Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia, SUA și trei aliați europeni au decis să creeze în Europa un centru de mentenanță și creștere a producției pentru interceptoarele PAC-3 Patriot, într-o mișcare menită să reducă blocajele logistice și să răspundă presiunii tot mai mari asupra stocurilor de apărare aeriană de pe continent, potrivit Mediafax.
Acordul a fost anunțat în marja summitului NATO de la Ankara. Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus că înțelegerea a fost semnată cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia.
Noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot este prezentat ca o infrastructură strategică ce ar urma să accelereze semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele folosite de sistemele Patriot din Europa, notează TVPWorld, citat de Mediafax.
Interceptoarele PAC-3 (rachete de interceptare pentru apărare antirachetă) sunt descrise drept unele dintre cele mai avansate din arsenalul occidental, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate.
Locația exactă nu a fost stabilită. Totuși, Varșovia a indicat anterior că Polonia este una dintre țările „serios luate în calcul” pentru a găzdui facilitatea, pe fondul investițiilor mari în apărarea aeriană națională.
Contextul deciziei este creșterea cererii pentru aceste sisteme și presiunea asupra stocurilor occidentale, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au amplificat nevoia de interceptoare.
În paralel, Ucraina a cerut în mod repetat livrări suplimentare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice.
Mediafax mai arată că decizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat controverse politice interne. Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi redus securitatea națională, acuzații respinse de ministrul apărării, care a susținut că transferul a fost făcut la solicitarea partenerilor NATO și nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei.
Recomandate
O posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa este luată în calcul de Pentagon, pe fondul unei revizuiri strategice care ar urma să se încheie în decembrie, potrivit Focus . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a sugerat că o parte dintre soldați și echipamente ar putea fi relocate din Europa fie înapoi în SUA, fie în emisfera vestică. Mutarea ar fi legată de o „nouă împărțire a sarcinilor” în NATO , în care aliații europeni ar urma să preia mai mult din responsabilitatea apărării convenționale pe continent. Hegseth a invocat explicit obiectivul de „mai multă împărțire a poverii” în Europa, în linie cu strategia de securitate și apărare a SUA. Ce se știe despre posibila relocare din Europa Informațiile citate de publicație din „The Hill” indică două destinații posibile pentru o parte din forțe: revenirea în Statele Unite; redislocarea în emisfera vestică. În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 80.000 de militari americani, însă nu este clar câți ar putea fi retrași, potrivit aceleiași surse. Pivot operațional: mai multă prezență în America Centrală și de Sud În paralel, administrația americană își intensifică acțiunile împotriva cartelurilor de droguri în America Centrală și de Sud. Hegseth a spus că SUA își extind „prezența și amprenta” în regiune împreună cu parteneri locali și a menționat cooperarea cu Ecuador, Honduras, Guatemala și Panama. Oficialul american a legat această direcție și de arestarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA, descrisă drept un pas „curajos” al președintelui Donald Trump. Controverse și reacții: acuzații privind abuzuri și o dezmințire oficială Hegseth a vorbit deschis despre un „război” împotriva cartelurilor și despre accelerarea operațiunilor. În ultimul an au fost efectuate numeroase misiuni în Caraibe și estul Pacificului împotriva presupusului trafic de droguri, inclusiv acțiuni orientate către așa-numite „stații plutitoare de realimentare” în largul coastelor Ecuadorului, unde nave mari de pescuit ar fi oprite, echipajele debarcate, iar navele distruse. Human Rights Watch și organizații locale ale pescarilor au protestat față de arestări considerate nelegale, rele tratamente și distrugerea navelor fără dovezi solide. Instanțe din Ecuador au eliberat deja 56 de membri ai unor echipaje, pe motiv de lipsă de probe, potrivit articolului. În același timp, guvernul Guatemalei a negat oficial existența unui acord militar de tipul celui invocat în contextul cooperării regionale. De ce contează pentru Europa Semnalul transmis de Pentagon indică o posibilă recalibrare operațională: mai multă presiune pentru ca statele europene să acopere o parte mai mare din apărarea convențională, în timp ce SUA își pot reorienta resursele către emisfera vestică. Deocamdată, amploarea oricărei retrageri rămâne neclară, iar concluziile revizuirii strategice sunt așteptate până în decembrie. [...]
