Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm, potrivit Daily Mail, care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina.
Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță.
După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă.
„[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».”
Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială.
„Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate.
Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt:
În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională.
Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor.
Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte.
În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei.
Recomandate
Fire Point dezvoltă un sistem antirachetă mai ieftin decât Patriot , într-un moment în care interceptoarele Patriot sunt tot mai greu de procurat, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Compania ucraineană spune că negociază cu parteneri europeni pentru a lansa sistemul până în 2027, cu ținta de a reduce costul interceptării rachetelor balistice la sub 1 milion de dolari. Contextul este presiunea tot mai mare pe stocurile și livrările de Patriot, folosit pe scară largă de Ucraina și de state occidentale pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. În paralel, singurul sistem antibalistic european, SAMP/T (dezvoltat de Italia și Franța), este produs în volume relativ mici, ceea ce limitează alternativele disponibile pe termen scurt. Șeful Fire Point, Max Shtilerman, a explicat că, pentru a doborî o rachetă balistică, Patriot are nevoie adesea de două sau trei interceptoare, fiecare costând câteva milioane de dolari. „Dacă putem reduce costul la sub 1 milion de dolari, va schimba jocul în soluțiile de apărare aeriană”, a spus el, adăugând că firma își propune să intercepteze prima rachetă balistică până la finalul lui 2027. Shtilerman nu a numit companiile europene cu care discută, dar a indicat că Fire Point caută colaborări pe componente-cheie precum radarul, ghidarea rachetelor și comunicațiile. El a menționat că firme europene precum Weibel, Hensoldt, Saab și Thales au soluții solide în zona radarului, domeniu esențial pentru detectarea și urmărirea țintelor înaintea interceptării. În paralel, Fire Point își extinde portofoliul de armament. Compania, înființată după invazia Rusiei din 2022 și descrisă drept cel mai mare producător ucrainean de drone cu rază lungă, afirmă că racheta de croazieră FP5 „Flamingo” a fost folosită în lovituri asupra unor facilități militare ruse și fabrici de armament, inclusiv asupra unei uzine de rachete balistice situate la aproape 1.400 km în interiorul Rusiei. Totodată, firma spune că este în stadiu final de dezvoltare a două rachete balistice supersonice: FP7 (aprox. 300 km, comparată ca rol cu ATACMS) și FP9 (până la 850 km, cu focos de 800 kg), care ar urma să intre în testare. Pe partea de finanțare, Shtilerman a declarat că autoritatea antimonopol din Ucraina are termen până în jurul lunii octombrie să decidă asupra unei achiziții propuse de 760 de milioane de dolari pentru 30% din Fire Point de către un investitor din Orientul Mijlociu. Presa ucraineană ar fi identificat investitorul ca Edge Group din Emiratele Arabe Unite, însă Edge Group și autoritatea antimonopol nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Fire Point leagă această posibilă investiție și de un proiect aflat „în fază conceptuală” privind construirea unui terminal de lansare spațială în Emiratele Arabe Unite, cu obiectivul de a dezvolta în timp o constelație de sateliți europeni pe orbită joasă. În plan industrial, compania spune că produce sute de drone cu rază lungă pe zi (circa 50.000 de euro bucata) și trei rachete Flamingo (aprox. 600.000 de euro fiecare), dar recunoaște „blocaje” la producția Flamingo, inclusiv la motoare; firma mizează pe un motor intern care ar urma să intre în producție de serie în octombrie și pe deschiderea unei fabrici de combustibil pentru rachete în Danemarca mai târziu în 2026, după obținerea aprobărilor finale. [...]
