Știri
Știri din categoria Apărare
Germania pregătește un program special de 10 miliarde de euro pentru extinderea apărării civile, cu achiziții de echipamente, investiții în clădiri și tehnologie și integrarea mai strânsă a structurilor militare și civile, potrivit Digi24. Miza este creșterea capacității operaționale de răspuns la crize, pe fondul „amenințărilor la adresa securității”, așa cum le descrie ministrul german de interne, Alexander Dobrindt.
Dobrindt a declarat pentru ziarul Bild că autoritățile „întăresc protecția populației și apărarea civilă”, într-un pachet care vizează și o poziție mai fermă față de „amenințările hibride” (combinații de presiuni și atacuri non-militare, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri cibernetice). În același timp, guvernul ar urma să sporească sprijinul pentru voluntarii din serviciile de urgență.
Bild a relatat, citând un proiect al cabinetului de miniștri, că programul special ar avea o valoare de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). Fondurile ar urma să fie direcționate către:
Tot potrivit Bild, Germania intenționează să cumpere până în 2029, între altele, 1.000 de vehicule specializate noi și 110.000 de paturi portabile.
Un element central al planului este integrarea mai strânsă a structurilor militare și civile de apărare, pentru a îmbunătăți „securitatea și reziliența”, conform declarațiilor ministrului. În termeni practici, direcția indică o pregătire mai sistematică pentru situații de urgență, cu logistică și resurse suplimentare care să poată fi mobilizate rapid.
Informațiile despre programul de 10 miliarde de euro și lista de achiziții sunt prezentate ca provenind dintr-un proiect citat de Bild; detaliile finale, calendarul complet și forma oficială a măsurilor nu sunt precizate în material.
Recomandate
Prăbușirea FCAS obligă Germania să-și refacă rapid strategia industrială pentru viitorul avion de luptă , iar Berlinul ia în calcul noi alianțe care pot redesena lanțurile europene de producție din apărare, potrivit Mediafax . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus că guvernul poartă de „mai multe luni” discuții cu „diverși actori” pentru alternative, dar a refuzat să indice public ce proiect ar putea rezulta și cine l-ar conduce. Declarațiile sale sunt atribuite de Mediafax agenției Bloomberg. Un oficial german a indicat că proiectul Future Combat Air System (FCAS) , estimat la 100 de miliarde de euro, a intrat în impas după ce companiile implicate nu au reușit să ajungă la un acord, concluzie la care ar fi ajuns cancelarul Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. De ce s-a blocat proiectul: controlul industrial și cerințe diferite Conflictul a fost, în principal, între Dassault Aviation și Airbus (care reprezenta interesele Germaniei și Spaniei). Potrivit informațiilor citate, Dassault a dorit să controleze dezvoltarea avionului, în timp ce Airbus nu a acceptat un rol secundar. Pe lângă disputa industrială, au existat și divergențe de cerințe: Franța ar fi urmărit un avion capabil să opereze de pe portavioane și să transporte armament nuclear, cerințe pe care partea germană nu le considera necesare. Opțiunile Berlinului: parteneri europeni sau aderarea la GCAP Germania analizează mai multe piste pentru un proiect alternativ fără Franța, au afirmat surse pentru Bloomberg. Variantele menționate sunt: Spania și Suedia , ca potențiali parteneri într-o formulă alternativă; aderarea la proiectul GCAP , derulat de Marea Britanie, Italia și Japonia . Pistorius a declarat că sfârșitul FCAS „nu a fost chiar o surpriză” și a susținut că relațiile franco-germane nu sunt „tensionate”. Totodată, el a indicat că Germania are „o serie de proiecte mai mici și mai mari” deja în derulare sau care urmează să fie lansate. [...]
