Știri
Știri din categoria Apărare

Un avion de vânătoare rusesc Su-30 s-a prăbușit în Crimeea, vineri, în timpul unui zbor de antrenament programat, potrivit Mediafax, care citează agenția de stat TASS și Ministerul Apărării al Rusiei.
Ambii membri ai echipajului s-au catapultat și au fost evacuați de o echipă de căutare și salvare de la sol, iar viețile lor nu sunt în pericol. Ministerul a precizat că aeronava zbura fără armament în momentul prăbușirii, consemnează Reuters.
Cauza accidentului nu este cunoscută, iar autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre circumstanțele în care s-a produs incidentul.
Recomandate

Ministrul Apărării spune că unele firme au majorat ofertele cu circa 30% în programul SAFE, potrivit Adevărul . Radu Miruță a declarat joi, într-o conferință de presă, că anumite companii interesate de contracte cu Armata au revenit cu propuneri financiare mai mari decât cele comunicate anterior, iar ministerul nu va accepta aceste creșteri. Miruță a susținut că Ministerul Apărării și-a îndeplinit rolul în proiect, prin transmiterea către grupul de lucru a caracteristicilor tehnice pentru echipamentele militare vizate. În această etapă, grupul de lucru analizează și „procentele de localizare”, adică ce parte din achiziții ar urma să fie produsă în România, unde anume și la ce costuri, menționează articolul, care citează Mediafax. „Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.” Ministrul a spus că majorarea ofertelor i se pare „inacceptabilă” și a insistat că statul nu va plăti „prețuri artificiale” doar pentru că există fonduri disponibile. În același context, el a afirmat că utilizarea banilor din SAFE nu ar fi o opțiune, ci se leagă de un plan de achiziții public aprobat în Parlament, pe care Armata Română îl derulează anual. Miruță a argumentat și de ce instrumentul SAFE ar fi avantajos pentru România, prin costuri de finanțare mai mici decât împrumuturile de pe piața liberă. El a dat exemplul Poloniei, care s-ar putea împrumuta în condiții similare cu cele din SAFE, în timp ce România ar plăti, potrivit ministrului, de două sau chiar de trei ori mai mult. În privința pașilor următori, ministrul a afirmat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și entitățile din grupul de lucru pentru a transmite companiilor că nu există varianta de a cumpăra mai scump. Dacă firmele nu revin la prețul inițial, Miruță a indicat că se poate ajunge din nou la o ședință CSAT și la schimbarea cadrului către care se adresează statul pentru aceste achiziții, subliniind că Armata nu va cumpăra până când nu sunt îndeplinite condițiile, inclusiv cele privind producția în România. [...]

Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]

Un avion de vânătoare american a fost doborât deasupra Iranului , iar o operațiune de căutare și salvare este în desfășurare, potrivit Reuters . Doi oficiali americani au declarat agenției, vineri, 3 aprilie, că este primul incident de acest tip cunoscut public de la începutul războiului, în urmă cu aproape cinci săptămâni. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează Reuters. În paralel, autorități iraniene au cerut civililor să fie atenți la eventuali supraviețuitori, iar pe rețelele sociale au apărut imagini care ar pretinde că arată epava aeronavei. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a spus că aeronava era un F-15. Analistul de imagini William Goodhind, de la Contested Ground, a apreciat că fotografiile cu ampenajul (coada) publicate online sunt compatibile cu un F-15E Strike Eagle, o variantă care are echipaj de doi membri. Guvernatorul provinciei Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad a spus că oricine ar captura sau ucide echipajul „ar fi felicitat în mod special”, a relatat agenția semi-oficială iraniană ISNA, potrivit Reuters. Incidentul are loc pe fondul escaladării retoricii președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va bombarda Iranul „înapoi în Epoca de Piatră”, inclusiv prin atacarea infrastructurii energetice și a instalațiilor de desalinizare, în încercarea de a forța Teheranul să încheie războiul în condițiile Washingtonului, consemnează Reuters. Potrivit CENTCOM, de la începutul conflictului au fost uciși 13 militari americani și peste 300 au fost răniți; până acum, niciun militar american nu a fost luat prizonier de Iran. Reuters mai arată că perspectiva ca piloți americani să fie în viață și să se ascundă pe teritoriul iranian ridică miza pentru SUA, într-un război care, conform sondajelor, are dificultăți în a obține sprijin popular în rândul americanilor. În plan militar, Reuters amintește că, deși Trump a prezentat în repetate rânduri armata iraniană ca fiind înfrântă, informații ale serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul păstrează încă o parte semnificativă din capabilitățile de rachete și drone, potrivit unei relatări anterioare a Reuters . Conform surselor agenției, SUA ar fi putut confirma cu certitudine distrugerea a aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului, în timp ce statutul unei alte treimi rămânea mai puțin sigur. Elementele-cheie ale informațiilor raportate până acum includ: avion de vânătoare american doborât deasupra Iranului, cu operațiune de căutare și salvare în curs; tipul aeronavei indicat de un oficial american: F-15, cu evaluări din imagini care sugerează varianta F-15E (echipaj de doi); apeluri ale autorităților iraniene către civili pentru identificarea supraviețuitorilor și apariția unor imagini neconfirmate cu epava; context de escaladare regională, cu efecte economice: creșterea prețurilor la energie și temeri privind inflația la nivel global; opoziție internă în SUA față de continuarea conflictului, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos . Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, s-a extins în Orientul Mijlociu și a provocat mii de morți, afectând economia globală prin scumpirea energiei, relatează Reuters. În acest context, soarta echipajului avionului doborât poate deveni un test major atât pentru capacitatea militară de recuperare a personalului, cât și pentru costurile politice ale continuării operațiunilor. [...]

