Știri
Știri din categoria Apărare
ISW estimează că Rusia a început ofensiva de primăvară-vară în Donețk, potrivit Biziday, cu obiectivul de a străpunge principala linie ucraineană de apărare din regiune și de a înainta spre Sloviansk, în nordul așa-numitei „centuri ucrainene de fortărețe”.
Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) apreciază că principalele acțiuni se concentrează pe direcția Liman, descrisă ca o rută care deschide calea către Sloviansk. În acest context, un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene mecanizate active în zonă a indicat că Limanul este un punct-cheie, care poate funcționa ca bastion pentru eventuale încercări ruse de cucerire a Slovianskului și Kramatorskului.
Conform evaluării citate, joi, 19 martie, unități ruse ar fi executat un asalt la nivel de batalion în direcția Liman, cu peste 500 de militari, zeci de vehicule blindate și tehnică ușoară. Atacul ar fi fost lansat simultan din mai multe direcții, pentru a îngreuna apărarea ucraineană, despre care sursa notează că se bazează în principal pe drone.
În paralel, ISW indică pregătiri pentru intensificarea luptelor la sol pe direcțiile Kramatorsk și Kostiantinivka, mai la sud, prin transfer de echipamente și creșterea atacurilor de artilerie și cu drone. Totuși, institutul consideră puțin probabil ca armata rusă să captureze întreaga „centură de fortărețe” în 2026, deși anticipează câștiguri tactice în Donețk, cu pierderi semnificative.
Pe fondul amplificării confruntărilor, comandantul-șef al armatei ucrainene, Olekandr Sîrskîi, a transmis că intensificarea presiunii ruse pe mai multe sectoare ale frontului este însoțită de creșterea numărului de militari scoși din luptă. El a susținut că au avut loc peste 200 de ciocniri în mai multe zile consecutive și că, între marți și joi, aproximativ 4.840 de militari ruși ar fi fost uciși sau răniți, în timp ce Ucraina ar recurge la „abordări asimetrice” pentru a prelua inițiativa și a recâștiga poziții.
Recomandate
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
NATO ia în calcul lovituri pe teritoriul Rusiei cu drone și sisteme robotizate într-un scenariu de răspuns la un atac rusesc asupra țărilor baltice, potrivit Euronews , care citează documentație consultată de publicația germană Bild . Miza operațională este trecerea de la apărare la neutralizarea rapidă a capacităților militare ruse, inclusiv prin acțiuni dincolo de granițele NATO. Planul descris are trei etape. Prima vizează oprirea atacurilor cu rachete, prin „scoaterea din funcțiune” a sistemelor rusești de rachete cu ajutorul avioanelor de vânătoare, rachetelor și dronelor. Specialiștii citați se așteaptă ca una dintre ținte să fie enclava Kaliningrad , unde ar exista un număr mare de sisteme antiaeriene și de rachete. Trei pași: de la neutralizarea rachetelor la „pod aerian” cu drone A doua etapă ar presupune lovituri asupra infrastructurii militare a Rusiei, inclusiv asupra unor obiective de pe teritoriul rus. În acest cadru, forțele speciale ar urma să distrugă baze militare-cheie și căi de aprovizionare. A treia etapă este cea mai sensibilă din perspectiva escaladării: trimiterea de drone și „roboți” (sisteme robotizate) pe teritoriul Rusiei, printr-un așa-numit „pod aerian”. Conform documentului, aceste sisteme ar fi transportate cu avioane și ar avea misiunea să lovească: aerodromuri și baze militare; întreprinderi din industria de apărare; poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și armamentului. Documentul descrie acest pas ca pe o „zonă de luptă automatizată” care ar începe de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus, în timp ce militarii NATO ar rămâne în spatele acestei zone. Obiectiv declarat: respingere, nu ocupare În document se precizează că obiectivul nu ar fi ocuparea de teritorii rusești, ci respingerea trupelor Moscovei până la granițe și reducerea capacității acestora de a mai opera. Planul ar fi fost confirmat de un oficial american de rang înalt din domeniul apărării, care susține că pregătirile există „de mai mult timp” la nivelul întregii alianțe. Contextul invocat este descoperirea, „în urmă cu câteva zile”, a unor noi baze rusești de lansare a dronelor în apropierea granițelor cu Belarus și Ucraina, potrivit unei relatări anterioare a Euronews. [...]
