lui 2022, Putin a ordonat încorporarea a 300.000 de rezerviști, decizie care a provocat reacții puternice: proteste în mai multe zone și plecarea din țară a zeci de mii de persoane. De atunci, notează publicația, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, pe fondul costurilor sociale și politice asociate. [...]
Retragerea unor sisteme S-300 și S-400 din nordul Rusiei riscă să slăbească protecția unor obiective navale strategice , pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Focus . Publicația germană relatează, citând Barents Observer , că în zona Severodvinsk ar fi dispărut din pozițiile anterioare „cel puțin 20” sisteme mobile de apărare antiaeriană S-300 și S-400. Imagini satelitare ar indica faptul că amplasamente de pe insula Iagri și de pe muntele Mironova sunt acum goale. Miza operațională este ridicată: aceste sisteme asigurau protecția unor ținte considerate critice pentru capacitățile navale ale Rusiei, inclusiv șantierul Sevmash (singurul din Rusia care construiește submarine cu propulsie nucleară) și Zviozdocika, descris ca cel mai mare centru de reparații pentru astfel de submarine din țară. Conform aceleiași surse, indiciile ar sugera că, cel puțin temporar, aceste obiective ar fi acoperite doar de mijloace de apărare cu rază scurtă și medie. Presiunea dronelor și „redistribuirea” resurselor Unde au fost mutate sistemele nu este cunoscut oficial. Experți citați de Barents Observer indică însă o posibilă schimbare de priorități, pe fondul resurselor limitate și al intensificării atacurilor ucrainene. Kristian Åtland, expert pe zona arctică, afirmă că un deficit de rachete interceptoare, ca urmare a atacurilor ucrainene, ar fi putut forța Kremlinul să concentreze „o parte considerabilă” din apărarea antiaeriană în alte regiuni. Erik Solli, de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale, spune că accentul ar fi „cel mai probabil” pe apărarea Moscovei, Sankt Petersburgului și a altor centre urbane strategice. Context: mutări similare și vulnerabilități la atacuri asupra rafinăriilor Kyiv Post susține că relocări similare ar fi vizibile și în alte regiuni, inclusiv în Arctica și în zona Saratov. Într-o analiză citată, se arată că înainte de război Rusia ar fi avut circa 116 batalioane cu 927 lansatoare din familia S-300/S-400, iar 580 de lansatoare ar fi fost mutate de la pozițiile permanente de atunci. Separat, publicația rusă din exil Meduza scrie că Rusia nu ar avea nici acum un sistem integrat capabil să respingă constant roiuri mari de drone, iar apărarea existentă ar întâmpina limite în special împotriva țintelor lente, care zboară la joasă altitudine. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din primăvara și vara lui 2026 ar fi scos în evidență aceste vulnerabilități. În ansamblu, informațiile sugerează o redistribuire a apărării antiaeriene către zone considerate mai urgente, cu potențialul cost operațional al unei protecții reduse pentru infrastructură militară sensibilă din nordul Rusiei. Unde au ajuns exact sistemele retrase rămâne, deocamdată, neconfirmat oficial. [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