Armata SUA a testat în Europa dronele de atac HX-2 ale companiei germane Helsing , un semnal că firma încearcă să intre pe piața americană , potrivit Axios . Exercițiile au avut loc în Lituania, unde militarii americani au folosit dronele pentru a identifica și lovi ținte, într-un cadru de instruire axat pe contracararea dronelor. Testele s-au desfășurat în cadrul Project Flytrap , un exercițiu de tip „counter-drone” (anti-dronă) la Pabradė Training Area. Cel puțin o lansare de HX-2 apare în imagini publicate chiar de armată, iar într-o fotografie separată, generalul Christopher Donahue, șeful U.S. Army Europe and Africa, este surprins lângă o cutie de transport pentru HX-2. Ce arată testul: utilizare dincolo de „dronă kamikaze” Alex Miller, directorul tehnologic al armatei SUA, a spus că Helsing a participat „în forță” la Flytrap, cu ingineri de hardware și software, alături de multe alte companii. El a precizat că HX-2 a fost folosită inițial ca sistem de atac „one-way” (muniție care lovește ținta fără a se întoarce) și pentru contracararea dronelor, dar utilizatorii cu care a discutat au folosit-o și în alte roluri: platformă de recunoaștere; muniție „loitering” (care poate sta în așteptare în zonă înainte de atac), inclusiv în condiții de bruiaj, datorită viziunii computerizate (capabilitate de identificare și urmărire a țintelor cu ajutorul procesării la bord). Rezultate și context operațional În exercițiu, 17 drone Helsing au înregistrat 15 lovituri reușite și două aproape-ratări, conform sursei. Per total, la această ediție Flytrap au fost efectuate 200 de zboruri cu drone, iar exercițiul a pornit ca un instrument pentru a evalua capabilități anti-dronă la nivelul unităților de manevră. De ce contează pentru industrie Axios notează că episodul poate indica o pătrundere a Helsing în piața americană, pe fondul reînarmării europene. În paralel, compania, fondată în 2021 și cu sediul la München, se apropie de o rundă de finanțare de 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar evalua-o la 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei). [...]
Rusia își sincronizează manevrele din Marea Baltică cu exercițiul NATO BALTOPS , crescând presiunea militară în jurul Kaliningrad ului , într-un context în care alianța desfășoară cel mai amplu antrenament naval al anului în regiune, potrivit Digi24 . Marina rusă a anunțat că a desfășurat exerciții în Marea Baltică, în care a exersat lansări de rachete neghidate, bombardamente și atacuri cu rachete. Informația a fost relatată de agenția Interfax și preluată de Reuters, în timp ce în aceeași zonă au loc exerciții majore ale SUA și NATO. Ce se întâmplă în teren: BALTOPS vs. exercițiile Rusiei Exercițiul naval al NATO BALTOPS a început pe 4 iunie și se desfășoară până pe 20 iunie. Conform datelor citate, este cel mai mare exercițiu militar din Marea Baltică din acest an, reunind aproximativ 20 de nave din 15 țări și circa 6.000 de persoane. În paralel, Rusia a desfășurat propriile exerciții în perioada 8–9 iunie, în și în apropierea enclavei Kaliningrad, implicând: 10 aeronave militare, inclusiv avioane de vânătoare și bombardiere; două nave mici cu rachete. De ce contează: Kaliningrad, punctul sensibil dintre Lituania și Polonia Kaliningrad este o enclavă rusă pe coasta Mării Baltice, între Lituania și Polonia (ambele state membre NATO), cu o populație de aproximativ 1 milion de locuitori. Teritoriul este descris ca puternic militarizat și găzduiește Flota Baltică a Rusiei. În acest context, președintele Vladimir Putin a declarat la finalul lunii mai că Rusia are „toate mijloacele necesare” pentru a distruge orice forță care ar încerca să atace Kaliningrad. Declarația a venit după ce ministrul de externe al Lituaniei a spus că NATO ar trebui să demonstreze Moscovei că poate pătrunde în enclavă. La ce să ne așteptăm Din informațiile disponibile, exercițiile NATO din Marea Baltică sunt programate să continue până pe 20 iunie, în timp ce Rusia și-a plasat deja propriile manevre în fereastra 8–9 iunie, în proximitatea Kaliningradului. Sursa nu oferă detalii despre eventuale exerciții rusești suplimentare după această perioadă. [...]
