Știri
Știri din categoria Apărare
Rheinmetall vizează extinderea producției de apărare în România, cu un lanț local de peste 100 de furnizori și un plan de 2.500 de angajări, potrivit G4Media. Mesajul central: compania mizează pe localizarea capacităților industriale (producție și mentenanță) pentru a reduce dependența de importuri și pentru a poziționa România ca „hub operativ” în expansiunea europeană a grupului.
Nick Stirban, reprezentantul Rheinmetall în România, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX că rețeaua de parteneri include deja peste 100 de companii românești și că „ecosistemul” vizat ar urma să acopere, pe lângă autovehicule, nave militare, muniție, apărare antiaeriană și fabricarea de explozibili, cu un obiectiv declarat de 2.500 de locuri de muncă.
În declarațiile citate, accentul cade pe crearea de unități locale de producție pentru bunuri considerate critice, precum muniția, vehiculele blindate și echipamente pentru industria maritimă și aerospațială. Stirban leagă această direcție de ideea de autosuficiență, inclusiv prin capacități de mentenanță și producție „în interiorul” țării, pentru a evita întârzierile în aprovizionare în situații de criză.
„O preocupare majoră pentru noi este (…) consolidarea autosuficienței României în domeniul apărării, prin crearea de unități locale de producție (…) Astfel, creștem capacitatea României de a produce bunuri critice de apărare în propria țară și, în același timp, reducem dependența de furnizorii externi.”
Tot el afirmă că Rheinmetall vede România ca un „hub operativ central” în expansiunea sa europeană și că obiectivul este ca „Made in Romania” să devină un standard de excelență în armatele NATO.
Materialul trece în revistă câteva repere ale cooperării recente dintre statul român și Rheinmetall:
Separat, articolul notează că Rheinmetall își extinde la nivel european și componenta navală, inclusiv prin cumpărarea diviziei de nave de război a constructorului german Naval Vessels Lürssen, într-o tranzacție evaluată la 1,35 miliarde de euro (aprox. 6,75 miliarde lei), finalizată la 1 martie după avizele antitrust.
Din perspectiva industriei, miza imediată este creșterea volumului de producție și servicii realizate în România, printr-o rețea locală de furnizori și prin investiții în capacități de fabricație și mentenanță. Dacă planurile descrise se materializează, efectul ar fi dublu: pe de o parte, comenzi și locuri de muncă în industria de apărare și în sectoare conexe; pe de altă parte, o repoziționare a României în lanțurile europene de producție ale Rheinmetall, într-un moment în care statele UE caută să accelereze reînarmarea și să reducă dependențele externe.
Recomandate
Rheinmetall și Boeing mizează pe MQ-28 Ghost Bat ca „loyal wingman” pentru Luftwaffe, cu țintă 2029 , într-un parteneriat care urmărește atât modernizarea operațională, cât și localizarea unei părți din integrare și dezvoltare în Germania și Europa, potrivit Interesting Engineering . Acordul vizează oferirea către Germania a aeronavei fără pilot MQ-28 Ghost Bat, descrisă ca o soluție „matură și pregătită” pentru cerințele Bundeswehr . Inițiativa este aliniată planului Germaniei de a introduce în serviciu, până în 2029, așa-numitele Collaborative Combat Aircraft (CCA) – aeronave concepute să opereze împreună cu avioane de luptă cu pilot, pentru a crește flexibilitatea și eficiența în luptă. Ce se schimbă operațional: mai multă „masă de luptă” și risc mai mic pentru piloți Parteneriatul este prezentat și ca răspuns la nevoia Germaniei de a-și crește „combat mass” (capacitatea de a desfășura mai multe platforme în medii contestate), în contextul în care aeronave mai vechi, precum Tornado, se apropie de retragere. MQ-28 Ghost Bat, dezvoltat inițial în Australia, este descris ca o dronă autonomă proiectată să opereze în tandem cu aeronave pilotate. Potrivit materialului, platforma a depășit 150 de zboruri de test, un element folosit pentru a susține nivelul de maturitate și disponibilitate operațională. Rolurile menționate pentru MQ-28 includ: informații, supraveghere și recunoaștere (ISR); război electronic; lovituri (strike); „forward sensing” în medii cu risc ridicat (senzori avansați în fața formației). Publicația notează că sistemele autonome ar reduce riscul pentru piloți și ar crește eficiența misiunilor. Componenta industrială: hub în