Știri
Știri din categoria Apărare
Industria de apărare a Ucrainei împinge SUA și Europa spre arme mai ieftine, produse în masă, pe fondul lecțiilor din război despre raportul cost–efect. O analiză TechRadar arată cum sisteme ucrainene precum racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune schimbă așteptările privind prețul, ritmul de producție și materialele folosite, cu efecte directe asupra strategiilor occidentale de apărare.
Un exemplu central este Flamingo, dezvoltată de Fire Point. Potrivit unui raport din The Atlantic (citat de publicație), racheta ar avea aproximativ dublul razei de acțiune față de Tomahawk-ul american, un focos mai mare și un cost de circa jumătate. Mesajul economic este că munițiile „ieftine” pot forța adversarul să consume interceptori scumpi, iar statele și companiile occidentale sunt împinse să găsească echilibre noi între performanță și cost.
Fondatorul Fire Point, Denys Shtilerman, spune că firma produce aproximativ 200 de drone cu rază lungă pe zi, alături de până la trei rachete Flamingo. Publicația notează că reducerea costurilor ar veni, între altele, din:
Logica este una de proiectare pentru cerința operațională minimă, nu pentru durabilitate pe termen lung. Shtilerman este citat spunând că „au nevoie să zboare 15 ore. Orice peste asta e o risipă de bani”.
Presiunea de a coborî costurile începe să se vadă și la producătorii consacrați din SUA, pe măsură ce realitățile de pe câmpul de luptă penalizează soluțiile foarte scumpe. TechRadar dă ca exemplu Lockheed Martin, care a introdus PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un interceptor care „ar urma” să coste sub jumătate din PAC-3 MSE, evaluat la peste 4 milioane de dolari bucata (aprox. 18 milioane lei). Asta ar plasa ACE sub 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei), lăsând interceptorii mai scumpi pentru amenințările balistice cele mai dificile.
Publicația argumentează că succesul unor sisteme testate în război poate atrage producători străini către parteneriate industriale și acorduri de producție comună, nu doar contracte de cumpărare. În Europa, nouă țări au anunțat împreună cu Ucraina o „Coaliție integrată anti-rachete balistice”, susținută de tehnologie și experiență industrială ucraineană, ceea ce poate deschide ușa transferului de know-how și cooperării pe termen lung între companii.
În același timp, TechRadar notează o limitare importantă: credibilitatea și autenticitatea lui Shtilerman sunt puse sub semnul întrebării, pe fondul unor elemente din trecutul său (studii și muncă în Rusia, două pedepse cu închisoarea) și al asocierii companiei cu o investigație majoră de corupție. Acest context poate conta în eventuale negocieri internaționale, chiar dacă tendința mai largă – orientarea către producție rapidă și costuri mai mici – rămâne relevantă pentru piața de apărare.
Recomandate
Ucraina își mută o parte din lanțul de aprovizionare Patriot pe plan intern printr-un acord de producție comună cu Raytheon , într-un demers care poate reduce dependența de livrările externe într-o piață cu liste de așteptare de ani pentru interceptoare, potrivit Antena 3 . Volodimir Zelenski a anunțat joi că Ucraina și contractorul american din domeniul apărării Raytheon au convenit să producă împreună rachete interceptoare pentru sistemul Patriot, după o întâlnire cu reprezentanți ai conducerii companiei. În material se menționează că informația este relatată de Kiev Independent. Zelenski s-a întâlnit cu o delegație Raytheon condusă de vicepreședintele Joseph DeAntona și a mulțumit companiei pentru extinderea parteneriatului, în contextul în care Ucraina se apără de atacuri aeriene rusești. „Ucraina va produce în comun cu Raytheon unul dintre cele mai importante sisteme de apărare aeriană — interceptoare pentru sistemul Patriot.” Președintele ucrainean a adăugat că el și președintele american Donald Trump au discutat despre această inițiativă în timpul convorbirilor de la Ankara. De ce contează: interceptoarele Patriot sunt un „gât de sticlă” în apărarea aeriană Anunțul vine pe fondul eforturilor Ucrainei de a-și extinde producția internă de armament și de a aprofunda cooperarea cu companii occidentale, pe măsură ce atacurile rusești se intensifică. În același timp, sistemul Patriot este descris ca fiind cel mai avansat sistem occidental de apărare aeriană și singurul capabil să doboare constant rachete balistice rusești, ceea ce îl face „extrem de solicitat”. Potrivit sursei, există liste de așteptare de câțiva ani atât pentru bateriile Patriot, cât și pentru rachetele interceptoare. Ce urmează: stabilirea detaliilor între guvern și sectorul privat Zelenski a precizat că echipele guvernamentale și cele din sectorul privat vor rămâne în contact pentru a stabili detaliile cooperării. Materialul nu oferă, însă, un calendar, volume de producție sau locații pentru fabricarea interceptoarelor. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
