Știri
Știri din categoria Apărare
Rheinmetall își extinde capacitatea industrială în Germania printr-un joint venture care vizează producția în masă de rachete de croazieră pentru Europa și NATO, într-un proiect care depinde încă de aprobări și ar putea ajunge, potrivit companiilor, la un volum de piață de la „sute de milioane” anual la „miliarde” pe termen lung, relatează WinFuture.
Rheinmetall și compania de apărare Destinus (Olanda) vor înființa în a doua jumătate a lui 2026 o societate mixtă, Rheinmetall Destinus Strike Systems. Locația aleasă este Unterlüß, în landul german Saxonia Inferioară, unde noua fabrică ar urma să fie construită lângă facilități deja existente.
Structura acționariatului este majoritară pentru Rheinmetall (51%), în timp ce Destinus va deține 49%. Planul vizează „producția de masă” de rachete de croazieră și artilerie cu rachete balistice pentru state europene și pentru NATO.
Motivul declarat al asocierii este creșterea cererii de echipamente militare pe fondul conflictelor prelungite din Europa și Orientul Mijlociu, în condițiile în care stocurile europene s-au redus semnificativ.
În ecuația operațională, Destinus aduce proiectarea sistemelor și o producție de serie deja în derulare, iar Rheinmetall pune la dispoziție infrastructura industrială. Potrivit materialului, Destinus produce deja peste 2.000 de rachete de croazieră pe an în Europa, unele fiind „validate” parțial în Ucraina.
Publicația notează că, potrivit unui raport din Wall Street Journal, companiile susțin că piața se mută de la producție limitată la fabricație la scară industrială, iar problema principală în Europa ar fi capacitatea insuficientă de producție.
Rachetele de croazieră vizate sunt descrise ca muniții ghidate cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudine joasă. Dezvoltatorii susțin că acestea ar putea funcționa și fără sistemul global de navigație prin satelit GPS, Destinus mizând pe ghidaj bazat pe inteligență artificială.
În împărțirea responsabilităților, Rheinmetall ar urma să asigure liniile de producție și managementul programului, iar Destinus arhitectura sistemului și dezvoltarea componentelor-cheie.
Implementarea finală rămâne condiționată de aprobările autorităților competente, inclusiv ale celor de concurență. Închiderea formală a contractului este așteptată în trimestrul al patrulea din 2026.
Dacă autoritățile antitrust își dau acordul, companiile estimează pe termen scurt un volum anual al pieței în „sute de milioane” (fără a preciza o sumă), cu potențial de creștere spre „miliarde” pe termen lung.
În paralel, materialul punctează și schimbarea de direcție la Destinus: compania, care inițial urmărea dezvoltarea de aeronave hipersonice civile, își consolidează orientarea către sectorul militar.
Recomandate
România a semnat contracte de înzestrare de 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) în cadrul programului european SAFE, mizând pe vehicule de luptă, capabilități anti-dronă și nave care ar urma să fie construite în țară, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este volumul de cheltuieli publice angajate și distribuția lor între furnizori, inclusiv prin entități locale, într-un calendar strâns legat de accesarea finanțării europene. Ce cumpără MApN: vehicule, nave și sisteme anti-dronă Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță șapte contracte semnate „chiar înainte de termenul limită” din 30 mai 2026, cu grupul german Rheinmetall , în cadrul SAFE (Security Action For Europe), un program european dedicat achizițiilor militare. Principalele componente ale pachetului: 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate , furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde euro , fără TVA. Două nave de patrulare și două vedete de scafandri , care ar urma să fie construite la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai , prin contracte cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, în valoare totală de 920 milioane euro . Sisteme avansate anti-dronă , în valoare de 982 milioane euro , fără TVA, incluzând SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium (Rheinmetall Italia S.p.A. ar urma să livreze șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 cu 24 de baterii și două sisteme Millenium). Muniție de calibru 35 mm AHEAD , în valoare de 449,75 milioane euro , fără TVA, furnizată de Rheinmetall Waffe Munition GmBH. MApN precizează că acest contract de muniție include 401.760 de lovituri calibru 35 mm AHEAD , proiectul având ca obiectiv asigurarea stocurilor pentru combaterea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor. Context: SAFE și planul de înzestrare 2026–2030 În cadrul SAFE, MApN vizează 21 de proiecte de înzestrare , cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro . Dintre acestea, 10 ar urma să fie realizate în colaborare cu alte state membre UE, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Pentru 16 proiecte , evaluate la 8,33 miliarde euro , Parlamentul a aprobat finanțarea la finalul lunii aprilie 2026. În listă apare și achiziția estimată la aproximativ 700 milioane euro pentru 231 de sisteme și 934 de rachete Mistral , pentru care aprobarea ar fi fost obținută anterior, conform informațiilor din articol. De unde vin banii: împrumutul SAFE și calendarul de accesare Comisia Europeană a semnat pe 20 mai 2026 un acord de împrumut cu România în cadrul SAFE, care oferă acces la 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia). Potrivit articolului, planul transmis de România către Comisia Europeană prevede 4,2 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru înzestrare militară și infrastructură de apărare. Acordul ar include condiții precum rambursare pe 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani , iar prima tranșă – echivalentul a 15% din suma totală (aprox. 2,5 miliarde euro ) – ar putea fi accesată în octombrie 2026 , conform sursei. „Tocmai ce am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România! SAFE demonstrează angajamentul nostru pe termen lung pentru securitatea Europei, în special a flancului estic”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat în articol. De ce contează: efectul bugetar și componenta industrială locală Dincolo de dimensiunea militară, pachetul de contracte are un impact economic prin: angajamente bugetare de ordinul miliardelor de euro (aprox. zeci de miliarde de lei) într-un interval scurt; componenta de producție/livrare prin entități din România (Mediaș) și construcții navale la Mangalia , ceea ce poate influența încărcarea capacităților industriale și lanțurile de furnizori; dependența de calendarul SAFE , inclusiv accesarea tranșelor de finanțare începând cu toamna lui 2026, așa cum este prezentat în articol. În același timp, materialul notează că directorul ROMARM susține că industria de apărare nu ar fi fost consultată pentru programul SAFE, fără a detalia în ce măsură acest lucru schimbă structura contractelor deja semnate. [...]
Pentagonul își mută strategia de drone spre producție în masă și adaptare săptămânală , susținută de un buget de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în 2027, potrivit Kyiv Post . Mesajul transmis de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este că avantajul nu mai vine din câteva platforme „de vârf”, ci din capacitatea industrială de a scala rapid și de a modifica tehnologia din mers, pe modelul lecțiilor din Ucraina. Schimbarea a fost prezentată la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, unde Hegseth a descris cum inovațiile tehnice „de la o zi la alta” observate pe frontul din Ucraina influențează direct modul în care SUA își vor organiza achizițiile și producția pentru sisteme aeriene fără pilot. De ce contează: bugetul și achizițiile se reorientează de la „sofisticat” la „scalabil” În viziunea Pentagonului, „sofisticarea” izolată poate fi neutralizată ușor dacă nu există capacitatea de a produce multe unități și de a le reproiecta rapid. Hegseth a spus că bugetul președintelui Donald Trump pentru 2027 include 56 miliarde de dolari pentru „superioritate” în domeniul dronelor și pentru aprofundarea experienței Ucrainei pe câmpul de luptă. „Nu este o chestiune de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala, de a le scala rapid, adaptându-le săptămână de săptămână – exact atât de repede se adaptează tehnologia dronelor.” Concret, direcția descrisă înseamnă prioritizarea unor linii de asamblare flexibile și a unor sisteme automatizate care pot schimba „frecvențe software” și designul structural fără blocaje, replicând ciclurile rapide de inginerie dezvoltate de unitățile ucrainene din prima linie. „Buclă” de date cu Ucraina și efecte în arhitectura de securitate transatlantică Articolul descrie această pivotare ca parte a unei relații „reciproce” între Washington și Kiev: SUA ar absorbi date tactice despre războiul asimetric, în timp ce oficialii americani insistă că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm. În același context, fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a afirmat că retragerea aparentă a Washingtonului din medierea activă a discuțiilor de pace a împins aliații europeni să accelereze propriile achiziții de apărare, sub presiunea Casei Albe de a urca țintele de cheltuieli spre 5% din PIB pentru fiecare stat membru. Hegseth a mai spus că menținerea capacității Ucrainei de a respinge agresiunea rămâne un obiectiv american, chiar dacă Europa ar urma să își asume o parte mai mare din efortul material. [...]
