Știri
Știri din categoria Apărare
NATO își recalibrează planurile de apărare după reducerea contribuției SUA, iar aliații europeni au reușit „în mare măsură” să acopere golurile apărute, potrivit news.ro. Miza este una operațională: capacități concrete (avioane, drone, nave) care intră în „Modelul de Forțe” al Alianței pentru scenarii de criză și care vor fi discutate la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a transmis că, „în doar câteva săptămâni”, europenii au compensat majoritatea lacunelor apărute după ce SUA au redus fondul de capacități militare angajate în cadrul Alianței. Pentru domeniile rămase descoperite, NATO analizează „capacități alternative cu efect echivalent”, a mai spus Grynkewich într-o declarație furnizată agenției Reuters.
Decizia Washingtonului, comunicată aliaților în luna mai, urmărește să reducă treptat ceea ce Grynkewich a numit o „co-dependență nesănătoasă” față de forțele americane, pe fondul riscului de conflicte simultane în mai multe teatre de operațiuni.
Potrivit unei surse NATO citate de Reuters, NATO ar urma să anunțe la summitul de la Ankara că europenii au acoperit „aproape toate” lacunele lăsate de SUA. Totuși, principala lacună rămasă este la bombardiere strategice: SUA ar pune la dispoziție un singur avion în loc de două, conform aceleiași surse.
SUA nu au publicat detaliile, însă, conform unor cifre furnizate Reuters de o sursă militară, reducerile includ:
Schimbarea mută presiunea pe europeni să asigure rapid capacități critice pentru planurile de apărare ale NATO, într-un moment în care Alianța este descrisă ca fiind sub „o presiune fără precedent”, pe fondul îngrijorărilor că Washingtonul ar putea pune în aplicare amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind retragerea.
Următorul test este summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), unde Alianța va discuta ajustările și modul în care sunt acoperite deficiențele rămase, inclusiv în zona bombardierelor strategice.
Recomandate
Aliații europeni din NATO au acoperit rapid aproape toate golurile operaționale apărute după reducerea unor resurse militare americane, într-un test practic de „autonomie” pe termen scurt înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Declarațiile îi aparțin generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), și vin în contextul în care Washingtonul a decis, la 3 iunie, să reducă o parte din resursele pe care le pune la dispoziția Alianței în situații de criză. Miza, dincolo de mesajul politic, este una operațională: cât de repede pot statele europene să umple goluri critice dacă SUA își reorientează temporar capacitățile. Ce a retras Pentagonul și de ce contează Decizia Pentagonului a inclus retragerea unor capabilități precum un portavion și navele sale de sprijin, avioane de realimentare în zbor și zeci de avioane de luptă. Potrivit materialului, mișcarea are legătură cu reorientarea atenției strategice a SUA către Indo-Pacific, în special către provocările asociate Chinei. Pentru NATO, impactul imediat ține de disponibilitatea rapidă a unor mijloace care, în scenarii de criză, pot fi decisive pentru mobilitate, superioritate aeriană și prezență navală. Unde încă nu există echivalente europene Generalul Grynkewich a indicat că, acolo unde aliații europeni nu au încă echipamente similare celor retrase de SUA, NATO analizează alternative care să ofere „același efect operațional” — adică rezultate comparabile în teren, chiar dacă mijloacele diferă. Nu au fost oferite detalii despre capabilitățile exacte vizate. În paralel, comandantul suprem al NATO a cerut statelor europene să pună la dispoziția Alianței mai multe echipamente și a început să analizeze variante de rezervă pentru scenariul în care Europa ar fi atacată. Context: ce este Modelul de Forțe al NATO Reducerea contribuției americane vizează Modelul de Forțe al NATO, mecanismul prin care Alianța stabilește ce forțe și echipamente pot fi mobilizate de cele 32 de state membre în timp de pace, în criză sau în cazul unui conflict. Planul prevede ce resurse pot fi puse la dispoziția comandanților NATO, etapizat, în primele șase luni ale unui eventual război — un orizont care face ca „golurile” de capabilități să fie o problemă de planificare, nu doar de inventar. Cum au reacționat aliații și ce spune conducerea NATO O parte dintre aliați au fost surprinși de decizia Pentagonului și au început să își verifice stocurile și capabilitățile pentru a identifica resurse suplimentare utilizabile în cazul unui atac asupra unui stat membru. Exemplul dat este Marea Britanie, care a ridicat nivelul de pregătire pentru un al doilea portavion și pentru avioanele de luptă F-35, astfel încât acestea să poată fi folosite rapid în situații de urgență. La nivel politic, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat impactul reducerii contribuției americane și a susținut că esențială este repartizarea responsabilităților între aliați în cazul activării planurilor de apărare. El și-a exprimat convingerea că SUA ar transfera din nou resurse importante către Europa dacă ar izbucni un conflict, invocând precedentul operațiunilor legate de războiul cu Iranul. Rutte a făcut trimitere și la articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective: un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, chiar dacă tratatul nu obligă explicit la sprijin militar, iar în practică se așteaptă intervenția majorității aliaților. Ce urmează Subiectul intră direct pe agenda summitului NATO din 7-8 iulie din Turcia , unde planificarea militară este indicată ca temă majoră. Din perspectiva operațională, mesajul central este că Europa poate compensa rapid o parte semnificativă din retragerile americane, dar pentru capabilitățile greu de înlocuit NATO caută încă soluții care să mențină același nivel de eficiență în scenarii de criză. [...]
