Știri
Știri din categoria Apărare
Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare de 108,1 milioane de dolari (aprox. 486 milioane lei) către Ucraina, pentru echipamente menite să susțină în exploatare sistemul de rachete Hawk, potrivit Reuters.
Decizia are relevanță operațională: nu vizează livrarea unui nou sistem, ci finanțarea și asigurarea continuității unui sistem existent, prin echipamente și suport care să mențină funcționalitatea Hawk (un sistem de apărare antiaeriană).
Reuters notează că aprobarea a fost anunțată joi de Departamentul de Stat al SUA și se referă la o „vânzare potențială”, estimată la 108,1 milioane de dolari, pentru echipamente de susținere a Hawk Missile System. Materialul nu oferă detalii despre calendarul tranzacției sau despre componentele exacte incluse în pachet.
Recomandate
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
Ratificarea în Parlament a acordului SAFE devine condiția-cheie pentru ca MApN să poată semna contractele de înzestrare , în contextul în care România ar urma să aibă acces la o finanțare de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei), potrivit TVR Info . Ministerul Apărării Naționale spune că aprobarea Comisiei Europene există, dar fără ratificare nu poate trece la etapa contractuală. MApN afirmă că, prin acordul de finanțare din programul SAFE, România ar deveni al doilea principal beneficiar, după Polonia. Ministerul susține că banii ar urma să sprijine atât modernizarea și înzestrarea Armatei, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea rezilienței societății în fața amenințărilor de securitate. Ce proiecte vrea să finanțeze MApN prin SAFE În cadrul programului SAFE, MApN anunță că va derula 21 de proiecte de înzestrare în perioada 2026–2030 , cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei). Structura proiectelor, conform ministerului: 10 proiecte prin achiziții comune cu alte state participante; 11 proiecte prin achiziții individuale ale statului român. Prioritate operațională: apărare aeriană și contracararea dronelor O componentă importantă a programului, conform MApN, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană și contracararea amenințărilor aeriene emergente, inclusiv prin achiziția și integrarea de sisteme moderne de apărare antiaeriană, tehnologii anti-dronă și soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a populației. În acest moment, miza imediată este una de procedură și calendar: până la ratificarea acordului de către Parlament, ministerul indică faptul că nu poate încheia contractele aferente proiectelor finanțate prin SAFE. [...]
Statele baltice cer NATO să treacă de la „poliția aeriană” la o misiune extinsă de apărare aeriană, o schimbare care ar putea redesena și modul în care este protejat spațiul aerian al României , în cadrul programului Eastern Sentry , potrivit Digi24 . Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut consolidarea misiunii aliate în regiune, invocând o serie de incursiuni ale dronelor asociate războiului din Ucraina și nevoia de desfășurări mai puternice pe flancul estic, inclusiv pentru îmbunătățirea „capacităților de combatere a dronelor”. De ce contează pentru România: Eastern Sentry include și teritoriul românesc În analiza publicată, miza nu este doar întărirea apărării aeriene în nordul Europei, ci efectul de „precedent” operațional: dacă NATO acceptă trecerea la o „misiune de apărare aeriană” mai amplă în statele baltice, acest tip de ajustare ar putea fi extins și în alte zone acoperite de aceleași programe. Digi24 notează explicit că, dacă modificările propuse vor fi luate în considerare, „este posibilă chiar o schimbare a tipului de apărare aeriană deasupra României”, deoarece programul Eastern Sentry cuprinde și teritoriul țării noastre. Contextul imediat: drone, încălcări ale spațiului aerian și o interceptare cu participare românească Liderii baltici spun că este nevoie de o „apărare aeriană solidă și credibilă”, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al celor trei țări dinspre Rusia și Belarus, în timpul atacurilor ucrainene asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, în cursul acestei săptămâni, un avion de vânătoare NATO din România a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian, prima interceptare de acest tip în cadrul misiunii de poliție aeriană din zona baltică, conform aceleiași surse. Ce mai cer statele baltice: întărirea misiunilor și accelerarea proiectelor regionale În declarația comună, cei trei președinți au cerut și consolidarea unor misiuni existente și accelerarea proiectelor de apărare regională, între care: Eastern Sentry și Baltic Sentry; Linia de Apărare Baltică; inițiativa Eastern Flank Watch a Uniunii Europene . Liderii au condamnat încălcările spațiului aerian și au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi susținut atacuri cu drone asupra Rusiei, afirmând că teritoriile și spațiul lor aerian nu au fost folosite pentru astfel de atacuri. [...]
