Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării își întărește regula de angajare privind dronele care intră ilegal în spațiul aerian, după ce ministrul interimar Radu Miruță a spus că Armata Română va intercepta „toate” astfel de ținte, invocând dovezi tehnice despre proveniența rusească a dronei doborâte vineri, potrivit G4Media.
Miruță a respins declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care susținuse că acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian ar fi nefondate. Ministrul a afirmat că Bucureștiul are „dovezi tehnice” rezultate din expertize și anchete asupra dronei recuperate, pe care ar scrie „Made in Russia”.
Într-o intervenție la B1 TV, ministrul a plasat disputa și în registru diplomatic, în contextul convocării ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe și al solicitării României de expulzare a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse.
„România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie «Made in Russia», iar tu spui că nu e dronă rusească. Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a declarat Miruță.
Întrebat despre riscul de escaladare, Miruță a spus că România va continua să reacționeze de fiecare dată când drone pătrund ilegal în spațiul aerian național, indicând că doborârea dronei de vineri nu va rămâne un caz izolat ca răspuns.
„Ministerul Apărării a dat cu ea jos. Și le spun că vom da jos toate dronele care se vor potrivi contextului nostru”, a conchis Radu Miruță.
Mesajul ministrului fixează o linie de acțiune cu impact direct asupra modului în care Armata Română gestionează incidentele la frontieră: interceptarea devine răspunsul standard, iar disputa privind originea dronelor este susținută, în versiunea autorităților române, de expertize tehnice invocate public. În același timp, cazul se suprapune peste măsuri diplomatice deja inițiate de România, ceea ce ridică miza relației bilaterale în perioada următoare.
Recomandate
România a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național, iar autoritățile pregătesc un protest diplomatic după un nou incident în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, potrivit Biziday . Drona a fost interceptată duminică dimineață de aviația de vânătoare, iar neutralizarea a fost realizată de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 , „în condiții de siguranță”. Președintele Nicușor Dan a indicat că doborârea a avut loc la ora 10:13, în zona Sulina–Chilia, în spațiul aerian al României, la aproximativ 12 km nord-est de Sulina. Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că drona a fost detectată de radarele MApN înainte de a pătrunde în România. Conform acestuia, aparatul a intrat în țară la 10:08, deasupra apelor teritoriale, la verticala unui punct aflat la 25 km sud-est de Sulina, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizat deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. La ora 10:16, ISU Tulcea a emis o avertizare Ro-Alert pentru localnicii din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. De ce contează: escaladarea răspunsului și componenta diplomatică Nicușor Dan a anunțat că România va iniția un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi „fundamentat” pe cercetările aflate în desfășurare. Președintele a legat demersul de investigațiile Parchetului General, care au stabilit că drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în derulare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Reacția Guvernului și contextul ultimelor trei incidente Premierul Ilie Bolojan a calificat doborârea celor trei drone drept un semnal de „fermitate și curaj” în apărarea teritoriului național și a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, pe care a numit-o „inacceptabilă”. În ultimele zile, România a doborât trei drone: vineri, la ora 11:02, la Padina (județul Buzău); sâmbătă dimineață, la ora 8:30, la 10 km vest de Sfântu Gheorghe (Delta Dunării); duminică, în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră. Autoritățile indică faptul că protestul diplomatic va depinde de concluziile anchetelor în curs privind incidentele de sâmbătă și duminică. [...]
Ministerul Apărării indică o creștere a intervențiilor de poliție aeriană în 2026 , pe fondul incidentelor repetate cu drone rusești în apropierea graniței, potrivit G4Media . Bilanțul publicat de MApN cuantifică atât pătrunderile neautorizate în spațiul aerian, cât și ridicările de aeronave și cazurile în care dronele au fost doborâte. Ce arată bilanțul pentru 2026: mai multe alerte și intervenții În acest an, MApN raportează: peste 40 de situații de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România; 34 de cazuri în care au fost ridicate aeronave din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită; 18 situații de pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național (ultima pe 26 iulie 2026); 3 situații în care dronele intrate neautorizat au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române (ultima pe 26 iulie 2026); 16 situații în care au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României. Unghiul operațional este relevant pentru că indică presiune constantă pe capacitatea de reacție și pe resursele de supraveghere și interceptare, într-un context în care incidentele nu mai sunt izolate. Contextul mai larg: de la începutul războiului Pe întreaga perioadă de la începutul războiului ruso-ucrainean, bilanțul MApN menționează: peste 100 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România; 33 de cazuri de pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național (ultima pe 26 iulie 2026); circa 50 de situații în care au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României. Datele sugerează că, pe lângă riscul de securitate, România gestionează un regim de alertă repetitiv la frontieră, cu efect direct asupra ritmului operațional al Forțelor Aeriene și al mecanismelor de poliție aeriană. [...]