Imagini satelitare sugerează că baza aeriană Ramat David ar fi fost lovită, ridicând semne de întrebare despre vulnerabilitatea infrastructurii IAF în timpul atacurilor cu rachete ale Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Conform publicației, imaginile satelitare publicate marți de Soar Atlas compară cadre din ziua de luni cu imagini din 5 iunie și arată ceea ce pare a fi impactul unei lovituri asupra unui hangar din baza Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) Ramat David, situată în nordul Israelului, la sud-est de Haifa, în apropiere de Migdal Ha’emek. Din imaginile disponibile nu este însă limpede ce anume ar fi fost avariat și în ce măsură. Armata israeliană (IDF) nu a răspuns solicitării de comentariu a publicației și nici unei solicitări similare din partea Yediot Aharonot, care a relatat prima despre postarea Soar Atlas de pe X (fostul Twitter). Context: atacuri repetate asupra bazei și măsuri de protecție Articolul amintește că luna trecută au fost publicate imagini care ar fi indicat două lovituri asupra aceleiași baze în timpul Operațiunii „Roaring Lion”. În mod obișnuit, baza Ramat David găzduiește cinci escadrile de F-16 și drone. De asemenea, au existat relatări că baza ar fi fost lovită de Hezbollah în 2024, inclusiv cu rachete și drone. Ce spune IAF despre pierderi și cum s-a adaptat înaintea atacurilor iraniene În pofida loviturilor asupra acestei baze și asupra altor baze ale IAF în ultimii trei ani de război, forțele aeriene israeliene au afirmat că nu au pierdut niciun avion de vânătoare. Înaintea atacurilor iraniene, IDF și IAF au redislocat soldați și avioane de luptă pentru a evita pierderea unor active critice, pe fondul limitărilor de protecție: nu fiecare bază poate fi apărată corespunzător în permanență. [...]
Ucraina își mută presiunea militară pe logistica rusă la 50–150 km în spatele frontului , într-o campanie de lovituri cu drone de rază medie care vizează rute de aprovizionare, depozite și apărarea antiaeriană, cu efecte vizibile inclusiv asupra alimentării cu combustibil în Crimeea , potrivit Kyiv Post . Campania – descrisă ca a doua parte dintr-o serie despre o operațiune recent lansată – urmărește să reducă „capacitatea de luptă” a unităților ruse prin atacarea logisticii militare din adâncime, la aproximativ 50–150 km de linia frontului. În aprilie, comandamentul forțelor ucrainene de drone (SBS) a anunțat extinderea misiunilor de tip „middle-strike”, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat, într-o postare pe Telegram, că o prioritate pentru lunile următoare este lovirea țintelor până la 120–150 km. Ținte: drumuri, noduri feroviare, depozite și combustibil Conform relatării, după o fază inițială cu atacuri mai dispersate în zona Mării Azov, accentul s-a mutat pe infrastructura care susține mișcarea trupelor și a materialelor în sud-estul Ucrainei ocupat de Rusia și în Crimeea. Printre țintele cu prioritate ridicată sunt menționate: vehicule militare, cisterne de combustibil și camioane de marfă; noduri feroviare care facilitează legătura dintre Rusia și Crimeea; depozite și spații de stocare pentru materiale militare; elemente de comandă și sisteme de apărare antiaeriană. Kyiv Post indică drept zone cu „cele mai dense roiuri” de drone și cele mai multe vehicule avariate sau distruse trei artere rutiere: M-04 (Donețk–Mariupol), M-14 (din Rostov, prin Mariupol, spre Melitopol) și R-280 „Novorossiya” (între Melitopol și destinații din Crimeea). Ritm operațional și finanțare: „Logistics Lockdown” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a anunțat pe 27 mai lansarea formală a operațiunii „Logistics Lockdown” (în ucraineană: „Логістичний локдаун”), cu o alocare suplimentară de 5 miliarde hrivne (111 milioane dolari, aprox. 510 milioane lei) pentru achiziții, potrivit sursei. „Lansăm un blocaj logistic al armatei ruse și extindem atacurile de rază medie asupra zonelor din spatele frontului inamic. Sarcina noastră este să creștem și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului și să-i lipsim de capacitatea de a desfășura operațiuni active de asalt”, a declarat Fedorov. În același material se menționează și o „creștere de cinci ori” a activelor contractate pentru lovituri de rază medie în 2026 față de 2025 (atribuită unei surse Interfax Ucraina), precum și un sprijin occidental, inclusiv o investiție olandeză de 248 milioane euro (293 milioane dolari, aprox. 