Știri
Știri din categoria Apărare
SUA au dat Poloniei undă verde preliminară să producă rachete Patriot, o decizie care poate accelera livrările și poate reduce dependența de importuri într-un moment în care cererea de muniție antiaeriană crește, potrivit Mediafax.
Aprobarea vizează fabricarea în Polonia a rachetelor PAC-3 MSE, muniția pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu pentru postul privat TVN24. El a spus că Washingtonul și-a schimbat poziția după o perioadă de scepticism și după o vizită a părții poloneze în SUA.
„După vizita noastră în SUA, cred că totul este deschis și am primit aprobarea preliminară de la Departamentul de Stat pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot. Acestea ar urma să fie produse în industria de apărare poloneză. Este vorba despre un consorțiu – avem astfel de capacități în Polonia.”
Conform portalului industriei de apărare Defence24, SUA au fost mult timp reticente să transfere astfel de capabilități de producție, însă „circumstanțele schimbătoare” ar fi modificat calculele. În același context, producția anuală a rachetei PAC-3 MSE este indicată la aproximativ 700 de unități, iar obiectivul SUA ar fi creșterea la 2.000 până la finalul lui 2030.
Materialul notează că stocurile americane au fost afectate de recentul război cu Iranul, de livrările către Ucraina și de achizițiile aliaților, inclusiv Polonia, în timp ce armata SUA încearcă să își refacă și să își extindă rezervele. Această combinație creează, potrivit aceleiași surse, cerere pentru un partener de producție.
Polonia operează deja două baterii Patriot și așteaptă încă șase. În condițiile unor posibile întârzieri la livrarea celor mai noi rachete, armata poloneză ar fi explorat alternative, iar generalul Michał Marciniak, șef adjunct al Agenției pentru Armament, a declarat la mijlocul lunii că un contractor a fost deja selectat în acest sens, potrivit informațiilor citate.
Tomczyk a mai afirmat că SUA ar fi interesate și de un scenariu în care Polonia ar produce muniții cu rază lungă de acțiune pentru sistemele HIMARS și rachete Hellfire folosite pe elicopterele Apache, între alte platforme.
Separat, Polonia urmărește localizarea producției și a serviciilor pentru echipamente militare cumpărate din străinătate; în acest cadru, un centru de reparații pentru motoarele tancurilor americane Abrams ar urma să fie înființat la Dęblin.
În articol se menționează că unda verde pentru producția de rachete Patriot este „considerată” încă o favoare a președintelui SUA, Donald Trump, pentru Karol Nawrocki. Totodată, sunt amintite declarații ale lui Trump pe Truth Social privind trimiterea a încă 5.000 de soldați americani în Polonia, după alegerea lui Nawrocki.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil, estimată la circa 30 de miliarde de dolari (aprox. 135 miliarde lei), riscă să fie un „câștig” mai degrabă de imagine pentru România decât unul de influență în negocieri , potrivit unei analize publicate de Adevărul , care citează poziția generalului (r) Dorin Toma după summitul de la Ankara . Generalul, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că reuniunea a fost prezentată de autoritățile române drept „istorică”, însă recomandă o evaluare „obiectivă”: există elemente pozitive, dar România ar fi contat „spre deloc” în negocierile privind proiectul conductelor strategice, unde rolul principal l-ar fi avut Polonia și Grecia, iar deblocarea ar fi depins de acceptul Turciei. Miza economică: infrastructură „cu dublă utilizare”, finanțată din bugete comune și naționale În interviu, Dorin Toma explică faptul că rețeaua de conducte vizată este o infrastructură „cu dublă utilizare” – adică poate servi atât scopuri militare, cât și civile. În termeni practici, conectează baze militare cu rafinării și depozite și reduce dependența de transportul de combustibil pe cale ferată sau rutieră, esențial în logistică alături de muniție. În privința finanțării, generalul indică drept sursă probabilă fondul comun al NATO (bugetul comun), completat de contribuții din bugetele naționale, în linie cu angajamentele statelor aliate de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, inclusiv pentru mobilitate militară, infrastructură de sprijin și apărare cibernetică. În această logică, investiția nu ar fi „doar pentru armată”, ci ar urma să susțină și activitatea economică. Unde a fost România relevantă: Marea Neagră și protecția infrastructurii critice Pe lista aspectelor pozitive, Dorin Toma menționează două puncte: menținerea prezenței