Președintele Nicușor Dan își mută discuția de securitate la Washington după încălcările repetate ale spațiului aerian. Potrivit HotNews , șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, se deplasează în SUA pentru întâlniri cu reprezentanți ai administrației americane și ai Congresului, în contextul incursiunilor dronelor rusești. Miza anunțată este „consolidarea coordonării” în materie de securitate în regiunea Mării Negre, după ce România a reclamat încălcări repetate ale spațiului aerian de către drone rusești. Într-o postare în limba engleză pe X, Lazurca afirmă că mandatul delegației este legat direct de alinierea de securitate la Marea Neagră și de dialogul cu Administrația Trump și lideri ai Congresului: „Președintele Dan ne-a trimis pe mine și pe șeful Statului Major al Apărării la Washington, D.C., pentru a ne întâlni cu reprezentanți ai Administrației Trump și cu lideri ai Congresului, în vederea consolidării coordonării noastre în materie de securitate în regiunea Mării Negre”. Contextul operațional: trei drone doborâte în trei zile În aceeași postare, consilierul prezidențial leagă deplasarea de episoadele recente din teren, susținând că piloți români care zboară pe avioane F-16 au doborât trei drone rusești în ultimele trei zile. Autoritățile române au denunțat încălcările repetate ale spațiului aerian, iar în intervalul 24–26 iulie 2026 Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național , conform informațiilor publicate anterior de HotNews. Lazurca își încheie mesajul cu formula „Pace prin forță”, asociată conceptului de politică externă promovat de președintele american Donald Trump. [...]
Traian Băsescu cere convocarea NATO pe Articolul 4 după doborârea a trei drone în trei zile , susținând că episoadele indică o „testare” a reacției Alianței pe Flancul Estic, potrivit G4Media . Miza, în lectura fostului președinte, este una operațională: România ar trebui să activeze rapid mecanismele de consultare și să-și consolideze postura de apărare, inclusiv prin sprijin aliat pentru poliția aeriană. Băsescu afirmă că forțele aeriene române au doborât trei drone în trei zile consecutive și avertizează că România se confruntă cu o escaladare deliberată din partea Moscovei, care ar testa nu doar dotările tehnice, ci și determinarea și pregătirea piloților români. În opinia sa, incursiunile repetate nu ar fi „incidente izolate” sau erori de navigație, ci o strategie de verificare a reacției NATO. În acest context, fostul șef al statului spune că doborârea celei de-a treia drone ar fi transmis semnalul că armata română este pregătită să acționeze. „E posibilă o escaladare. Au vrut să vadă dacă a fost o întâmplare sau dacă toți piloții sunt pregătiți să doboare drone. Au văzut astăzi că și al treilea pilot este pregătit. Știm că avem piloți instruiți pentru luptă unul la unul”, a declarat Traian Băsescu la Digi24. Ce ar însemna Articolul 4 și de ce îl invocă Băsescu insistă pentru convocarea NATO în baza Articolului 4, care prevede consultări între aliați atunci când, în opinia unui stat membru, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa. Spre deosebire de Articolul 5 (apărare colectivă în cazul unui atac armat), Articolul 4 declanșează consultări politice și coordonare, fără a echivala automat cu un răspuns militar comun. În paralel, el invocă și Articolul 3, care obligă statele membre să își mențină și să își dezvolte capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat, argumentând că România trebuie să fie pregătită să se apere cu resursele proprii și cu sprijin aliat. „Să facem ce ne cere Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem, cu bâte, cu F-16, cu aliații care să facă poliție aeriană, cu francezii care sunt la Cincu, cu americanii… cu ce avem!”, a afirmat fostul lider de la Cotroceni. „Resorturi militare”, nu politice Băsescu respinge ideea că destabilizarea politică internă sau faptul că România este condusă de un premier interimar ar fi cauzele principale ale acestor incursiuni. El susține că „resorturile” Moscovei sunt în primul rând militare și strategice, iar testarea capacității de răspuns ar avea prioritate față de contextul politic de la București. „Categoric am fi avut această escaladare, (n.r. indiferent dacă am avea sau nu un premier interimar) testarea are cu totul alte resorturi. Contează destabilizarea politică, dar testarea militară este prioritară pentru ei”, a concluzionat fostul președinte. [...]