NATO a testat activarea Articolului 5 pentru România într-un scenariu de atac , un exercițiu care pune accent pe capacitatea operațională de reacție rapidă și pe cooperarea dintre forțele speciale aliate, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris, o termocentrală dezafectată din Comănești (județul Bacău) a fost „luată cu asalt” de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor pentru operații speciale din NATO. Clădirea ar fi fost ocupată de trupe ale unui stat inamic și folosită pentru fabricarea unor drone utilizate în atacuri hibride. Exercițiul a simulat pătrunderea unor forțe militare ostile pe teritoriul național, ceea ce a dus, în cadrul scenariului, la activarea Articolului 5 – clauza de apărare colectivă a NATO – și la sprijin aliat pentru România. Publicația notează că NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din forțele speciale italiene, cu misiunea de a se infiltra în clădire și de a neutraliza inamicii. „Potrivit scenariului, NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din Forțele speciale italiene, iar misiunea lor a fost de a se infiltra în clădire, de a neutraliza inamicii” „Violența în acțiune este cea care ne cartacterizează, misiunea noastră este cea de a avea acele acțiuni chirurgicale, scurte, dar cu efect strategic” Miza operațională: interoperabilitate și descurajare pe flancul estic Intervenția forțelor speciale române și italiene este prezentată ca parte din „ Trojan Footprint 2026 ”, descris drept cel mai mare exercițiu al aliaților de pe flancul estic al NATO. Miza principală, conform materialului, este descurajarea amenințărilor externe și garantarea securității teritoriului național, prin antrenarea cooperării între unități din state diferite (interoperabilitate). „Vorbim despre interoperabilitate cu partenerii străini și de a efectua acțiuni defensive la granița estică a NATO, în vederea creșterii de descurajare a potențialilor agresori” Potrivit scenariului, după neutralizarea inamicilor din clădirea-țintă, forțele pentru operații speciale au distrus și dronele considerate o amenințare la adresa teritoriului național. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]
China avertizează că desfășurarea sistemului american Typhon în Japonia crește riscul unei curse a înarmării în Asia , potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. Beijingul spune că se opune „ferm” amplasării de sisteme de rachete cu rază medie de acțiune ale SUA în țări asiatice și cere Washingtonului și Tokyo să „corecteze mișcările eronate”. Informația apare în contextul unor relatări potrivit cărora SUA ar urma să desfășoare sistemul Typhon la baza aeriană Kanoya din prefectura Kagoshima (Japonia) în perioada iunie–septembrie, pentru exerciții militare comune, după care sistemul ar fi relocat la baze militare americane din Japonia. De ce contează: Typhon, „armă ofensivă strategică”, în logica Beijingului Guo Jiakun a descris Typhon drept o „armă ofensivă strategică” și a susținut că desfășurarea ei ar submina „interesele legitime de securitate” ale altor state, ar pune în pericol securitatea strategică regională și ar amplifica riscurile de confruntare militară și de cursă a înarmării, cu efecte negative asupra păcii și stabilității în regiune. Totodată, oficialul chinez a afirmat că în mai multe țări asiatice, inclusiv în Japonia, există de mult timp opoziție publică față de astfel de desfășurări. Mesajul către SUA și Japonia și acuzația de „remilitarizare” a Tokyo Beijingul cere SUA și Japoniei să țină cont de apelurile țărilor din regiune și să ia „acțiuni concrete” pentru protejarea păcii și stabilității regionale, conform declarațiilor citate. În aceeași intervenție, purtătorul de cuvânt a spus că această mișcare ar fi o dovadă suplimentară a „accelerării remilitarizării” Japoniei. El a invocat „multiple semne” că forțe de dreapta din Japonia ar urmări o revizuire amplă a capabilităților militare pentru a se pregăti de un „război prelungit”, ceea ce, în interpretarea Beijingului, ar „goli de conținut” constrângerile impuse de constituția Japoniei, dreptul internațional și legislația internă și ar contraveni ordinii internaționale postbelice. Guo a mai afirmat că „neo-militarismul” în creștere în Japonia ar reprezenta un risc major și ar putea declanșa din nou turbulențe regionale, cerând comunității internaționale să rămână vigilentă și să limiteze astfel de tendințe. [...]