americane „atât cât mai este ea” în Europa și România, pe care o leagă de sprijinul logistic acordat de România operației militare americane împotriva Iranului; acordul dintre România, Bulgaria și Turcia pentru extinderea misiunii Grupării comune navale din Marea Neagră. Dacă va fi implementat, acest format naval ar urma să depășească strict deminarea și să includă libertatea de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice (cabluri și conducte submarine). Generalul adaugă că ar fi de așteptat să contribuie și la securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale. Capacitatea de implementare: România are nave de deminare, dar „pe hârtie” nu e suficient Întrebat cât de pregătită este România să pună în practică angajamentele, Dorin Toma arată că Forțele Navale Române au cumpărat în ultimii ani două nave de deminare din Marea Britanie, nave mai vechi, aflate într-un proces de revitalizare și modernizare. Argumentul său este că astfel de misiuni cer sisteme specializate pentru cercetare, detectare și intervenție, iar flota anterioară era depășită tehnologic. Influență redusă în negocieri: „România a contat prea puțin” Pe proiectul conductelor, generalul susține că extinderea spre est este o consecință firească a extinderii NATO, însă dinamica politică a fost dominată de alți actori. În evaluarea lui, Polonia și Grecia au împins inițiativa, iar Turcia – inițial reticentă, pe fondul neîncrederii față de Grecia – ar fi fost cea care „bloca de fapt totul” până la un acord. „România a contat prea puțin aici, spre deloc.” În această cheie, mesajul central este că România poate beneficia de pe urma investiției ca stat de pe flancul estic, dar nu ar trebui să confunde beneficiul potențial cu un rol determinant în decizia politică și negocierea proiectului. [...]
Producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot PAC-3 ar putea începe în câteva săptămâni , un pas care ar reduce dependența Kievului de livrările rare din stocurile occidentale, într-un moment în care cererea globală depășește capacitatea de producție, potrivit Kyiv Post . Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP) că Polonia va avea un rol-cheie în proiect și că transferul de tehnologie legat de Patriot către Ucraina „nu ar putea avea loc” fără participarea Varșoviei. El a spus că pregătirile pentru producția comună ar putea dura doar câteva săptămâni, Polonia fiind gata să înceapă imediat. De ce contează: deficitul de interceptoare și presiunea pe lanțul de aprovizionare Oficialul polonez a recunoscut că fabricarea rachetelor va fi dificilă, menționând că inclusiv Statele Unite se confruntă cu lipsuri de interceptoare Patriot pe fondul cererii în creștere. În acest context, inițierea producției în Ucraina ar putea deveni o soluție operațională pentru a crește disponibilitatea muniției critice pentru apărarea antiaeriană. Rolul Poloniei și cadrul de transfer tehnologic Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia este una dintre cele patru țări NATO – alături de Germania, Suedia și Țările de Jos – care au primit statutul ce permite transferul de tehnologii pentru producția și mentenanța rachetelor Patriot. Acest statut ar face posibilă implicarea Poloniei în transferul de know-how necesar pentru demararea producției în Ucraina. Context: licență americană și nevoia urgentă a Kievului Informația vine după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, unde a spus că Washingtonul intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru a fabrica sisteme Patriot. „O să le dăm dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să le facă.” Necesitatea este accentuată de atacuri recente asupra Kievului: potrivit materialului, într-un atac din 6 iulie, niciuna dintre cele 29 de rachete balistice rusești lansate nu a fost interceptată. În același timp, livrările către Ucraina au fost „rare”, iar unele transporturi ar fi inclus doar câte cinci rachete. Unde se produc acum PAC-3 și ce alternative explorează Ucraina Conform articolului, rachetele Patriot PAC-3 – varianta cea mai avansată și cea mai căutată – sunt produse în prezent doar în SUA și sub licență în Japonia. Germania produce variante mai vechi PAC-2, iar unele livrări către Ucraina sunt programate din 2027, în baza unui acord de 4 miliarde euro (aprox. 20,3 miliarde lei) semnat în aprilie. Pe fondul deficitului, Kievul a sugerat că explorează și alternative, inclusiv un proiect numit Freya , un sistem de apărare antiaeriană aflat în dezvoltare împreună cu Germania, Franța și Norvegia. [...]
Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]
Germania trece la producție industrială pentru drone terestre destinate Ucrainei , iar primele sisteme ar urma să ajungă la Kiev până la sfârșitul verii, potrivit Antena 3 . Miza operațională este accelerarea livrărilor printr-o linie de fabricație la Ulm, într-un moment în care Ucraina caută să-și extindă rapid capacitățile fără echipaj uman pe front. Companiile germane Deutz și ARX Robotics au început producția la scară industrială a sistemelor terestre fără pilot „Gereon” la Ulm, iar producția de serie este programată să înceapă în următoarele săptămâni. Conform informațiilor citate de RBC-Ukraine, primele unități fabricate acolo sunt planificate pentru livrare către Ucraina până la sfârșitul verii. Ce presupune parteneriatul Deutz – ARX Robotics ARX Robotics, companie de tehnologie pentru apărare cu sediul la München, dezvoltă sisteme terestre fără echipaj uman, controlate prin software. Parteneriatul strategic dintre ARX Robotics și Deutz a fost stabilit în octombrie 2025. Pe lângă creșterea rapidă a producției, colaborarea vizează integrarea soluțiilor de propulsie Deutz în platformele autonome dezvoltate de ARX Robotics, inclusiv: sisteme de propulsie electrică alimentate de baterii; pe viitor, motoare compacte cu combustie internă; sisteme de propulsie hibride. Integrare software și componentă de inteligență artificială Cele două companii intenționează să dezvolte și o interfață care să integreze platforma software „Mithra OS” a ARX Robotics, descrisă ca fiind bazată pe inteligență artificială, cu sistemele de propulsie Deutz. Separat, materialul menționează că Ucraina și Germania dezvoltă un sistem comun de apărare aeriană, cu obiectivul de a permite interceptarea rachetelor balistice, o capabilitate de care țările europene „duc în prezent lipsă”, conform aceleiași surse. [...]
Pentagonul a publicat a patra tranșă de documente declasificate despre UFO/UAP, cu 40 de materiale, inclusiv referiri la un obiect observat lângă o instalație nucleară din Texas , potrivit IT Home . Pachetul include 14 documente scrise, 19 videoclipuri, 4 fișiere audio și 3 imagini, publicate de Departamentul Apărării al SUA pe 10 iulie. Informația contează în special prin implicațiile de securitate și apărare: unele materiale descriu incidente în proximitatea unor obiective sensibile sau intruziuni în spațiul aerian, ceea ce ridică mize operaționale pentru monitorizare, raportare și evaluarea riscurilor. Ce conține tranșa a patra: 40 de materiale, în mai multe formate Conform publicației, setul declasificat este compus din: 14 documente scrise; 19 videoclipuri; 4 înregistrări audio; 3 imagini. IT Home notează că este a patra rundă de documente declasificate publicate de Pentagon pe această temă. Detalii cu relevanță de securitate: instalație nucleară și „intruziuni” în spațiul aerian În tranșa a patra apare un document care consemnează o observație în apropierea instalației nucleare Pantex din Texas. Potrivit fișei, incidentul ar fi avut loc la 1 septembrie 2015, iar ținta ar fi avut o viteză de 10–15 mile pe oră (aprox. 16–24 km/h). Martorii ar fi descris obiectul ca având formă de romb, cu partea superioară rotunjită, o înălțime de circa 4 feet (aprox. 1,2 metri) și o lățime la bază de circa 2 feet (aprox. 0,6 metri), cu variații în descrierea culorii (negru, argintiu, roșu și albastru). Un alt document, din 2019, este descris ca o „revizuire” a unei intruziuni în spațiul aerian în estul SUA, în care un pilot și alte patru persoane ar fi observat ținta. Pilotul ar fi notat că, în 28 de ani de serviciu cumulat în Forțele Aeriene și Marină, nu a mai văzut caracteristici de zbor similare; ar fi urmărit ținta circa 10–15 secunde, iar ulterior, după mărire, obiectul ar fi ieșit din câmpul vizual. Analiza ulterioară ar fi sugerat o formă dreptunghiulară. Context: a patra publicare, după trei tranșe începând din mai IT Home trece în revistă tranșele anterioare: prima ar fi fost publicată pe 8 mai (162 de documente, inclusiv telegrame vechi ale Departamentului de Stat, documente FBI, înregistrări NASA și relatări ale piloților militari), a doua pe 22 mai (peste 50 de materiale, inclusiv videoclipuri), iar a treia pe 12 iunie (72 de documente, cu o plajă temporală 1946–2008). Publicația precizează că informația despre tranșa a patra a fost relatată inițial de The Hill , fără a oferi însă un link direct în textul disponibil. [...]