Începerea producției de serie a blindatelor COBRA II la Mediaș mută o parte din înzestrarea Armatei în industria locală , cu efect direct în capacitate de livrare, transfer de tehnologie și locuri de muncă, potrivit Euronews . Primele vehicule fabricate în România au fost deja livrate către Armata Română, după ce producția pentru România a început lângă Istanbul în urmă cu doi ani. De atunci, România a primit aproximativ 300 de vehicule, dintre care 12 produse local, la Mediaș, unde Otokar a început producția de serie. Ce înseamnă localizarea producției: volum, calendar și capacitate Contractul prevede construirea în țară a „sute” de vehicule militare pentru înzestrarea armatei. Din totalul de 1.059 de vehicule comandate de România, peste 780 ar urma să fie produse la fabrica din Mediaș, pe parcursul următorilor cinci ani, conform directorului general al Automecanica Mediaș . Pentru 2026, planul de livrări menționat în material este de 216 vehicule în total. În plus, jurnalistul Euronews notează că, în următorii trei ani, România ar urma să primească peste 700 de astfel de blindate. Din punct de vedere operațional, fabrica are o capacitate de două vehicule pe zi, iar durata de fabricație „din momentul în care începe producția propriu-zisă și până când vehiculul este gata” este de aproximativ 20 de zile. Transfer de tehnologie și efecte în forța de muncă În baza contractului, producătorul a trebuit să facă transferul de tehnologie către România, ceea ce a dus și la angajarea a peste 100 de români în diferite funcții, potrivit materialului. Ce poate face COBRA II: modularitate și parametri de mobilitate COBRA II este prezentată ca o platformă modulară, pentru care au fost dezvoltate peste 30 de variante pentru utilizatori diferiți. În funcție de dotare sau echipare, vehiculele pot fi configurate pentru misiuni de asalt, CBRN (apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară) sau intervenții medicale. Varianta descrisă în material are patru locuri pentru militari și o platformă de transport pentru echipamente. Este echipată, „conform cerințelor”, cu o turelă deschisă și armamentul solicitat. Parametrii indicați: viteză de până la 120 km/h și autonomie de aproximativ 600 km. [...]
Serviciile britanice de informații anticipează o posibilă testare a coeziunii NATO în lunile următoare , pe fondul evaluării de către Moscova a reacției Alianței și a noului guvern de la Londra, potrivit Adevărul . Miza, din perspectiva securității europene, este riscul unei provocări calibrate care să forțeze un răspuns rapid și unitar al statelor membre. Evaluarea citată indică faptul că Vladimir Putin ar putea încerca să profite de vulnerabilități politice asociate schimbării conducerii în Regatul Unit și de contextul internațional, inclusiv de percepția că președintele american Donald Trump este concentrat pe tensiunile cu Iranul. În același timp, sursele invocă semnale privind tensiuni în conducerea Ucrainei și faptul că evoluția războiului ar putea influența calculele Kremlinului, în condițiile în care, fără o schimbare de ritm pe front, poziția Rusiei „riscă să se deterioreze”. Indicii operaționale urmărite de autoritățile britanice În plan practic, autoritățile britanice monitorizează activitatea flotei comerciale ruse care transportă petrol în pofida sancțiunilor occidentale. Publicația menționează că, după interceptarea unui petrolier de către comando-uri ale Royal Marines în Canalul Mânecii luna trecută, unele nave și-ar fi modificat traseul, ocolind spre Atlantic pe la nordul Insulelor Shetland. Totodată, este relatat un incident în care o fregată rusă ar fi desfășurat exerciții de artilerie cu muniție reală în apropierea coastelor sud-vestice ale Marii Britanii, episod care a atras atenția autorităților britanice. Contextul mai larg: riscuri dinspre Iran și măsuri de protecție Avertismentele privind Rusia sunt plasate într-un tablou de securitate mai amplu, care include și amenințări formulate de Iran la adresa bazelor militare britanice folosite de forțele americane. Potrivit The Mail on Sunday (citat de Adevărul), serviciile secrete britanice au intensificat măsurile de protecție a bazei aeriene RAF Fairford , utilizată de aviația SUA. În același context, sunt menționate preocupări legate de vulnerabilitatea Regatului Unit la eventuale atacuri cu rachete balistice. Analistul militar Tim Ripley, citat de publicație, afirmă că anumite tipuri de rachete iraniene ar avea raza necesară pentru a lovi ținte pe teritoriul britanic. Poziția Londrei: descurajare și angajament față de aliați Ministerul britanic al Apărării a transmis că forțele armate sunt pregătite permanent să răspundă amenințărilor aeriene și cu rachete. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că Guvernul își menține angajamentul față de apărarea aliaților și descurajarea oricărei agresiuni: „Rusia nu ar trebui să aibă niciun dubiu în privința hotărârii acestui guvern și a prim-ministrului de a se opune agresiunii ruse, atât în Ucraina, cât și împotriva Regatului Unit sau a aliaților noștri. Investițiile recente în programul avioanelor de luptă și în alte tehnologii de apărare demonstrează angajamentul nostru pentru consolidarea capacității de descurajare”, a declarat acesta. [...]