Revenirea pușcașilor marini britanici în Insulele Feroe întărește supravegherea NATO în Atlanticul de Nord , într-o zonă-cheie pentru monitorizarea submarinelor nucleare rusești și pentru protejarea rutelor maritime, potrivit Adevărul . Militarii britanici au desfășurat exerciții alături de forțele daneze în arhipelagul autonom din cadrul Regatului Danemarcei, situat la aproximativ 240 km de coasta Scoției. Scopul declarat al manevrelor este consolidarea apărării insulelor în fața unor posibile amenințări din partea Rusiei. De ce contează: un nod strategic pe rutele de acces spre Atlantic Insulele Feroe sunt prezentate ca un punct strategic în Atlanticul de Nord, pe rute maritime importante pentru detectarea și urmărirea submarinelor rusești care ar putea încerca să iasă în Atlantic fără a fi observate. Zona este parte a unui sistem mai amplu de supraveghere maritimă folosit de NATO pentru monitorizarea activităților militare rusești. Primul Lord al Amiralității, generalul Sir Gwyn Jenkins, a legat direct apărarea Atlanticului de interese economice și de securitate ale Regatului Unit: „Apărarea Atlanticului este fundamentală pentru economia noastră, securitatea națională și modul nostru de viață.” Ce au exersat forțele britanice și daneze Conform informațiilor din articol, exercițiile au inclus atât scenarii maritime, cât și operațiuni pe litoraluri dificile. Au participat militari britanici și danezi, împreună cu membri ai serviciului de pază de coastă din Insulele Feroe. Manevrele au vizat, între altele: abordarea și preluarea controlului asupra unor ambarcațiuni (inclusiv nave de pescuit); debarcări pe litoraluri abrupte și greu accesibile; misiuni cu ambarcațiuni de mici dimensiuni; testarea capacității de intervenție rapidă la incidente maritime și securizarea zonelor costiere greu accesibile. O sursă din Marina Regală britanică, citată în material, a indicat că scenariile au fost concepute pentru a împiedica infiltrarea pe insule folosind nave civile, pe fondul temerilor că Moscova ar putea utiliza traulere comerciale pentru transport de personal sau echipamente. Context: precedentul Crimeea și o referință istorică din 1940 Articolul amintește anexarea Crimeei din 2014 , când militari ruși fără însemne („omuleții verzi”) au preluat controlul unor obiective strategice, ca exemplu invocat în discuția despre riscuri de infiltrare. Totodată, există un precedent istoric local: în 1940, pușcașii marini britanici au ocupat Insulele Feroe pentru a preveni preluarea lor de Germania nazistă, după invadarea Danemarcei. Revenirea actuală este plasată în contextul preocupărilor crescute privind securitatea Atlanticului de Nord și activitatea militară a Rusiei. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
Polonia și Lituania pregătesc un plan comun de evacuare a civililor peste graniță , un demers cu impact operațional direct asupra modului în care cele două state ar gestiona o criză majoră sau o amenințare militară, potrivit HotNews . Planul vizează evacuarea populației în scenariul unei deteriorări rapide a situației de securitate, iar coordonarea bilaterală este construită în jurul unei fâșii de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și care este considerată esențială pentru mobilitate și acces între cele două țări. În context, HotNews amintește și de exerciții militare comune în zonă: soldați lituanieni au participat la un exercițiu lituaniano-polonez desfășurat în apropierea Coridorului Suwalki , lângă granița cu Polonia, la 26 aprilie 2024. [...]