1,35 miliarde lei) pentru producție comună de drone. De ce contează: loviturile pe combustibil au produs penurie în Crimeea Pe lângă efectul militar direct asupra transporturilor și depozitelor, Kyiv Post notează că, în mai–iunie 2026, loviturile asupra infrastructurii de combustibil din sudul Ucrainei ocupat de Rusia (rafinării, depozite, stații de pompare) au devenit frecvente și s-au extins către ținte precum benzinării, vagoane-cisternă și camioane cu combustibil de pe ruta „Novorossiya”. Potrivit aceleiași surse, până la finalul lunii mai campania a declanșat o penurie serioasă de combustibil în Crimeea, unde unele stații au limitat vânzările la 20 de litri per vehicul, iar altele au rămas fără stocuri. Materialul mai susține că scumpiri și lipsuri au fost raportate și în alte zone din Rusia, inclusiv la Moscova, însă nu oferă date cantitative despre amplitudinea acestora. Cum a fost „deschis” coridorul: degradarea apărării antiaeriene ruse Un element-cheie pentru intensificarea loviturilor la 50–150 km este reducerea treptată a apărării antiaeriene ruse în sud-estul Ucrainei și Crimeea, într-o campanie desfășurată între ianuarie și aprilie 2026, potrivit Kyiv Post. Sunt menționate pierderi importante de sisteme antiaeriene și radare, inclusiv distrugerea unor sisteme S-400 și Pantsir-S1, precum și o estimare a SBS privind pierderi totale de 1,1 miliarde dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) în Crimeea și alte teritorii ocupate, prin sisteme antiaeriene, radare sau echipamente de război electronic distruse ori scoase din funcțiune pe termen lung. Tehnologie și informații: alternative la sprijinul american Kyiv Post mai descrie un avantaj tehnologic: un acord din ianuarie cu compania americană privată Vantor pentru furnizarea de informații satelitare aproape în timp real, cu actualizări la circa 15 minute pentru zonele survolate de sateliții companiei, informații care ar fi integrate în rețelele ucrainene de analiză. Contextul este oprirea, în martie 2026, a fluxului de informații satelitare furnizat de guvernul SUA, după o decizie atribuită administrației de la Washington; materialul citează declarații ale directorului CIA, John Ratcliffe, și ale consilierului pentru securitate națională, Mike Waltz. Ce urmează Materialul anunță o continuare dedicată evaluării pagubelor și eficienței campaniei de lovituri de rază medie („The Damage – How Effective Has Mid-Strike Been So Far?”), fără a oferi în acest episod un bilanț complet al rezultatelor. [...]
O dronă maritimă a Marinei SUA a recuperat în circa două ore echipajul unui AH-64 Apache prăbușit lângă Oman , într-un episod care arată cum sistemele fără pilot ajung să fie folosite nu doar pentru supraveghere, ci și pentru misiuni critice de căutare și salvare în zona Strâmtorii Ormuz , potrivit HotNews . Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a transmis că elicopterul de atac AH-64 Apache s-a prăbușit marți, în jurul orei locale 3:00 (luni, 23:00 GMT), în apropierea coastei Omanului, în timp ce desfășura o misiune de patrulare deasupra apelor regionale. Până acum nu a fost oferită o explicație pentru incident, iar cauza este investigată. CENTCOM a precizat pentru Reuters că operațiunea de salvare a fost realizată de o dronă, fără a indica modelul. Cei doi militari au fost „salvați în siguranță în aproximativ două ore” și se află „în stare stabilă”, conform comunicatului citat. De ce contează: rol operațional extins pentru sisteme fără pilot Faptul că localizarea și recuperarea echipajului au fost făcute de o dronă de suprafață indică o extindere a utilizării sistemelor fără pilot în operațiuni de zi cu zi, inclusiv în situații cu miză imediată pentru viața personalului. În regiune operează Task Force 59, unitate din cadrul Flotei a 5-a a SUA, specializată în integrarea sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale în operațiunile maritime curente. Context: tensiuni regionale și incertitudini privind cauza prăbușirii Incidentul are loc pe fondul unui „armistițiu fragil” între Statele Unite și Iran, cu ciocniri periodice și atacuri cu drone și rachete iraniene asupra aliaților regionali ai Washingtonului, notează Reuters. The New York Times (NYT) a relatat, citând două persoane la curent cu incidentul, că nu era posibil imediat să se stabilească dacă elicopterul a fost doborât de tiruri iraniene sau dacă a avut o problemă tehnică. Președintele Donald Trump a declarat că „nimeni nu a fost rănit” și că militarii sunt „teferi”, însă CENTCOM a folosit o formulare mai prudentă, indicând că cei doi se află în stare stabilă. Ce forțe operează în Strâmtoarea Ormuz Potrivit informațiilor din articol, în cadrul operațiunii militare din Strâmtoarea Ormuz sunt folosite, între altele: elicoptere AH-64 Apache; drone MQ-9 Reaper; avioane de atac F/A-18 și F-35. AH-64 Apache, înarmat cu rachete Hellfire, este utilizat în regiune pentru descurajarea atacurilor cu ambarcațiuni mici asupra navelor din strâmtoare și pentru doborârea dronelor Shahed. Pentru detalii despre prăbușire, HotNews trimite și la articolul anterior despre incidentul inițial: HotNews . [...]
