Armata României aderă la coalițiile NATO de achiziții pentru rachetele NSM și JSM - generalul Gheorghiță Vlad cere parteneriate pentru dezvoltare, achiziție și mentenanță pe termen lung

România intră în coaliții NATO de achiziții pentru rachete NSM și JSM, mizând pe acces mai rapid la capabilități și pe mentenanță pe termen lung , potrivit News , care relatează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , la Ankara. Generalul Vlad spune că România are nevoie „imediată” de capacități moderne de lovire precisă, atât împotriva țintelor navale, cât și a celor terestre, dar și de parteneriate „solide” care să asigure dezvoltarea, achiziția și mentenanța acestor sisteme pe termen lung. În acest context, el invocă lecțiile războiului din Ucraina, unde tehnologia evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze în același ritm. Ce înseamnă pasul de la Ankara, în termeni operaționali În cadrul Summitului NATO de la Ankara, România a semnat documente de aderare la coalițiile de achiziții ale Alianței, inclusiv pentru: Naval Strike Missile (NSM) și Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie și Norvegia. Potrivit generalului, decizia răspunde „direct” provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Mesajul central: cooperarea în NATO ar trebui să aducă acces mai rapid la capabilități, lanțuri de aprovizionare mai reziliente și o capacitate mai bună de a acționa împreună cu aliații. De ce contează: de la investiții la livrări și mentenanță Generalul Vlad leagă explicit investițiile de necesitatea transformării rapide în „echipamente, muniții și capacități de producție”. În logica prezentată, parteneriatele nu sunt doar pentru cumpărare, ci și pentru susținerea pe termen lung a sistemelor (mentenanță), un punct critic pentru disponibilitatea operațională. „Pentru România, această nevoie este imediată.” Apărarea antidronă, testată în exercițiul EASTERN PHOENIX Pe lângă lovirea la distanță, șeful Armatei indică drept prioritate dezvoltarea unei apărări „stratificate” împotriva dronelor, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj și neutralizare. El afirmă că o astfel de abordare a fost testată în exercițiul EASTERN PHOENIX, desfășurat în aprilie la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităților din regiunea Mării Negre. În evaluarea sa, deciziile de la Ankara sunt un pas important, însă „valoarea” lor va fi dată de viteza cu care se transformă în capabilități reale și sustenabile, ajustate permanent la evoluția amenințărilor. [...]