Europa riscă un gol de securitate dacă retragerea SUA se accelerează , iar miza imediată pentru NATO este să evite „breșe periculoase” până când statele europene își pot construi capabilități proprii, potrivit Adevărul . Tema va domina discuțiile liderilor alianței, în condițiile în care Washingtonul își reduce rolul militar pe continent, iar Rusia își intensifică activitățile de recunoaștere și presiune în proximitatea infrastructurii militare occidentale. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că procesul „se întâmplă deja” și cere o „tranziție ordonată”, argumentând că inclusiv SUA ar trebui să evite o retragere dezordonată care ar lăsa vulnerabilități pe care Europa nu le poate acoperi rapid. Deși bugetele de apărare cresc, guvernele europene admit că înlocuirea unor active-cheie furnizate de americani nu se poate face pe termen scurt. Simulări de criză: viteza deciziei politice, punctul slab O simulare publică privind un atac rusesc asupra Lituaniei a testat reacția Germaniei într-un scenariu în care sprijinul american este incert. Exercițiul, realizat de publicația germană WELT împreună cu Centrul German de Wargaming de la Universitatea „Helmut Schmidt” a Forțelor Armate Germane, a indicat că, la final, Rusia își atinsese obiectivul militar imediat, în timp ce Berlinul a rămas concentrat mai ales pe gestionarea crizei, nu pe schimbarea cursului ei. Concluzia implicită: provocarea majoră ține de rapiditatea și natura deciziilor politice. „Variabila americană”: semnale de retragere și tensiuni în alianță În scenariul simulării, o administrație americană hotărâtă să evite un nou război în Europa refuză inițial să discute activarea clauzei de apărare colectivă după intrarea trupelor ruse în Lituania. În paralel, articolul notează evoluții recente: revizuirea posturii militare a SUA în Europa, intenția de a retrage anumite capabilități din modelul de forțe al NATO și încetarea desfășurării rotaționale a peste 1.000 de soldați americani în Lituania, fără o înlocuire imediată. În acest context, Alexander Gabuev (Carnegie Russia Eurasia Center), care a jucat rolul președintelui rus în simulare, spune că incertitudinea privind rolul viitor al SUA în securitatea europeană a devenit „mult mai pronunțată”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a reacționat public, afirmând că alianța este „bine pregătită” să răspundă oricărui atac asupra unui stat membru. Propunerea „europenizării NATO” și critica lipsei de planificare Generalul britanic Sir Richard Shirreff, fost adjunct al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), susține că SUA nu mai sunt un pilon de încredere pentru apărarea Europei și cere începerea unui proces de reconstrucție care să reducă dependența de sprijinul american. El propune o tranziție controlată, cu menținerea legăturilor strânse cu SUA, dar cu un plan de retragere treptată a forțelor americane, pentru a câștiga timp în dezvoltarea capabilităților europene. Shirreff indică drept „resurse esențiale” greu de înlocuit rapid: informațiile prin satelit, apărarea aeriană, logistica strategică și sistemele de comandă. În același timp, el critică diferența dintre recunoașterea problemei și acțiunea concretă, afirmând tranșant că guvernele europene „cu siguranță nu planifică nimic”, deși ar trebui, și pune sub semnul întrebării promisiunile de creștere a bugetelor până în 2035 în lipsa „cifrelor, bugetelor reale și planului concret”. Rusia și „flota fantomă”: recunoaștere cu drone și presiune maritimă Pe fundalul acestor discuții, un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Moscova a folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa sute de drone deasupra Marii Britanii și a Europei, într-o campanie de 18 luni care a vizat aeroporturi, baze militare și situri nucleare din 12 state NATO și Irlanda. Printre ținte sunt menționate baze din Anglia (RAF Fairford, Feltwell, Lakenheath și Mildenhall), iar raportul sugerează că ar fi putut fi utilizate drone de recunoaștere precum Orlan-10 sau Merlin-VR. Documentul descrie miza acestor zboruri: cartografierea și testarea apărării aeriene occidentale, dar și semănarea de „panică, confuzie și dezbinare” în rândul aliaților. În logica doctrinei ruse, astfel de incursiuni ar funcționa ca „recunoaștere prin luptă”, pentru identificarea vulnerabilităților înaintea unui conflict de mare intensitate. Raportul este plasat și în contextul sechestrării unor nave asociate „flotei fantomă” în Europa, urmată de amenințări din partea Moscovei, inclusiv sugestii că tancurile petroliere ar putea fi dotate cu încărcături explozive pentru a descuraja capturarea lor. [...]