Germania și potențial de venituri pentru Rheinmetall Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, afirmă că parteneriatul urmărește adaptarea MQ-28 la cerințele Bundeswehr și că integrarea, operarea și dezvoltarea ulterioară ar urma să fie asigurate „dintr-o singură sursă”, concomitent cu întărirea „creării de valoare industrială” printr-un hub industrial în Germania și Europa. „Vedem un potențial de venituri pentru Rheinmetall în intervalul sutelor de milioane de euro.” Materialul mai susține că parteneriatul ar asigura un nivel ridicat de creare de valoare „națională și suverană” și securitate a aprovizionării în Germania. De ce contează arhitectura „deschisă”: upgrade-uri rapide și dezvoltare software locală Un element tehnic central este arhitectura deschisă și modulară a MQ-28, care ar permite modernizări continue și creștere rapidă a capabilităților. Rheinmetall ar urma să susțină un mediu digital dedicat „în țară”, unde ingineri din Germania și Australia să contribuie la dezvoltare, testare și validare de software și hardware. Președintele Boeing Global, Dr. Brendan Nelson, descrie colaborarea ca un parteneriat între Germania și Australia, cu obiectivul de a valorifica investițiile și inovația australiană pentru a introduce și evolua MQ-28 în serviciul Bundeswehr. În forma prezentată de Interesting Engineering, proiectul indică o direcție strategică: integrarea accelerată a sistemelor autonome în aviația de luptă, cu accent pe creșterea numărului de platforme disponibile și pe consolidarea bazei industriale locale pentru operare și modernizări. [...]
Rheinmetall își extinde capacitatea industrială în Germania printr-un joint venture care vizează producția în masă de rachete de croazieră pentru Europa și NATO , într-un proiect care depinde încă de aprobări și ar putea ajunge, potrivit companiilor, la un volum de piață de la „sute de milioane” anual la „miliarde” pe termen lung, relatează WinFuture . Producție în masă la Unterlüß, din 2026: cine face ce Rheinmetall și compania de apărare Destinus (Olanda) vor înființa în a doua jumătate a lui 2026 o societate mixtă, Rheinmetall Destinus Strike Systems. Locația aleasă este Unterlüß, în landul german Saxonia Inferioară, unde noua fabrică ar urma să fie construită lângă facilități deja existente. Structura acționariatului este majoritară pentru Rheinmetall (51%), în timp ce Destinus va deține 49%. Planul vizează „producția de masă” de rachete de croazieră și artilerie cu rachete balistice pentru state europene și pentru NATO. Miza: deficitul de capacitate industrială, nu cererea Motivul declarat al asocierii este creșterea cererii de echipamente militare pe fondul conflictelor prelungite din Europa și Orientul Mijlociu, în condițiile în care stocurile europene s-au redus semnificativ. În ecuația operațională, Destinus aduce proiectarea sistemelor și o producție de serie deja în derulare, iar Rheinmetall pune la dispoziție infrastructura industrială. Potrivit materialului, Destinus produce deja peste 2.000 de rachete de croazieră pe an în Europa, unele fiind „validate” parțial în Ucraina. Publicația notează că, potrivit unui raport din Wall Street Journal , companiile susțin că piața se mută de la producție limitată la fabricație la scară industrială, iar problema principală în Europa ar fi capacitatea insuficientă de producție. Detalii tehnice: rachete ghidate cu „inteligență artificială”, fără dependență de GPS Rachetele de croazieră vizate sunt descrise ca muniții ghidate cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudine joasă. Dezvoltatorii susțin că acestea ar putea funcționa și fără sistemul global de navigație prin satelit GPS, Destinus mizând pe ghidaj bazat pe inteligență artificială. În împărțirea responsabilităților, Rheinmetall ar urma să asigure liniile de producție și managementul programului, iar Destinus arhitectura sistemului și dezvoltarea componentelor-cheie. Aprobări și calendar: contract așteptat în T4 2026 Implementarea finală rămâne condiționată de aprobările autorităților competente, inclusiv ale celor de concurență. Închiderea formală a contractului este așteptată în trimestrul al patrulea din 2026. Dacă autoritățile antitrust își dau acordul, companiile estimează pe termen scurt un volum anual al pieței în „sute de milioane” (fără a preciza o sumă), cu potențial de creștere spre „miliarde” pe termen lung. În paralel, materialul punctează și schimbarea de direcție la Destinus: compania, care inițial urmărea dezvoltarea de aeronave hipersonice civile, își consolidează orientarea către sectorul militar. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