Suspiciunea de sabotaj la un producător de tehnică militară din Estonia ridică riscurile operaționale pentru industria de apărare din regiune , după ce autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei într-un incendiu izbucnit la o clădire folosită de Milrem Robotics , potrivit Biziday . Parchetul a stabilit că focul a fost pus intenționat la una dintre instalațiile companiei și spune că a identificat suspecții. Milrem Robotics este o companie din industria de apărare cu acționari din Emiratele Arabe Unite și produce vehicule de luptă autonome (fără pilot), utilizate și de Ucraina. În acest context, ancheta vizează explicit ipoteza unui atac de tip sabotaj, cu potențial de a afecta producția și livrările. Mesajul politic: sprijinul pentru Ucraina nu se schimbă Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal , a indicat o „posibilă implicare a Rusiei” și a transmis că un astfel de act nu va schimba poziția țării. „Dacă scopul acestui act a fost de a intimida Estonia, de a pune poporul nostru în conflict sau de a ne face să nu mai sprijinim Ucraina, atunci nu va reuși.” Context: creșterea incidentelor atribuite „războiului hibrid” În Europa, activitățile suspecte asociate Rusiei ar fi crescut în ultimii ani, incluzând zboruri neautorizate cu drone, tentative de asasinat și incidente de sabotaj, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg . În același registru, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că „războiul hibrid” al Rusiei pe continent „a început deja”. Pentru companiile din apărare, astfel de episoade înseamnă, pe lângă riscul de securitate, și un risc operațional direct: întreruperi de activitate, costuri suplimentare de protecție și presiune pe lanțurile de producție și livrare. [...]
NATO riscă să fie prinsă fără capacitate de reacție pe două fronturi , într-un scenariu în care Rusia ar ataca un stat aliat din Europa de Est, iar China ar declanșa simultan o ofensivă împotriva Taiwanului, potrivit unei analize preluate de G4Media . Miza, dincolo de geopolitică, este una operațională: planificarea, stocurile și capacitatea industrială ar putea să nu susțină un conflict prelungit în două teatre, iar Europa ar putea rămâne cu o povară disproporționată dacă SUA își mută resursele spre Asia. Lacuna de planificare: scenariul „pentru care nu suntem pregătiți” Analiza pornește de la ideea că planificatorii militari occidentali evită să discute public despre un atac coordonat Rusia–China, deși riscul este menționat tot mai des. Florence Gaub, directoarea diviziei de cercetare de la Colegiul de Apărare al NATO din Roma , spune că acesta este scenariul pentru care alianța nu este pregătită și că există conștientizarea problemei, fără ca ea să fie corectată. În același registru, Mark Montgomery, contraamiral în rezervă al Marinei SUA, afirmă că ultima analiză serioasă a unui război pe două fronturi ar fi fost făcută în urmă cu aproximativ 15 ani și că rezultatele au indicat lipsuri la stocuri și la capacitatea industrială, plus dependența de aliați. Potrivit lui, între timp „fiecare dintre acești indicatori a scăzut”, iar creșterile de bugete în Europa nu s-ar fi transformat încă în îmbunătățiri ale forțelor. De ce contează pentru Europa de Est, inclusiv România Textul descrie o „fereastră de oportunitate” percepută de adversari, pe fondul presiunilor asupra resurselor americane și al tensiunilor politice transatlantice. În acest context, Rusia ar testa deja apărarea aliată: sunt menționate încălcări repetate ale spațiului aerian în state NATO din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și țările baltice. Este invocat și un episod din Germania: autoritățile ar fi descoperit la începutul lunii o dronă suspectată a fi de origine rusă, încărcată cu explozibili, la aeroportul din Leipzig, care „se pare” că se pregătea să lovească un avion de marfă ucrainean deasupra teritoriului NATO. Separat, evaluări recente ale serviciilor de informații americane, potrivit materialului, ar indica faptul că Rusia ar putea încerca să testeze hotărârea NATO în următorii ani printr-un atac cibernetic sau o incursiune limitată. Fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, este citat cu ideea că o astfel de acțiune ar avea șanse mai mari dacă ar fi sincronizată cu un atac chinez asupra Taiwanului, iar el spune că nu cunoștea existența unui efort concertat în alianță pentru un astfel de scenariu. Exercițiile și „crizele multiple”: prea puține simulări, prea multă complexitate O parte importantă a problemei, potrivit textului, este lipsa exercițiilor relevante. Deși există jocuri de război (simulări) frecvente, scenariile cu „crize multiple” sunt rare, pentru că devin rapid confuze și greu de gestionat în formate standardizate. David Santoro, de la Pacific Forum, descrie un exercițiu din 2023 în care Taiwanul era atacat de China, iar Coreea de Nord invada Coreea de Sud; chiar și fără Europa în ecuație, participanții s-ar fi chinuit să împartă sarcinile. Eric Heginbotham (MIT) spune că problema nu ar fi „prea complicată de studiat”, dar că, în spațiul public, nu pare să fi făcut-o „cineva” la scară relevantă, deși admite posibilitatea unor analize clasificate. Riscul operațional major: SUA prioritizează Asia, Europa rămâne să se apere singură Materialul descrie și concluzii din simulări realizate de Centrul European pentru Valori și Politică de Securitate, un institut din Praga. Directorul său, Jakub Janda, spune că în aproape toate scenariile analizate, SUA acordă prioritate amenințării chineze și transferă resurse din Europa în Asia, lăsând aliații europeni să gestioneze singuri presiunea Rusiei. Un exemplu ipotetic din aceste simulări indică o vulnerabilitate economică și industrială: China ar putea începe gradual, prin blocarea exportului de materii prime către sectorul european de apărare, menținând embargoul cinci luni, până când fabricile europene rămân fără stocuri și opresc producția, după care Rusia ar putea ataca în Europa de Est. În paralel, textul subliniază o problemă de coeziune: SUA ar putea cere Europei sancțiuni dure împotriva Chinei în cazul unui atac asupra Taiwanului, dar guvernele europene ar fi reticente, pentru că percep amenințarea rusă ca fiind mai imediată. Ce urmează: presiune pentru planuri comune și capacitate industrială Concluzia implicită a analizei este că, într-un conflict pe două fronturi, avantajul ar reveni părții care acționează unitar și își menține coeziunea în timp. Pentru NATO, problema imediată nu este doar scenariul în sine, ci lipsa unui plan clar de prioritizare a resurselor, a exercițiilor la scară relevantă și a unei baze industriale capabile să susțină simultan nevoile Europei și ale Indo-Pacificului. [...]
Rusia a construit cel puțin 10 baze noi de lansare pentru drone lângă granițele cu Ucraina și Belarus, o infrastructură care ar putea aduce teritoriu NATO , inclusiv Varșovia, în raza de acțiune a noilor drone de atac cu bătaie lungă , potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Moscova își crește capacitatea de a lansa mai multe drone, mai rapid și de mai aproape de flancul estic al Alianței. Informația se bazează pe imagini satelitare și documente scurse analizate de The Telegraph, care ar fi identificat cel puțin 59 de „șine” (rampe) noi de lansare, distribuite în 10 locații militare și civile din Rusia. O parte dintre aceste baze ar fi deja folosite pentru atacuri asupra Ucrainei. Infrastructură nouă, capacitate mai mare de lansare Rețeaua include baze militare reutilizate, aeroporturi civile și facilități noi construite în zone izolate. Compania de informații despre drone DroneSec a analizat imagini satelitare și a concluzionat că aproximativ 20 dintre noile rampe ar fi suficient de lungi pentru a opera cele mai noi drone rusești cu rază lungă. Kyiv Post notează că unele locații sunt în extindere, cu rampe suplimentare în construcție, ceea ce sugerează pregătiri pentru lansări în volume mai mari. Unul dintre punctele menționate ar avea, potrivit relatării, capacitate de stocare pentru peste 1.000 de drone. Din cele 10 locații identificate, șapte ar fi fost folosite în atacuri recente asupra Kievului, conform datelor de urmărire din surse deschise citate în material. Drone mai rapide și cu încărcătură mai mare Rusia ar fi accelerat modernizarea variantei sale a dronei Shahed (proiect iranian), dezvoltând versiuni mai rapide, capabile să parcurgă „sute de mile” (câteva sute de kilometri) și să transporte focoase mai grele. Conform unor documente guvernamentale ucrainene scurse, citate de Kyiv Post, modelele Geran-4 și Geran-5 ar putea transporta încărcături de până la 90 de kilograme și ar atinge viteze care le fac mai greu de interceptat de apărarea antiaeriană. În plus, serviciile de informații militare ucrainene ar fi avertizat că Rusia experimentează înarmarea dronelor Geran cu rachete aer-aer, ceea ce ar putea permite atacarea aeronavelor care apără orașele ucrainene. Alimentarea noilor baze ar veni din facilități de producție din Rusia, inclusiv din zona economică specială Alabuga, descrisă ca unul dintre principalele centre de fabricație de drone ale Moscovei. De ce contează pentru NATO Materialul subliniază că extinderea nu înseamnă, în sine, că Rusia se pregătește să atace NATO „imediat”, însă infrastructura îi oferă Kremlinului opțiuni suplimentare de escaladare. Unele dintre aceste amplasamente ar putea pune Varșovia în raza de acțiune a celor mai noi drone rusești cu bătaie lungă. În paralel, oficiali europeni și americani din zona de informații au avertizat, potrivit articolului, că Rusia ar putea lua în calcul provocări împotriva Poloniei, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau operațiuni de tip „steag fals” menite să dea vina pe Ucraina. NATO a transmis că își consolidează capacitatea de a detecta, opera și contracara dronele, pe fondul schimbărilor rapide din războiul modern. