Știri
Știri din categoria Apărare
USS Tripoli a ajuns în Orientul Mijlociu cu pușcași marini la bord, în cadrul unei desfășurări anunțate de Comandamentul Central al SUA, potrivit HotNews.ro. CENTCOM a transmis sâmbătă, pe platforma X, că nava a intrat în regiune vineri.
USS Tripoli este elementul principal al unui grup naval care include 3.500 de marinari și pușcași marini, aeronave de transport și de luptă, precum și „mijloace tactice și de asalt amfibiu”, conform comunicării CENTCOM citate de HotNews.ro. Contextul politic invocat este creșterea presiunii administrației Trump asupra Teheranului pentru negocieri privind încheierea războiului.
Mișcarea are loc după ce surse din presa americană au relatat că Pentagonul ar pregăti o operațiune terestră în Iran, care ar putea dura câteva săptămâni. Totuși, planurile sunt în lucru de ceva vreme, iar nu este deocamdată sigur dacă președintele Donald Trump va aproba vreuna dintre opțiuni, potrivit The Washington Post, citat de HotNews.ro.
Discuțiile din ultima lună din interiorul administrației au inclus scenarii precum capturarea insulei Kharg, un nod important pentru exporturile de petrol ale Iranului din Golful Persic, și raiduri în zone de coastă din apropierea Strâmtorii Ormuz. Ținta acestor raiduri ar fi identificarea și distrugerea unor arme care pot viza transporturile civile și militare, au spus sursele citate de Washington Post.
Deși „arată ca un portavion”, USS Tripoli (LHA-7) este clasificată de Marina SUA drept navă de asalt amfibiu, parte a programului din clasa America, notează DefenseFeeds.com, citat de HotNews.ro. Nava are 257 de metri lungime și un deplasament de aproape 45.000 de tone, fiind descrisă ca o „bază aeriană plutitoare” destinată proiectării de forță la distanță.
Intrată în serviciu în 2020, USS Tripoli a fost proiectată cu accent pe componenta aeriană pentru operațiunile Corpului de Pușcași Marini, inclusiv avioane F-35B Lightning II (variantă „stealth”, cu decolare scurtă). Spre deosebire de navele amfibii anterioare, primele două unități din clasă, inclusiv Tripoli, au fost construite fără doc inundabil (compartiment folosit pentru lansarea ambarcațiunilor de debarcare), pentru a extinde facilitățile de aviație și întreținere.
Potrivit informațiilor disponibile citate de HotNews.ro, la bord se află aproximativ 20 de avioane F-35B din escadrila „Green Knights”, aeronave MV-22 Osprey din escadrila „Dragons” și elicoptere Seahawk din escadrila „Island Knights”.
Recomandate
Nava americană de asalt amfibie Tripoli a ajuns în Orientul Mijlociu , anunță AGERPRES , care citează AFP, pe fondul tensiunilor regionale. Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis că nava, un portelicopter (navă capabilă să opereze elicoptere și aeronave cu decolare scurtă), a ajuns vineri în regiune. Tripoli este, în mod obișnuit, staționată în Japonia. Potrivit comunicatului CENTCOM, Tripoli conduce un grup naval care include aproximativ 3.500 de soldați și pușcași marini. Grupul ar include aeronave de transport și de luptă, precum și echipamente pentru asalt amfibiu. În imaginile publicate odată cu comunicatul, pe puntea navei apar mai multe elicoptere Seahawk și aeronave Osprey, utilizate în principal pentru transportul trupelor. În același context, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat vineri că SUA și-ar putea atinge obiectivele privind Iranul fără a recurge la desfășurarea de forțe terestre, mai notează AGERPRES. [...]
Potrivit Reuters , care citează cinci surse familiarizate cu evaluările serviciilor de informații americane, Statele Unite pot confirma cu certitudine distrugerea a doar aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului , în contextul conflictului care se apropie de o lună de la debut. Situația restului arsenalului rămâne incertă. Alte aproximativ o treime dintre rachete ar fi fost avariate, distruse sau îngropate în tuneluri și buncăre subterane , însă fără confirmări clare. Evaluarea sugerează că, deși o parte semnificativă a capacității Iranului a fost afectată, Teheranul păstrează încă un stoc important și ar putea recupera o parte din armament după încheierea ostilităților. Aceste date intră în contrast cu declarațiile publice ale fostului președinte Donald Trump , care a susținut recent că Iranul mai are „foarte puține rachete”. În același timp, oficiali americani recunosc că amenințarea nu a fost eliminată complet, în special în contextul protejării unor rute strategice precum Strâmtoarea Hormuz. Pe teren, Iranul continuă să demonstreze că dispune de capacități operaționale. Conform autorităților din Emiratele Arabe Unite, doar într-o singură zi au fost lansate 15 rachete balistice și 11 drone . De asemenea, Iranul a utilizat recent rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv într-un atac asupra bazei Diego Garcia din Oceanul Indian. Datele militare indică o campanie amplă a SUA și Israelului. Comandamentul Central american susține că au fost lovite peste 10.000 de ținte militare , iar aproximativ 66% din infrastructura de producție de rachete, drone și nave a fost distrusă. În paralel, Israelul afirmă că a neutralizat circa 70% din capacitatea de lansare a rachetelor Iranului. Cu toate acestea, evaluarea exactă a arsenalului rămâne dificilă. Sursele citate de Reuters subliniază că una dintre principalele probleme este lipsa unor date precise privind numărul de rachete stocate inițial în facilități subterane. Iranul ar dispune de mai multe astfel de complexe, ceea ce complică estimările și eficiența loviturilor aeriene. Experții atrag atenția că Iranul ar putea păstra deliberat o parte din arsenal pentru etape ulterioare ale conflictului. În acest context, capacitatea reală a Teheranului de a continua atacurile rămâne o necunoscută majoră pentru planificarea militară a SUA și a aliaților săi. [...]
