Știri
Știri din categoria Apărare

România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare, într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia, care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara.
Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”.
Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre.
„Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.”
În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii.
Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică.
„Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.”
Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice.
În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România.
„Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.”
Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone.
Recomandate

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Scuzele publice ale lui Boris Pistorius nu schimbă fondul disputei transatlantice privind strategia Ucrainei , iar episodul riscă să alimenteze tensiunile politice din interiorul NATO pe tema loviturilor în profunzimea Rusiei, potrivit HotNews . Ministrul german al Apărării a declarat că și-a cerut scuze pentru faptul că a numit „stupidă” opoziția secretarului adjunct american al apărării, Elbridge Colby , față de atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei. Pistorius a precizat însă că nu își retrage criticile de fond la adresa poziției oficialului american, într-un schimb de replici care a avut loc marți la sediul NATO din Bruxelles. Ce a spus Pistorius și de ce contează în relația SUA–Europa Pistorius a afirmat că, „privind înapoi”, consideră că alegerea cuvintelor a fost nepotrivită și a pus formularea pe seama faptului că nu este vorbitor nativ de limba engleză, declarație făcută pentru publicația Politico. El a adăugat că l-a sunat pe Colby miercuri pentru a discuta incidentul. „Nu ar fi trebuit să fac asta.” În același timp, ministrul german a susținut că diferența de opinie rămâne: cei doi oficiali ar avea „puncte de vedere diferite” asupra acestei chestiuni, chiar dacă, potrivit lui Pistorius, au convenit asupra faptului că există această divergență. Miza: loviturile în profunzimea Rusiei și riscul de escaladare Schimbul de replici a scos la iveală diferențele dintre SUA și susținătorii europeni ai Ucrainei privind strategia de a „aduce războiul” pe teritoriul Rusiei prin atacuri continue cu drone, în special asupra rafinăriilor, dar și asupra altor obiective, inclusiv infrastructuri portuare, companii ale complexului militar-industrial și depozite ale companiilor de comerț electronic. Colby, responsabil cu politica Pentagonului, a criticat aceste atacuri în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (grupul de la Ramstein), unde s-a discutat despre sporirea livrărilor de armament către Kiev. Potrivit lui, loviturile în profunzime nu reduc semnificativ potențialul militar al Rusiei și pot avea efectul invers, crescând sprijinul populației ruse pentru continuarea războiului. „Evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a contribui la încheierea războiului și nici nu contribuie la oprirea înaintării ruse pe linia frontului.” Întrebat dacă împărtășește poziția lui Colby, Pistorius a replicat că a critica loviturile care distrug în Rusia ținte militare strategice sau folosite în scopuri militare este „un lucru destul de stupid” și a susținut că atenția ar trebui îndreptată către atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv energetică, de apă și de încălzire. Context suplimentar despre episodul inițial este disponibil în materialul HotNews despre reacția germană la poziția oficialului american, unde este menționat că „alegerea cuvintelor a fost nepotrivită”: https://hotnews.ro/numarul-2-din-pentagon-critica-atacurile-ucrainei-in-profunzimea-teritoriului-rus-o-sursa-de-escaladare-raspuns-dur-din-partea-germaniei-2406993 . [...]

Guvernul a stabilit plafoane de cheltuieli pentru participarea a până la 600 de militari străini la parada de 1 Decembrie , costurile urmând să fie acoperite din bugetul Ministerului Apărării Naționale, potrivit Digi24 . Decizia are relevanță operațională și bugetară: statul nu doar invită detașamente din NATO și state partenere, ci fixează explicit limitele de decontare și logistica asigurată de MApN. Parada militară este programată pentru 1 Decembrie 2026, în București, iar alături de efectivele românești vor defila detașamente ale statelor membre NATO și din Republica Moldova . Guvernul a aprobat invitarea „a cel mult 600 de persoane” din aceste detașamente. Plafoane de decontare: masă, protocol și activități Pentru membrii detașamentelor străine, hotărârea prevede plafoane zilnice și sume pentru activități conexe: 105 lei/persoană/zi pentru masă; 20 lei/persoană/zi pentru cheltuieli de protocol; 135 lei/persoană pentru vizitarea unor obiective turistice din București, realizarea fotografiilor oficiale și alte activități similare. Plafoanele de 20 lei și 135 lei se aplică și personalului român care însoțește detașamentele străine, conform aceleiași surse. Ce intră în sarcina MApN Pe lângă decontările aprobate, Ministerul Apărării Naționale va asigura „cu mijloace proprii”: cazarea, asistența medicală de urgență, transportul personalului străin. Guvernul a indicat că aceste cheltuieli se regăsesc în bugetul MApN. Materialul nu precizează valoarea totală estimată a alocărilor, aceasta depinzând de durata șederii și de numărul efectiv de participanți (până la plafonul de 600). Activități militare dedicate Zilei Naționale sunt anunțate și în alte localități din țară, pe lângă parada din Capitală. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]