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri limitate de interceptori Patriot , iar această constrângere operațională reduce spațiul de manevră al aliaților în sprijinul Ucrainei, care cere urgent rachete antibalistice înaintea unui nou val de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Miza este una de capacitate, nu de intenție: Kievul are nevoie de „sute” de interceptori, însă producția nouă ar veni prea târziu, stocurile SUA sunt descrise ca fiind la limită, iar principalii donatori europeni spun că au rămas cu puține rachete pe care le pot ceda „în condiții de siguranță”, conform unei analize Politico . În același timp, Ucraina raportează un ritm al atacurilor care depășește ritmul livrărilor: fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov , spune că Rusia lansează „mai multe rachete pe săptămână” decât primește Ucraina de la parteneri „în câteva luni”. Datele invocate de Ministerul Apărării din Ucraina indică presiunea asupra apărării aeriene: în iulie, ar fi fost interceptate 29 din 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 „nu au reușit să-și atingă țintele”. Stocuri europene la limită și dilema NATO: Ucraina vs. apărarea națională Germania, unul dintre principalii donatori, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar se confruntă cu un echilibru dificil între nevoile Kievului și nivelul minim necesar pentru protecția proprie și angajamentele față de NATO. Generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial al Ministerului Apărării german, a descris situația drept una de limită: „Chiar ne atingem limitele în această privință. Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.” În acest context, Berlinul și capitale din Europa de Nord cer altor state să identifice echipamente și finanțare suplimentare. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, avertizează că, pe termen lung, situația „nu este sustenabilă pentru Europa” și cere intensificarea eforturilor. Presiunea se mută asupra țărilor care mai au stocuri, inclusiv Polonia, Spania și Grecia, în condițiile în care deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2 — printre puținele mijloace eficiente împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză, potrivit analizei citate. Dependența de SUA și blocajul licențelor de producție O parte importantă a problemei este dependența de SUA: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, iar vânzarea și eventualele acorduri de producție țin de decizii politice la Washington. În discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, „subiectul principal” ar fi fost interceptorii Patriot, potrivit unui oficial citat de Politico. Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea producerii sub licență în Ucraina, dar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că un acord pe termen lung nu ar fi încheiat înainte de iarna aceasta, iar primele rachete ar veni și mai târziu. Ulterior, Trump a revenit, afirmând: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.” În paralel, după un raport Reuters despre epuizarea aproape completă a stocurilor SUA din cauza războiului împotriva Iranului, Trump a indicat că prioritatea este refacerea stocurilor americane; întrebat despre cererile Ucrainei, a răspuns: „Și noi vrem rachete.” Ce opțiuni are Kievul pe termen scurt Ucraina poate folosi sisteme mai ieftine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar pentru amenințarea balistică are nevoie de Patriot, în special PAC-3 și PAC-2, spune Mykhailo Podolyak, consilier prezidențial. În paralel, Kievul dezvoltă propriul interceptor „Freyja”, însă proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte de a putea acoperi rolul antibalistic. Până atunci, Ucraina caută soluții imediate și discută cu aliații despre achiziții, schimburi sau transferuri din stocuri. Ministrul de Externe Andrii Sibiha rezumă presiunea de moment: „Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă.” [...]