MApN spune că exercițiul Orion 26 a testat capacitatea de reacție coordonată cu NATO , într-un mesaj care pune accent pe interoperabilitate – adică pe faptul că forțele din mai multe țări pot lua decizii și acționa împreună, după aceleași proceduri. Informațiile apar în Antena 3 , care citează comunicarea Ministerului Apărării Naționale . Potrivit MApN, militarii români au participat, alături de aliați, la exercițiul multinațional Orion 26, descris drept „cea mai amplă simulare a unui conflict major în Europa”. Mesajul ministerului susține că forțele participante „au acționat ca un singur corp”, iar România ar fi pregătită să răspundă „coordonat oricărei provocări”. Ce a urmărit exercițiul, din perspectiva MApN În comunicarea citată, ministerul indică trei componente ale interoperabilității pe care Orion 26 le-ar fi pus în practică: decizii rapide și sincronizate între națiunile participante; acțiune „multi-domeniu”, cu cooperare pe uscat, în aer și în spațiul cibernetic; utilizarea standardelor NATO, prin proceduri identice. Context operațional: misiune navală în Marea Neagră Separat de exercițiul Orion 26, MApN a anunțat că vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și-a încheiat participarea la a IX-a activare a grupării MCM Black Sea , după misiuni de supraveghere și recunoaștere pentru siguranța navigației în Marea Neagră, în perioada 22 martie – 4 aprilie. Ministerul leagă această participare de „angajamentul României pentru securitatea maritimă în regiune” și de consolidarea cooperării cu aliații și partenerii. [...]
Ucraina susține că a realizat, în timpul războiului, două lansări la altitudini apropiate de spațiu, o capacitate care ar putea deschide opțiuni noi pentru apărarea antirachetă și pentru lansări din aer potrivit Adevărul , care citează declarațiile unui parlamentar ucrainean. Informațiile nu sunt însoțite de detalii tehnice și nu sunt confirmate independent. Declarațiile îi aparțin lui Fedir Venislavski , membru al comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și informații, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Acesta afirmă că lansările au avut loc „în timpul îndeplinirii misiunilor de luptă”, nu ca experimente. Ce spune oficialul despre lansări și parametri În timpul celei de-a doua lansări, „purtătorul de rachete” ar fi ajuns la o altitudine de 204 kilometri, nivel asociat zborurilor suborbitale. Venislavski a descris situația drept „fără precedent” pentru o țară aflată într-un război de amploare. Tot el a susținut că Ucraina dispune de sisteme capabile să lovească ținte la distanțe de până la 500 km, la viteze hipersonice, folosite în operațiuni speciale, fără a oferi detalii operaționale sau tehnice. Lansarea din aer și ideea de „cosmodrom aerian” O altă operațiune menționată este lansarea unui purtător de rachete dintr-o aeronavă de transport, de la o altitudine de 8.000 de metri. Oficialul afirmă că un astfel de purtător ar putea fi folosit și pentru plasarea pe orbită a unor echipamente sau nave spațiale. Venislavski susține că ar fi o premieră pentru Europa și doar a doua situație de acest tip la nivel global, după experimente realizate de Statele Unite în anii 1970. În acest context, el a avansat posibilitatea dezvoltării unui sistem de tip „cosmodrom aerian”, utilizabil atât civil, cât și militar, cu argumentul că lansările din aer pot reduce consumul de energie în faza inițială a zborului. De ce contează: potențial militar, dar cu multe necunoscute Miza principală este componenta de apărare: un astfel de sistem ar putea avea aplicații antirachetă, inclusiv împotriva unor sisteme rusești precum Oreșnik , însă în material nu sunt oferite detalii concrete despre capabilitățile reale sau despre modul în care ar funcționa o asemenea interceptare. În lipsa confirmărilor independente și a datelor tehnice, amploarea și impactul acestor capacități rămân dificil de evaluat, chiar dacă direcția indicată sugerează o accelerare a inovației militare ucrainene într-un domeniu în care spațiul devine tot mai relevant pentru competiția tehnologică și militară. [...]