Țările din Indo-Pacific își adâncesc cooperarea militară între ele, ca plasă de siguranță în fața ascensiunii Chinei și a riscului ca atenția SUA să se fragmenteze , relatează Reuters . Mesajul, conturat la forumul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, este că statele din regiune vor să poată descuraja și răspunde mai rapid prin parteneriate regionale, chiar dacă insistă public că angajamentul american rămâne solid. La reuniune, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a cerut partenerilor să preia o parte mai mare din povara de securitate, pe fondul îngrijorărilor că prioritățile Washingtonului se pot muta, inclusiv din cauza competiției pentru resurse și atenție generată de conflictul din Iran. Hegseth a respins ideea că SUA nu ar putea gestiona simultan mai multe dosare. Rețele regionale „dincolo de umbrela” SUA Oficiali și militari din regiune intervievați de Reuters spun că impulsul este de a construi legături operaționale mai dense între statele Indo-Pacificului, nu doar relații bilaterale cu Washingtonul. Secretarul Apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, a descris direcția drept o creștere „agilă și rapidă” a capacităților naționale, dublată de cooperare mai strânsă cu parteneri precum Japonia, Australia, Canada și Noua Zeelandă. Teodoro a prezentat această abordare ca o consolidare a descurajării, argumentând că implicarea mai multor actori întărește și rolul tradițional al SUA în regiune. Japonia își asumă rolul de „nod” și își relaxează regulile de export Japonia se poziționează ca un hub al acestei rețele mai largi. Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a spus că Tokyo vrea să fie un „punct de conectare” pentru cooperarea regională, dincolo de relația clasică centrată pe SUA. În aprilie, Japonia a anunțat cea mai amplă revizuire a regulilor de export de echipamente de apărare din ultimele decenii, eliminând restricții privind vânzările externe și deschizând calea pentru exporturi de nave de război, rachete și alte arme, potrivit Reuters. Canada, Noua Zeelandă și „coaliții ale celor capabili și dispuși” Singapore pledează pentru parteneriate flexibile între „țări cu aceleași viziuni”, inclusiv „coaliții ale celor capabili și dispuși”, a declarat ministrul Apărării, Chan Chun Sing, în contextul unui mediu de securitate mai volatil. Canada își extinde prezența în regiune și cooperează cu Japonia și Filipine pe securitate cibernetică și exerciții maritime, iar în Indonezia sprijină instruirea în limba engleză, a declarat șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan. Noua Zeelandă analizează, la rândul ei, legături mai strânse și achiziții de echipamente: ministrul Apărării, Chris Penk, a confirmat că Wellington ia în calcul nave japoneze și britanice pentru a înlocui fregatele vechi din clasa ANZAC. În paralel, Penk a discutat cu omologi din Singapore, Malaezia, Australia și Marea Britanie despre intensificarea interacțiunilor în cadrul aranjamentului de apărare „ Five-Powered Defence Arrangement ”, vechi de 54 de ani. Mesajul politic: reasigurare față de SUA, dar cu redundanțe regionale Deși își adâncesc cooperarea între ele, oficiali asiatici au insistat că angajamentul SUA în Indo-Pacific nu este diminuat nici de conflictul din Orientul Mijlociu, nici de politica „America First” a președintelui Donald Trump. Australia, prin ministrul Apărării Richard Marles, a descris relația cu Washingtonul drept „absolut fundamentală” pentru securitatea națională. Pentru regiune, miza imediată este operațională: mai multe exerciții comune, interoperabilitate și opțiuni de achiziții și cooperare industrială în apărare, astfel încât descurajarea să nu depindă de un singur pilon, într-un context în care China își accelerează ascensiunea militară. [...]
