Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Alertă la granița NATO: Varșovia...

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă, după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN, Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO.

Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei.

Măsuri adoptate de partea poloneză

  • activarea aviației militare în spațiul aerian național;
  • ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană;
  • mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere;
  • coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor.

Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării.

Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale.

Tag-uri:atac cu racheterusiavarsovianatoucrainapoloniaaparare antiaeriana
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăunn.ua
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.
Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.
Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]

Ministrul estonian discutând despre securitatea țărilor baltice și NATO.
Apărare16 feb. 2026

Ministrul estonian avertizează: NATO va lovi în Rusia dacă statele baltice sunt atacate

„Vom aduce războiul în Rusia” – ministrul estonian de Externe avertizează că NATO va lovi în adâncul teritoriului rus dacă statele baltice sunt atacate , potrivit declarațiilor citate de Digi24 . Margus Tsahkna a transmis că Alianța are deja planuri actualizate de apărare care prevăd transferarea principalelor acțiuni militare pe teritoriul Federației Ruse în cazul unei agresiuni. Într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph , șeful diplomației estoniene a afirmat că statele din regiune alocă în prezent aproximativ 5% din PIB pentru apărare și sunt pregătite să riposteze imediat în eventualitatea unui atac din est. Tsahkna a criticat vechile planuri NATO care luau în calcul posibilitatea ca armata rusă să ocupe temporar țările baltice înainte de un contraatac al Alianței. „Nu putem permite Rusiei să intre în țările baltice și abia apoi să ripostăm”, a declarat oficialul estonian, subliniind că noua doctrină prevede descurajare activă și reacție imediată. Coridorul Suwalki, punct strategic vulnerabil Un posibil scenariu de criză vizează coridorul Suwalki, fâșia de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. Zona este considerată unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului estic al NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat anterior că un eventual atac rusesc în această regiune ar primi un răspuns „devastator”. Alianța desfășoară exerciții militare periodice care includ scenarii privind apărarea țărilor baltice. În decembrie, un exercițiu de tip „joc de război” organizat de publicația germană Welt a analizat un scenariu în care 15.000 de soldați ruși ar ocupa orașul lituanian Mariampole, un nod strategic situat în apropierea coridorului Suwalki. În simulare, reacția internațională a fost întârziată, iar articolul 5 privind apărarea colectivă nu a fost invocat imediat, ceea ce a permis forțelor ruse să obțină rapid poziții dominante. Consolidarea apărării în regiune În acest context, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda , a propus Poloniei să se alăture proiectului de militarizare a coridorului Suwalki. Printre măsurile anunțate se numără dezvoltarea unui poligon militar în orașul Kapčiamiestis, la intersecția granițelor Lituaniei, Belarusului și Poloniei, unde sunt planificate exerciții cu participarea a mii de militari, inclusiv forțe aliate NATO. Declarațiile ministrului estonian vin într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al Alianței, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind securitatea statelor baltice. Oficialii NATO insistă că descurajarea și pregătirea militară sunt esențiale pentru prevenirea unei eventuale escaladări. [...]

Un elicopter zboară deasupra unei păduri din Estonia, în timpul unui exercițiu militar.
Apărare14 feb. 2026

Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă britanică „distrusă” într-un joc de război de ucrainieni

O brigadă britanică a fost „distrusă” într-un exercițiu NATO de o unitate ucraineană care a folosit drone și un sistem de comandă asistat de inteligență artificială , potrivit unor informații publicate la câteva luni după desfășurarea jocului de război. Conform The Telegraph , exercițiul Hedgehog 2025 a avut loc în Estonia și a implicat peste 16.000 de militari din 12 state membre NATO. Într-unul dintre scenarii, un grup de luptă format din mii de soldați, inclusiv o brigadă britanică și o divizie estoniană, a fost învins de o echipă ucraineană care a jucat rolul inamicului. Un participant a descris rezultatul drept „oribil” pentru NATO, afirmând că unitățile aliate s-au deplasat fără camuflaj adecvat, iar „totul a fost distrus”. Rolul dronelor și al sistemului Delta Unitatea ucraineană a utilizat sistemul Delta, o platformă digitală de gestionare a câmpului de luptă, capabilă să colecteze informații în timp real și să analizeze datele cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit relatărilor, o echipă de doar 10 ucraineni a reușit să „distrugă” 17 vehicule blindate și să execute 30 de lovituri simulate în jumătate de zi. Două batalioane ar fi fost eliminate într-o singură zi de exercițiu. Locotenent-colonelul Arbo Probal, responsabil cu programul de sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estoniene, a explicat că obiectivul exercițiului a fost testarea capacității de adaptare a trupelor într-un mediu dominat de drone și supraveghere constantă. Exercițiul a evidențiat transformările rapide ale câmpului de luptă modern, unde dronele sunt considerate responsabile pentru aproximativ 70% din pierderile din războiul din Ucraina, potrivit estimărilor citate de presa britanică. [...]

Mark Rutte discută despre responsabilitatea Europei în apărare la München.
Apărare13 feb. 2026

Mark Rutte, mesaj ferm la München – „Europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărare”

Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate , potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile. Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului. „Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte. În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. „Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”. Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului: „O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.” Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO , în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată: „Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.” Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei. [...]

Ambasadorul ucrainean la NATO discută despre sprijinul financiar pentru arme.
Apărare12 feb. 2026

Cine susține financiar achizițiile de arme pentru Kiev - Șase state NATO acoperă grosul costurilor

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev . [...]