Ucraina și Germania au convenit un pachet de apărare de 4 miliarde de euro , potrivit Kyiv Post , care include finanțare pentru rachete Patriot, livrarea de lansatoare IRIS-T, investiții în capabilități de lovire la distanță și producție comună de drone. Acordul a fost anunțat de ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, care a spus că înțelegerea a fost atinsă marți, 14 aprilie, în urma discuțiilor cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Fedorov a descris cooperarea drept „win-win”, în sensul unui câștig reciproc pentru Ucraina și securitatea Europei. Componenta de apărare antiaeriană are o pondere importantă în pachet. Germania va finanța un contract pentru „câteva sute” de rachete Patriot, destinate protejării orașelor ucrainene și a infrastructurii critice, a spus Fedorov, fără să indice un număr exact sau un calendar de livrare. Kyiv Post notează că disponibilitatea rachetelor Patriot, de fabricație americană, a fost pusă sub presiune în ultimii ani, pe fondul cererii susținute din partea Ucrainei, situație agravată de războiul SUA–Israel cu Iranul. Pe lângă Patriot, pachetul include livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T, pentru întărirea apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei (adică un sistem pe mai multe niveluri, cu mijloace diferite pentru ținte și altitudini diferite). În contextul războiului, Patriot este folosit de regulă împotriva rachetelor rusești rapide și cu valoare ridicată, în timp ce IRIS-T acoperă amenințări aeriene la altitudini joase și medii, la distanțe medii. O altă linie de finanțare vizează lovirea la distanță: acordul prevede investiții de 300 milioane euro în capabilitățile ucrainene de atac pe rază lungă, pentru a permite extinderea producției interne de armament. Publicația precizează că nu este sigur dacă anunțul este legat de inițiative mai vechi, după ce cancelarul german Friedrich Merz sugerase în noiembrie 2025 planuri de construire a unor arme cu bătaie lungă în Ucraina. În zona dronelor, cele două țări vor lansa producție comună de drone de lovire cu rază medie, în cadrul inițiativei „Build with Ukraine”, folosind inteligență artificială (AI, adică sisteme software care pot sprijini identificarea și urmărirea țintelor sau navigația). La început, sunt așteptate 5.000 de drone pentru armata ucraineană, potrivit lui Fedorov. Elementele principale ale pachetului, așa cum sunt prezentate de partea ucraineană, includ: finanțarea de către Germania a unui contract pentru câteva sute de rachete Patriot (fără termen de livrare comunicat); livrarea a 36 de lansatoare IRIS-T; investiții de 300 milioane euro în capabilități de lovire la distanță și producție internă; producție comună de drone de lovire cu rază medie, cu un obiectiv inițial de 5.000 de unități. Acordul a fost anunțat în ziua în care președintele Volodîmîr Zelenski a ajuns la Berlin pentru discuții cu Merz, în cadrul consultărilor interguvernamentale menite să aprofundeze cooperarea bilaterală. Întâlnirea are loc pe fondul blocării negocierilor de pace inițiate de SUA, în condițiile în care Kievul respinge propuneri care ar implica cedări teritoriale. În paralel, Merz a spus că Berlinul va lucra cu Kievul pe tema cetățenilor ucraineni care au cerut azil în Germania și va facilita întoarcerea lor acasă. La conferința de presă comună cu Zelenski, cancelarul german a declarat: „Vom lucra îndeaproape [cu Ucraina] pe chestiuni legate de cetățenii ucraineni care au solicitat azil în țara noastră și vom facilita întoarcerea lor acasă”, a spus el. Pentru industrie și pentru arhitectura de securitate europeană, pachetul semnalează două direcții: pe termen scurt, accent pe apărare antiaeriană (Patriot și IRIS-T) într-un context de presiune pe stocuri, iar pe termen mediu, mutarea unei părți din efortul de producție și dezvoltare către Ucraina, inclusiv prin proiecte comune de drone și investiții în capabilități de lovire la distanță. [...]