Franța își validează operațional descurajarea nucleară pe mare printr-un test M51.3 de pe submarin , într-un demers care confirmă capacitatea flotei de a relua utilizarea rachetei după o perioadă de mentenanță, potrivit Agerpres . Președintele Emmanuel Macron a asistat marți dimineață la „primul tir” de testare al unei rachete intercontinentale lansate de pe un submarin nuclear purtător de rachete balistice, în largul departamentului Finistère. Macron a urmărit lansarea de la bordul unei fregate a Marinei naționale, conform președinției franceze. Ministerul Apărării a precizat că racheta – a treia versiune a rachetei balistice strategice mare-sol M51, intrată în serviciu acum un an – a fost lansată „fără încărcătură nucleară” și a căzut în Atlanticul de Nord, „la multe sute de kilometri de orice coastă”. Ce validează testul și de ce contează operațional Lansarea a fost făcută de pe submarinul „SNLE Le Vigilant”, în cadrul operațiunii SMERTRIOS, pentru „a valida capacitatea submarinului de a utiliza M51” după „indisponibilitatea sa periodică pentru întreținere și reparații”, potrivit Ministerului Apărării. Instituția mai spune că racheta a fost urmărită pe tot parcursul fazei de zbor și că testul s-a desfășurat „în strict respect față de angajamentele internaționale ale Franței”. Context: tensiuni în Europa și mesajul politic al Parisului Deplasarea prezidențială nu a fost anunțată în prealabil și s-a desfășurat fără presă, deși tirul de testare fusese anunțat. Testul are loc pe fondul unui climat mai tensionat în Europa, Macron avertizând anterior asupra unei schimbări a „agresivității ruse și a amenințărilor” la adresa țărilor europene, după o serie de atacuri „hibride” atribuite Moscovei. În acest context, președintele francez a propus în acest an ca europenii să se alăture descurajării nucleare „avansate”, derivată din doctrina prezentată în primăvară, care păstrează decizia de folosire a armei atomice exclusiv la nivelul șefului statului francez. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave comerciale în zona economică a Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost evacuată în flăcări, potrivit Economica . Incidentul este descris ca un „atac coordonat fără precedent” cu drone asupra unor nave comerciale și ar fi primul atac de acest tip raportat împotriva navelor în zona economică exclusivă a Bulgariei, conform relatării corespondentului BGNES de pe litoralul Mării Negre, citată de Agerpres. Ce nave au fost lovite și ce se știe despre echipaje Conform informațiilor preliminare, navele vizate sunt: ALFA WATAN , sub pavilion Togo; ABLE , sub pavilion Palau. Operațiunea de salvare este în desfășurare în Marea Neagră, la est de Capul Sf. Atanas și de orașul de coastă Byala. Nava ALFA WATAN a suferit „avarii structurale critice” și s-a scufundat la est de coasta bulgară. În acest moment, nu există informații oficiale despre soarta echipajului sau despre eventuali supraviețuitori. În cazul cargoului ABLE , nava a luat foc după impact, iar situația i-a obligat pe toți cei 18 membri ai echipajului să o abandoneze. Salvare: feribot bulgar redirecționat de urgență Un rol central în intervenție l-a avut feribotul DIOSCURIA (tip ro-ro/pasageri), sub pavilion bulgar, care a fost redirecționat către locul incidentului. Echipajul feribotului a reușit să evacueze și să preia la bord toți marinarii de pe ABLE. Unele persoane salvate au fost rănite și au primit primul ajutor la bord, iar echipele implicate încearcă să organizeze evacuarea medicală de urgență către spitale de pe uscat. Ancheta și reacția autorităților bulgare Circumstanțele atacului, inclusiv identitatea celor care au operat dronele, sunt în continuare investigate, potrivit BGNES. Biroul vicepreședintei Iliana Iotova a confirmat marți, fără detalii suplimentare, că două nave au fost lovite de drone în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, potrivit Reuters . Agenția BTA mai relatează că premierul bulgar Rumen Radev a convocat o reuniune cu reprezentanți ai instituțiilor statului, la care urmează să participe inclusiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Apelor, Administrația Prezidențială și serviciile de securitate. Radev ar urma să facă o declarație de presă la ora 11:15, la începutul reuniunii. [...]
