Știri
Știri din categoria Apărare

Imagini satelitare sugerează că baza aeriană Ramat David ar fi fost lovită, ridicând semne de întrebare despre vulnerabilitatea infrastructurii IAF în timpul atacurilor cu rachete ale Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Conform publicației, imaginile satelitare publicate marți de Soar Atlas compară cadre din ziua de luni cu imagini din 5 iunie și arată ceea ce pare a fi impactul unei lovituri asupra unui hangar din baza Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) Ramat David, situată în nordul Israelului, la sud-est de Haifa, în apropiere de Migdal Ha’emek. Din imaginile disponibile nu este însă limpede ce anume ar fi fost avariat și în ce măsură. Armata israeliană (IDF) nu a răspuns solicitării de comentariu a publicației și nici unei solicitări similare din partea Yediot Aharonot, care a relatat prima despre postarea Soar Atlas de pe X (fostul Twitter). Context: atacuri repetate asupra bazei și măsuri de protecție Articolul amintește că luna trecută au fost publicate imagini care ar fi indicat două lovituri asupra aceleiași baze în timpul Operațiunii „Roaring Lion”. În mod obișnuit, baza Ramat David găzduiește cinci escadrile de F-16 și drone. De asemenea, au existat relatări că baza ar fi fost lovită de Hezbollah în 2024, inclusiv cu rachete și drone. Ce spune IAF despre pierderi și cum s-a adaptat înaintea atacurilor iraniene În pofida loviturilor asupra acestei baze și asupra altor baze ale IAF în ultimii trei ani de război, forțele aeriene israeliene au afirmat că nu au pierdut niciun avion de vânătoare. Înaintea atacurilor iraniene, IDF și IAF au redislocat soldați și avioane de luptă pentru a evita pierderea unor active critice, pe fondul limitărilor de protecție: nu fiecare bază poate fi apărată corespunzător în permanență. [...]

Ucraina își mută presiunea militară pe logistica rusă la 50–150 km în spatele frontului , într-o campanie de lovituri cu drone de rază medie care vizează rute de aprovizionare, depozite și apărarea antiaeriană, cu efecte vizibile inclusiv asupra alimentării cu combustibil în Crimeea , potrivit Kyiv Post . Campania – descrisă ca a doua parte dintr-o serie despre o operațiune recent lansată – urmărește să reducă „capacitatea de luptă” a unităților ruse prin atacarea logisticii militare din adâncime, la aproximativ 50–150 km de linia frontului. În aprilie, comandamentul forțelor ucrainene de drone (SBS) a anunțat extinderea misiunilor de tip „middle-strike”, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat, într-o postare pe Telegram, că o prioritate pentru lunile următoare este lovirea țintelor până la 120–150 km. Ținte: drumuri, noduri feroviare, depozite și combustibil Conform relatării, după o fază inițială cu atacuri mai dispersate în zona Mării Azov, accentul s-a mutat pe infrastructura care susține mișcarea trupelor și a materialelor în sud-estul Ucrainei ocupat de Rusia și în Crimeea. Printre țintele cu prioritate ridicată sunt menționate: vehicule militare, cisterne de combustibil și camioane de marfă; noduri feroviare care facilitează legătura dintre Rusia și Crimeea; depozite și spații de stocare pentru materiale militare; elemente de comandă și sisteme de apărare antiaeriană. Kyiv Post indică drept zone cu „cele mai dense roiuri” de drone și cele mai multe vehicule avariate sau distruse trei artere rutiere: M-04 (Donețk–Mariupol), M-14 (din Rostov, prin Mariupol, spre Melitopol) și R-280 „Novorossiya” (între Melitopol și destinații din Crimeea). Ritm operațional și finanțare: „Logistics Lockdown” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a anunțat pe 27 mai lansarea formală a operațiunii „Logistics Lockdown” (în ucraineană: „Логістичний локдаун”), cu o alocare suplimentară de 5 miliarde hrivne (111 milioane dolari, aprox. 510 milioane lei) pentru achiziții, potrivit sursei. „Lansăm un blocaj logistic al armatei ruse și extindem atacurile de rază medie asupra zonelor din spatele frontului inamic. Sarcina noastră este să creștem și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului și să-i lipsim de capacitatea de a desfășura operațiuni active de asalt”, a declarat Fedorov. În același material se menționează și o „creștere de cinci ori” a activelor contractate pentru lovituri de rază medie în 2026 față de 2025 (atribuită unei surse Interfax Ucraina), precum și un sprijin occidental, inclusiv o investiție olandeză de 248 milioane euro (293 milioane dolari, aprox. 1,35 miliarde lei) pentru producție comună de drone. De ce contează: loviturile pe combustibil au produs penurie în Crimeea Pe lângă efectul militar direct asupra transporturilor și depozitelor, Kyiv Post notează că, în mai–iunie 2026, loviturile asupra infrastructurii de combustibil din sudul Ucrainei ocupat de Rusia (rafinării, depozite, stații de pompare) au devenit frecvente și s-au extins către ținte precum benzinării, vagoane-cisternă și camioane cu combustibil de pe ruta „Novorossiya”. Potrivit aceleiași surse, până la finalul lunii mai campania a declanșat o penurie serioasă de combustibil în Crimeea, unde unele stații au limitat vânzările la 20 de litri per vehicul, iar altele au rămas fără stocuri. Materialul mai susține că scumpiri și lipsuri au fost raportate și în alte zone din Rusia, inclusiv la Moscova, însă nu oferă date cantitative despre amplitudinea acestora. Cum a fost „deschis” coridorul: degradarea apărării antiaeriene ruse Un element-cheie pentru intensificarea loviturilor la 50–150 km este reducerea treptată a apărării antiaeriene ruse în sud-estul Ucrainei și Crimeea, într-o campanie desfășurată între ianuarie și aprilie 2026, potrivit Kyiv Post. Sunt menționate pierderi importante de sisteme antiaeriene și radare, inclusiv distrugerea unor sisteme S-400 și Pantsir-S1, precum și o estimare a SBS privind pierderi totale de 1,1 miliarde dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) în Crimeea și alte teritorii ocupate, prin sisteme antiaeriene, radare sau echipamente de război electronic distruse ori scoase din funcțiune pe termen lung. Tehnologie și informații: alternative la sprijinul american Kyiv Post mai descrie un avantaj tehnologic: un acord din ianuarie cu compania americană privată Vantor pentru furnizarea de informații satelitare aproape în timp real, cu actualizări la circa 15 minute pentru zonele survolate de sateliții companiei, informații care ar fi integrate în rețelele ucrainene de analiză. Contextul este oprirea, în martie 2026, a fluxului de informații satelitare furnizat de guvernul SUA, după o decizie atribuită administrației de la Washington; materialul citează declarații ale directorului CIA, John Ratcliffe, și ale consilierului pentru securitate națională, Mike Waltz. Ce urmează Materialul anunță o continuare dedicată evaluării pagubelor și eficienței campaniei de lovituri de rază medie („The Damage – How Effective Has Mid-Strike Been So Far?”), fără a oferi în acest episod un bilanț complet al rezultatelor. [...]