Pentagonul analizează redirecționarea unor arme destinate Ucrainei către Orientul Mijlociu , pe fondul epuizării unor muniții esențiale ale armatei americane în urma războiului din Iran, potrivit Euronews România , care citează informații obținute de The Washington Post. Deși nu a fost luată o decizie finală, o astfel de mutare ar evidenția compromisurile tot mai mari pe care SUA ar trebui să le facă pentru a susține operațiunile militare împotriva Iranului. În acest context, Comandamentul Central al SUA ar fi lovit peste 9.000 de ținte în puțin mai puțin de patru săptămâni de lupte, conform relatării. Armamentul care ar putea fi redirecționat include rachete de interceptare pentru apărarea aeriană. Acestea au fost comandate printr-un program NATO lansat anul trecut, în cadrul căruia țările partenere cumpără armament american pentru Kiev. Olga Stefanishina, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, a spus că Ucraina își ține partenerii la curent cu nevoile sale, inclusiv pe segmentul apărării aeriene, dar că înțelege „perioada de incertitudine considerabilă” din timpul războiului. În lipsa unei decizii oficiale, rămâne de văzut dacă Pentagonul va modifica efectiv destinația acestor livrări și în ce măsură ar afecta sprijinul pentru Ucraina. [...]
Ministerul Apărării din China a trimis o delegație în Europa pentru dialoguri instituționale , potrivit Global Times , care citează un comunicat publicat duminică pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale de la Beijing. Delegația a efectuat vizita în perioada 23–29 martie și a participat la o serie de întâlniri în format de dialog, în cadrul unor mecanisme deja existente între China și parteneri europeni. Conform comunicatului, agenda a inclus a 15-a rundă a dialogului China–Uniunea Europeană privind politica de apărare și securitate, a 9-a rundă a dialogului China–NATO pe politica de securitate și a 15-a rundă a dialogului China–Elveția pentru coordonarea politicilor de apărare. În cadrul acestor discuții, participanții au avut schimburi „aprofundate” de opinii despre situațiile de securitate internațională și regională, precum și despre alte subiecte de interes comun, fără ca partea chineză să ofere detalii suplimentare despre concluzii sau pașii următori. [...]
Un avion civil a încălcat zona de interdicție aeriană din jurul reședinței lui Donald Trump , fiind escortat în siguranță în afara perimetrului de avioane de luptă americane, potrivit Reuters . Incidentul a avut loc duminică, 29 martie 2026, în apropierea complexului Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în timp ce președintele SUA se afla în zonă. Conform Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), aeronava a intrat într-o zonă temporară de restricție aeriană în jurul orei 13:15, ora locală (20:15, ora României). Aceste restricții sunt impuse de regulă atunci când președintele Statelor Unite se află într-o anumită locație, din motive de securitate. În timpul intervenției, avioanele militare au folosit semnale luminoase (flares) pentru a atrage atenția pilotului și a comunica cu acesta. Oficialii au subliniat că aceste măsuri nu au reprezentat un pericol pentru populația de la sol, fiind parte a procedurilor standard de interceptare. Ce presupune o astfel de intervenție identificarea rapidă a aeronavei neautorizate interceptarea de către avioane de luptă utilizarea semnalelor vizuale pentru avertizare escortarea în afara zonei restricționate Autoritățile americane au precizat că nu a existat o amenințare directă , iar incidentul s-a încheiat fără consecințe. Totuși, astfel de încălcări nu sunt izolate. NORAD a raportat mai multe cazuri similare de când Donald Trump a revenit la putere în 2025, toate fiind gestionate fără escaladare. Situația subliniază importanța respectării stricte a restricțiilor de zbor în zone sensibile, în special în apropierea liderilor politici, unde reacțiile autorităților sunt rapide și ferme. [...]
Sistemele de apărare aeriană au fost activate la Teheran după lovituri raportate , potrivit Mediafax , într-un nou episod care amplifică tensiunile din Orientul Mijlociu. Martori citați de presa internațională au semnalat explozii puternice în capitala Iranului în seara de 29 martie 2026, ceea ce a determinat autoritățile să activeze sistemele de apărare aeriană. Situația a fost complicată de întreruperi de energie electrică în provinciile Teheran și Alborz, provocate de atacuri asupra infrastructurii energetice. Ministerul Energiei de la Teheran a confirmat incidentul, precizând ulterior, prin intermediul agenției Mehr, că alimentarea a fost parțial restabilită în estul capitalei. Contextul acestor evenimente indică o escaladare rapidă a conflictului regional. Cu o zi înainte, Iranul a acuzat atacuri aeriene israeliene asupra mai multor universități și centre de cercetare, inclusiv instituții despre care Israelul susține că ar fi implicate în programe nucleare. Printre acestea se numără: Universitatea de Știință și Tehnologie din Iran Universitatea de Tehnologie din Isfahan În paralel, Garda Revoluționară iraniană a transmis un avertisment dur, afirmând că universitățile israeliene și filialele instituțiilor americane din regiune ar putea deveni „ținte legitime” dacă nu sunt oferite garanții de securitate pentru instituțiile academice iraniene. În vizor intră inclusiv campusuri ale unor universități precum Georgetown, New York sau Northwestern, prezente în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Evoluțiile recente conturează un lanț de acțiuni și reacții care depășește sfera militară clasică, extinzând conflictul către infrastructuri civile și mediul academic. În lipsa unor semnale de detensionare, regiunea rămâne într-o stare de alertă ridicată, cu riscul unor noi atacuri și represalii. [...]