Lockheed Martin încearcă să reducă semnificativ costul interceptării dronelor cu o nouă rachetă pentru Patriot , într-un context în care armatele își epuizează stocurile și caută muniție mai ieftină pentru amenințări aeriene cu cost redus, potrivit Economedia . Compania americană dezvoltă racheta PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), care ar urma să coste „mai puțin de jumătate” din prețul interceptorului PAC-3 MSE folosit în prezent de sistemul Patriot , relatează Financial Times, citat de Economedia. În prezent, o rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18 milioane lei), ceea ce face ca orice reducere de preț să aibă impact direct asupra bugetelor de apărare și asupra ritmului de refacere a stocurilor. De ce contează: presiune pe bugete și pe stocuri, pe fondul cererii în creștere Cererea pentru sistemele Patriot a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile de rachete s-au redus. În paralel, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru a contracara dronele și rachetele cu cost redus, unde folosirea unor interceptoare scumpe poate deveni dificil de susținut financiar și operațional. Producție cu parteneri din SUA și Europa Lockheed Martin spune că intenționează să dezvolte și să producă noua rachetă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani pentru industria aerospațială și de apărare. Tim Cahill, președintele diviziei de rachete a companiei, a argumentat nevoia de soluții eficiente din punct de vedere al costurilor: „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor.” Context: competiție mai dură pe segmentul „cost per interceptare” Potrivit Financial Times, decizia reflectă eforturile marilor producători de a răspunde cererii pentru sisteme mai accesibile și concurenței venite din partea unor companii tehnologice mai mici și mai agile. În acest cadru, o rachetă Patriot mai ieftină ar putea deveni un element-cheie în strategia de apărare antidronă, prin reducerea costului per interceptare și prin posibilitatea de a achiziționa volume mai mari. [...]
Un pilot român de F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al României , incidentul fiind confirmat vineri, 24 iulie 2026, de președintele Nicușor Dan. Potrivit Biziday , șeful statului a precizat că aparatul fără pilot a fost neutralizat în jurul orei 11, însă nu a indicat zona exactă în care s-a produs intervenția. Nicușor Dan a explicat că drona se afla deasupra unei regiuni nelocuite, ceea ce i-a permis pilotului să deschidă focul din aer în condiții considerate sigure pentru populație. Echipe ale instituțiilor competente au ajuns ulterior în zonă pentru a cerceta resturile și împrejurările incidentului. Autoritățile urmează să stabilească tipul dronei, proveniența acesteia, traseul urmat și modul în care a pătruns în spațiul aerian național. Confirmarea a venit după ce populația din mai multe județe primise mesaje de avertizare prin sistemul Ro-Alert. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila a anunțat că Statul Major al Forțelor Aeriene a extins alerta aeriană în estul județului Brăila, iar locuitorilor li s-a transmis că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Conform Agerpres , avertizări similare au fost trimise și locuitorilor din județele Galați și Prahova. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Prin mesajele primite, oamenii au fost îndemnați: să își păstreze calmul; să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă; să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori, dacă nu au acces la un adăpost. Incidentul reprezintă, potrivit informațiilor publicate de Biziday, prima situație în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. Până la prezentarea rezultatelor cercetărilor, nu sunt cunoscute locul exact al prăbușirii, originea aparatului și nici dacă drona transporta armament sau alte încărcături. Autoritățile nu au anunțat victime sau pagube materiale. Faptul că intervenția a avut loc într-o zonă nelocuită a redus riscul ca proiectilul folosit de avion sau resturile dronei să afecteze persoane și clădiri. Clarificările oficiale sunt așteptate după recuperarea și analizarea fragmentelor găsite la sol. [...]
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil , în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan . Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani , descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est. Ce presupune proiectul și cine sunt principalii beneficiari Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic , în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte. România este indicată între principalii beneficiari, alături de: Polonia Turcia Bulgaria Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului. Impact economic: lucrări pe teritoriul României și utilizări civile Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile , ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”. În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați. Context politic: un episod recent de comunicare neclară Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea. Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite. [...]