Ucraina a minat segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova , pe fondul riscului ca Rusia să folosească regiunea Transnistria pentru acțiuni de diversiune în spatele frontului, potrivit G4Media , care citează declarațiile consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, preluate de Agerpres. Podoliak a spus, într-o intervenție la un post de televiziune din Chișinău, că Ucraina ia în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze regiunea transnistreană pentru a crea presiune suplimentară asupra armatei ucrainene. În acest context, Kievul a decis măsuri de apărare pe segmentul transnistrean al graniței, inclusiv operațiuni de minare și înăsprirea controlului de frontieră, prin detașarea unor unități suplimentare de grăniceri care fac verificări suplimentare în zonă. Oficialul ucrainean a argumentat că, deși punctele de trecere a frontierei pe acest segment „ nu sunt funcționale de mai mulți ani ”, ele ar necesita în continuare monitorizare strictă, pentru a împiedica folosirea unor grupuri de diversioniști și eventuale acțiuni terestre care ar putea viza logistica Ucrainei. Podoliak a legat aceste riscuri de prezența de trupe și armament rusesc în Transnistria, regiune aflată de facto în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău încă din anii 1990-1991, conform relatării. De partea Republicii Moldova, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, în emisiunea „ Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , că a aflat din presă despre măsurile Kievului și că nu cunoaște detalii suplimentare. El a susținut însă, citat de NewsMaker , că Ucraina „are tot dreptul” și „interesul” de a menține segmentul respectiv al frontierei într-o capacitate de apărare sporită. [...]

Portavionul american USS Gerald Ford a părăsit Croația după o escală de cinci zile , iar Marina SUA spune că nava este din nou aptă de misiune, potrivit Digi24 , care citează AFP. Marina americană nu a indicat următoarea destinație a portavionului, dar a transmis că acesta „a finalizat reparațiile și a primit aprovizionarea necesară pentru continuarea operațiunilor” și că „rămâne pregătit să își îndeplinească misiunea în serviciul obiectivelor naționale în orice zonă de operațiuni”, conform Agerpres. USS Gerald Ford a operat în estul Mării Mediterane și în Marea Roșie, în cadrul operațiunilor militare americane împotriva Iranului. Nava a fost afectată de un incendiu la „spălătoria principală” pe 12 martie, incident în urma căruia doi marinari au fost răniți, iar aproximativ 100 de cușete au suferit pagube semnificative. Marina SUA a precizat că ancheta este în desfășurare. Contextul este o campanie aeriană amplă lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, după o consolidare militară americană în Orientul Mijlociu care a inclus USS Gerald Ford (aflat pe mare de nouă luni) și portavionul Abraham Lincoln. Potrivit informațiilor citate, ambele portavioane au avut un rol important în operațiuni, iar retragerea temporară a USS Gerald Ford la mijlocul lunii martie a creat un deficit de capabilități pentru forțele americane implicate, în condițiile în care avioanele de vânătoare de la bord au susținut peste două săptămâni de bombardamente. [...]

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut demisia și pensionarea imediată generalului Randy George , șeful Statului Major al Armatei SUA, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de CBS News. Conform CBS News , decizia a fost confirmată de surse familiarizate cu situația și vine în contextul războiului din Iran. Una dintre surse a spus că Hegseth își dorește în acest rol o persoană care să pună în aplicare viziunea președintelui Donald Trump și a secretarului Apărării pentru Armată. Randy George (n. 1964) ocupă funcția de al 41-lea șef al Statului Major al Armatei (Chief of Staff of the Army) din septembrie 2023. Mediafax notează că acesta este veteran al războaielor din Irak și Afganistan și că, în mandatul său, a pus accent pe modernizarea forțelor și pregătirea pentru luptă. În mod obișnuit, șeful Statului Major al Armatei are un mandat de patru ani. George a fost nominalizat de fostul președinte Joe Biden și confirmat de Senatul SUA în 2023, ceea ce ar fi însemnat, în mod normal, un mandat până în 2027, reiese din Congress.gov , link indicat în articolul Mediafax. Pentru înlocuire, este menționat ca posibil candidat actualul adjunct, generalul Christopher LaNeve, fost asistent militar al lui Hegseth. În același material, CBS News mai arată că Hegseth a concediat în ultimele luni zeci de ofițeri superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown, și pe alți comandanți de vârf. Totodată, sursele citate precizează că solicitarea ca George să plece nu are legătură cu un incident recent privind un echipaj de elicopter Apache, pentru care Hegseth a intervenit public pe platforma X, trecând peste măsurile anunțate inițial de Armată. [...]