Congresul SUA împinge relația militară cu Israelul spre o integrare industrială care ar putea deveni greu de reversat , printr-o prevedere inclusă în proiectul legii anuale de politică de apărare pentru anul fiscal 2027, potrivit Al Jazeera . Miza nu este doar continuarea ajutorului militar american, ci trecerea la o cooperare structurată pe cercetare, producție și interconectarea sistemelor, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a priorităților de înzestrare ale SUA. Prevederea apare ca Secțiunea 224 în versiunea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a proiectului „ National Defense Authorization Act” (NDAA) pentru 2027, documentul care stabilește anual politica militară a SUA și autorizează programe și niveluri de cheltuieli. Textul proiectului de lege este disponibil în forma publicată de comisie, ca „US defence policy bill”, în documentul PDF aferent. Ce ar schimba Secțiunea 224: de la ajutor financiar la interdependență tehnologică Dacă ar fi adoptată, inițiativa intitulată „United States-Israel Defense Technology Cooperation Initiative” ar apropia cele două armate și industriile lor de apărare printr-un cadru formal de coordonare și proiecte comune. Concret, Secțiunea 224 ar cere secretarului american al apărării să numească un „agent executiv”, un singur oficial responsabil de coordonarea cooperării militare SUA–Israel. Mandatul descris în proiect include: cercetare și dezvoltare comune; producție comună de armament; conectarea sistemelor militare și a datelor. Al Jazeera notează că SUA și Israelul colaborează deja la sisteme de apărare antirachetă precum Iron Dome, însă proiectul ar extinde cooperarea către mai multe domenii ale războiului modern, inclusiv inteligență artificială, drone și operațiuni cibernetice. De ce contează: efecte asupra lanțului de aprovizionare și a deciziilor de înzestrare În lectura criticilor citați de publicație, integrarea propusă ar „înfige” relația bilaterală în însăși baza industrială de apărare a SUA, ceea ce ar face-o dificil de „dezrădăcinat” ulterior, indiferent de schimbările politice. Josh Paul, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și fondator al grupului de advocacy A New Policy, susține că o astfel de prevedere ar oferi Israelului acces fără precedent la tehnologie americană și ar împinge armata SUA să integreze tehnologii israeliene în lanțul său critic de aprovizionare. „Ce încearcă Congresul să facă acum este să găsească diferite modalități de a înrădăcina relația atât de adânc în propria bază industrială de apărare a Americii încât este imposibil să o smulgi.” „O nouă secțiune de lege în NDAA ar oferi Israelului acces fără precedent la tehnologia americană și ar forța armata Statelor Unite să integreze tehnologii de apărare israeliene în propriul nostru lanț critic de aprovizionare militară, oferind Israelului o pârghie incredibilă asupra propriilor priorități de apărare ale Americii.” În ce stadiu este proiectul și cine îl susține Măsura este într-o fază incipientă. Următorii pași, potrivit articolului, sunt: trecerea prin Comisia pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, care ar urma să o discute la începutul lunii iunie; vot în Camera Reprezentanților și în Senat. Inițiativa este atribuită președintelui republican al comisiei, Mike Rogers, și celui mai important democrat din comisie, Adam Smith, ceea ce îi conferă sprijin bipartizan, chiar dacă sondajele indică o opoziție în creștere în rândul democraților și al unor republicani față de sprijin militar suplimentar pentru Israel. Context: ajutorul militar american și posibila schimbare de model SUA sprijină militar Israelul de decenii. Al Jazeera amintește că, din 2008, legislația americană cere protejarea „avantajului militar calitativ” al Israelului în regiune. În actualul acord de asistență, semnat în timpul administrației Barack Obama, Washingtonul oferă Israelului aproximativ 3,8 miliarde de dolari pe an (aprox. 17,5 miliarde lei) în asistență militară, iar acordul pe 10 ani este valabil până în 2028. Publicația mai arată că Israelul este cel mai mare beneficiar al ajutorului extern american din 1948, aproape integral militar în prezent, depășind 300 de miliarde de dolari ajustat cu inflația. În acest context, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat recent că vrea să încheie dependența Israelului de ajutorul militar american în următorii 10 ani, iar o cooperare mai strânsă între industriile de apărare, în locul transferurilor de numerar, ar fi compatibilă cu acest obiectiv. Articolul plasează inițiativa și în contextul tensiunilor regionale, inclusiv atacul comun SUA–Israel asupra Iranului de la începutul anului și războiul de cinci săptămâni care a urmat, precum și acuzațiile de genocid analizate de Curtea Internațională de Justiție în legătură cu războiul din Gaza. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO , într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera . Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor. Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului. Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major. De ce contează pentru securitatea regională Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor. Contextul dezbaterii din „Inside Story” Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă: Olesia Horiainova, cofondatoare și adjunctă la conducerea Ukrainian Security and Cooperation Centre; Donald Jensen, profesor asociat (adjunct) la Johns Hopkins University; Alexey Muraviev, specialist rus în apărare și securitate. Materialul a fost publicat la 30 mai 2026. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