Președintele Lituaniei avertizează că ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare riscă să fractureze alianța dacă o parte dintre state rămân la niveluri de 2–2,5%, potrivit Politico . Mesajul vine înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, pe fondul presiunilor crescânde pentru majorarea bugetelor militare în Europa. Gitanas Nausėda a spus la Berlin, într-o conferință comună cu omologii din Letonia și Estonia și cu cancelarul german Friedrich Merz , că diferențele mari de efort bugetar ar împărți „în mod natural” alianța „în două sau trei părți”, afectând „spiritul apărării colective” și solidaritatea internă. 5% din PIB până în 2035: angajament politic, execuție incertă Statele NATO (cu excepția Spaniei) au convenit la summitul de anul trecut de la Haga să ajungă la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035. Publicația notează însă că, în condițiile în care multe țări europene sunt „mult sub” acest nivel și se confruntă cu constrângeri fiscale, rămâne neclar câte vor reuși să atingă ținta. În acest context, țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — sunt prezentate drept unele dintre cele mai mari cheltuitoare din Europa raportat la dimensiunea economiei, iar întâlnirea de la Berlin a avut ca obiectiv coordonarea pozițiilor înainte de summitul NATO de la Ankara. Miza politică: menținerea angajamentului SUA în NATO Un obiectiv-cheie pentru liderii europeni la Ankara va fi să-l convingă pe președintele SUA, Donald Trump, că Europa face suficient pentru creșterea cheltuielilor de apărare, pe fondul temerilor că acesta ar putea slăbi angajamentul american față de alianță sau ar putea penaliza țările care nu ating pragurile asumate. Trump a criticat public nivelul cheltuielilor europene, într-o postare pe Truth Social, și a indicat explicit mai multe state, inclusiv Germania, pe care a calificat cheltuielile de apărare drept „ridicole”. Germania promite accelerare: „dublăm bugetul apărării în patru ani” Întrebat despre postarea lui Trump, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania face pași pentru a atinge ținta NATO, pe care Berlinul s-a angajat să o atingă până în 2029. „Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem nimic de ascuns față de nimeni.” Pentru economiile europene, disputa nu este doar una de securitate, ci și de alocare bugetară: dacă ținta de 5% rămâne un angajament cu implementare inegală, riscul — semnalat de Nausėda — este ca diferențele de efort să se transforme într-o problemă de coeziune și credibilitate a NATO, chiar în momentul în care alianța încearcă să-și consolideze postura de descurajare. [...]
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
Planul SUA de reduceri suplimentare ale trupelor din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , ar fi vrut să-l anunțe la reuniunea NATO de la Bruxelles, dar inițiativa a fost respinsă de Marco Rubio, consilierul de securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza este una operațională pentru aliați: incertitudinea privind prezența militară americană în Europa rămâne, iar deciziile sunt amânate în interiorul administrației de la Washington. Hegseth intenționa să comunice că Washingtonul pregătește reduceri ale forțelor sale din Europa „mai drastice” decât măsuri deja vehiculate, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Wall Street Journal , care citează surse familiarizate cu subiectul. Ce a rămas, deocamdată, pe masă: o revizuire de până la șase luni În locul unui anunț privind reduceri suplimentare, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a poziționării forțelor americane în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Potrivit relatării citate, episodul sugerează că administrația americană nu a decis încă ritmul și amploarea potențialelor reduceri. Context: presiune politică pe aliați și semnale contradictorii În același context, Donald Trump i-a criticat public pe aliații NATO, afirmând că SUA cheltuiesc mai mult decât orice altă țară pentru NATO „fără a obține niciun beneficiu”. După revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a cerut majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar aliații au convenit la summitul NATO de anul trecut creșterea țintei de la 2% la 5% din PIB. Mediafax mai notează că, în luna mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar tot în mai The Wall Street Journal a relatat suspendarea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, de circa 4.000 de soldați. În paralel, perspectiva unor reduceri suplimentare rămâne „iminentă”, iar Hegseth și consilierul său principal pe politică, Elbridge Colby, sunt prezentați ca fiind hotărâți să reducă efectivele americane angajate în Europa. [...]
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE , pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , înaintea reuniunii din 7-8 iulie. Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile. În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim. Washingtonul cere acces pentru companiile din afara UE la programele europene Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări. Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”. Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot. Ucraina: anunțuri „substanțiale” și noi contracte de armament În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei. La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit. [...]