Ucraina a extins rapid folosirea roboților tereștri fără pilot pe front , potrivit The Guardian , pe fondul unei lupte tot mai tehnologizate cu Rusia, în care dronele și sistemele autonome înlocuiesc tot mai des mijloacele clasice și reduc expunerea directă a infanteriei. Publicația descrie mai multe tipuri de vehicule terestre fără pilot (UGV, adică vehicule fără echipaj, controlate de la distanță), de la platforme pe șenile până la sisteme pe roți sau roboți care pot transporta mine antitanc. Locotenentul Victor Pavlov, din cadrul Corpului 3 al armatei ucrainene, susține că utilizarea lor a crescut „exponențial” din primăvara lui 2024 și că armatele vor fi nevoite să se „robotizeze”. În plan logistic, Pavlov afirmă că roboții tereștri ar asigura acum 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea pe teren a devenit riscantă din cauza dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin imagine video în timp real). În ianuarie, forțele ucrainene ar fi derulat un record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule, notează The Guardian. Roboții nu sunt folosiți doar la transport de hrană, muniție și materiale, ci și în misiuni de evacuare a răniților, putând scoate până la trei persoane de pe linia întâi, cu o autonomie tipică de circa opt ore, conform relatării. În zona orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei, astfel de sisteme ar fi livrat provizii în mod constant din decembrie 2025, într-un context de lupte intense. Pe lângă logistică, The Guardian consemnează că unele platforme sunt echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade controlate de la distanță și sunt folosite direct în luptă. Un operator de drone, cu indicativul „Bambi”, descrie frontul ca fiind „mai degrabă ca Terminator”, argumentând că un robot nu reacționează la rănire, iar în spatele lui se află un operator care poate riposta. Pavlov spune că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar însemna o rată de uzură de 25%, dar consideră costul acceptabil raportat la viețile salvate. Materialul mai arată că și Rusia folosește sisteme similare, inclusiv un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să execute misiuni de război electronic, însă Pavlov susține că Ucraina ar avea, în prezent, un avantaj și că prioritatea este creșterea producției. În paralel, Corpul 3 a dezvoltat o școală de instruire pentru piloți de UGV, KillHouse academy, unde militarii se antrenează pe trasee și simulatoare, iar instructorii spun că foștii jucători de jocuri video se adaptează rapid la acest tip de operare. [...]
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]
George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului , potrivit Le Figaro , într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO. Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene. În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane. Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat. [...]
Industria națională de apărare cere definirea și implementarea unui proiect de relansare , potrivit AGERPRES , inițiativă pe care Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) o leagă de noile realități de securitate din regiune și de nevoia de a crește capacitățile de producție din România. Anunțul a fost făcut luni, la București, în cadrul evenimentului „NATO Day 2026”, organizat de OPIA, în prezența reprezentanților autorităților, ai corpului diplomatic și ai companiilor din domeniu. „România are astăzi nu doar nevoie, ci și responsabilitatea urgentă de a-și reconstrui industria de apărare ca pilon strategic al securității naționale și al economiei. În contextul conflictelor globale, devine clar că nu mai putem depinde doar de alții pentru securitate, ci trebuie să ne consolidăm propriile capabilități. Vorbim despre un proiect de țară care presupune viziune, investiții și parteneriate solide. În cadrul NATO, nu mai este suficient să fim doar consumatori de securitate, ci trebuie să devenim și furnizori de capabilități”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA. Proiectul propus de industrie vizează repornirea și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea producției locale de echipamente militare, atragerea de investiții și parteneriate strategice, precum și integrarea companiilor românești în lanțurile de producție ale NATO și ale Uniunii Europene. Inițiativa include și stimularea cercetării și inovării, plus formarea unei forțe de muncă specializate pentru susținerea dezvoltării pe termen lung. În dezbateri, participanții au discutat și despre consolidarea industriei prin creșterea exporturilor, atragerea de investiții și dezvoltarea de parteneriate internaționale, alături de integrarea firmelor românești în lanțurile europene de producție. Oficialii prezenți au insistat asupra unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat, inclusiv prin misiuni economice externe, participare extinsă la târguri internaționale și valorificarea programelor europene. Un punct sensibil semnalat de companii a fost accesul la finanțare și eliminarea blocajelor sistemice, în special în relația cu sistemul bancar, pe fondul dificultăților legate de servicii bancare de bază, predictibilitatea finanțărilor și cerințele de conformitate. În acest context, participanții au convenit asupra nevoii unui cadru legislativ și financiar adaptat specificului industriei de apărare, astfel încât investițiile să poată fi susținute eficient și cu impact economic la nivel național. OPIA arată că relansarea industriei de apărare ar trebui tratată ca prioritate strategică națională, în linie cu angajamentele României în NATO și UE, dar și ca oportunitate de dezvoltare economică prin locuri de muncă și consolidarea unui sector industrial competitiv regional. Organizația reunește peste 80 de companii din domeniu, între care Compania Națională ROMARM și cele 15 filiale, Lunox, TOP Metrology, Șantierul Naval Mangalia, Compa Sibiu, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]
