Știri
Știri din categoria Apărare
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026, într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara, potrivit HotNews. Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța.
Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”.
Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la:
Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale.
Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță.
Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”.
Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate.
În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice.
Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump.
Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană.
Recomandate
Planul SUA de reduceri suplimentare ale trupelor din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , ar fi vrut să-l anunțe la reuniunea NATO de la Bruxelles, dar inițiativa a fost respinsă de Marco Rubio, consilierul de securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza este una operațională pentru aliați: incertitudinea privind prezența militară americană în Europa rămâne, iar deciziile sunt amânate în interiorul administrației de la Washington. Hegseth intenționa să comunice că Washingtonul pregătește reduceri ale forțelor sale din Europa „mai drastice” decât măsuri deja vehiculate, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Wall Street Journal , care citează surse familiarizate cu subiectul. Ce a rămas, deocamdată, pe masă: o revizuire de până la șase luni În locul unui anunț privind reduceri suplimentare, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a poziționării forțelor americane în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Potrivit relatării citate, episodul sugerează că administrația americană nu a decis încă ritmul și amploarea potențialelor reduceri. Context: presiune politică pe aliați și semnale contradictorii În același context, Donald Trump i-a criticat public pe aliații NATO, afirmând că SUA cheltuiesc mai mult decât orice altă țară pentru NATO „fără a obține niciun beneficiu”. După revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a cerut majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar aliații au convenit la summitul NATO de anul trecut creșterea țintei de la 2% la 5% din PIB. Mediafax mai notează că, în luna mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar tot în mai The Wall Street Journal a relatat suspendarea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, de circa 4.000 de soldați. În paralel, perspectiva unor reduceri suplimentare rămâne „iminentă”, iar Hegseth și consilierul său principal pe politică, Elbridge Colby, sunt prezentați ca fiind hotărâți să reducă efectivele americane angajate în Europa. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
Europa riscă un gol de securitate dacă retragerea SUA se accelerează , iar miza imediată pentru NATO este să evite „breșe periculoase” până când statele europene își pot construi capabilități proprii, potrivit Adevărul . Tema va domina discuțiile liderilor alianței, în condițiile în care Washingtonul își reduce rolul militar pe continent, iar Rusia își intensifică activitățile de recunoaștere și presiune în proximitatea infrastructurii militare occidentale. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că procesul „se întâmplă deja” și cere o „tranziție ordonată”, argumentând că inclusiv SUA ar trebui să evite o retragere dezordonată care ar lăsa vulnerabilități pe care Europa nu le poate acoperi rapid. Deși bugetele de apărare cresc, guvernele europene admit că înlocuirea unor active-cheie furnizate de americani nu se poate face pe termen scurt. Simulări de criză: viteza deciziei politice, punctul slab O simulare publică privind un atac rusesc asupra Lituaniei a testat reacția Germaniei într-un scenariu în care sprijinul american este incert. Exercițiul, realizat de publicația germană WELT împreună cu Centrul German de Wargaming de la Universitatea „Helmut Schmidt” a Forțelor Armate Germane, a indicat că, la final, Rusia își atinsese obiectivul militar imediat, în timp ce Berlinul a rămas concentrat mai ales pe gestionarea crizei, nu pe schimbarea cursului ei. Concluzia implicită: provocarea majoră ține de rapiditatea și natura deciziilor politice. „Variabila americană”: semnale de retragere și tensiuni în alianță În scenariul simulării, o administrație americană hotărâtă să evite un nou război în Europa refuză inițial să discute activarea clauzei de apărare colectivă după intrarea trupelor ruse în Lituania. În paralel, articolul notează evoluții recente: revizuirea posturii militare a SUA în Europa, intenția de a retrage anumite capabilități din modelul de forțe al NATO și încetarea desfășurării rotaționale a peste 1.000 de soldați americani în Lituania, fără o înlocuire imediată. În acest context, Alexander Gabuev (Carnegie Russia Eurasia Center), care a jucat rolul președintelui rus în simulare, spune că incertitudinea privind rolul viitor al SUA în securitatea europeană a devenit „mult mai pronunțată”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a reacționat public, afirmând că alianța este „bine pregătită” să răspundă oricărui atac asupra unui stat membru. Propunerea „europenizării NATO” și critica lipsei de planificare Generalul britanic Sir Richard Shirreff, fost adjunct al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), susține că SUA nu mai sunt un pilon de încredere pentru apărarea Europei și cere începerea unui proces de reconstrucție care să reducă dependența de sprijinul american. El propune o tranziție controlată, cu menținerea legăturilor strânse cu SUA, dar cu un plan de retragere treptată a forțelor americane, pentru a câștiga timp în dezvoltarea capabilităților europene. Shirreff indică drept „resurse esențiale” greu de înlocuit rapid: informațiile prin satelit, apărarea aeriană, logistica strategică și sistemele de comandă. În același timp, el critică diferența dintre recunoașterea problemei și acțiunea concretă, afirmând tranșant că guvernele europene „cu siguranță nu planifică nimic”, deși ar trebui, și pune sub semnul întrebării promisiunile de creștere a bugetelor până în 2035 în lipsa „cifrelor, bugetelor reale și planului concret”. Rusia și „flota fantomă”: recunoaștere cu drone și presiune maritimă Pe fundalul acestor discuții, un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Moscova a folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa sute de drone deasupra Marii Britanii și a Europei, într-o campanie de 18 luni care a vizat aeroporturi, baze militare și situri nucleare din 12 state NATO și Irlanda. Printre ținte sunt menționate baze din Anglia (RAF Fairford, Feltwell, Lakenheath și Mildenhall), iar raportul sugerează că ar fi putut fi utilizate drone de recunoaștere precum Orlan-10 sau Merlin-VR. Documentul descrie miza acestor zboruri: cartografierea și testarea apărării aeriene occidentale, dar și semănarea de „panică, confuzie și dezbinare” în rândul aliaților. În logica doctrinei ruse, astfel de incursiuni ar funcționa ca „recunoaștere prin luptă”, pentru identificarea vulnerabilităților înaintea unui conflict de mare intensitate. Raportul este plasat și în contextul sechestrării unor nave asociate „flotei fantomă” în Europa, urmată de amenințări din partea Moscovei, inclusiv sugestii că tancurile petroliere ar putea fi dotate cu încărcături explozive pentru a descuraja capturarea lor. [...]
MApN cere un canal tehnic permanent cu Ucraina după incidentul cu drone navale din 5 iunie din Portul Constanța , pentru a primi alerte mai rapide și a reduce riscurile operaționale în zona portuară și pe rutele comerciale din Marea Neagră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării Naționale anunță că Ucraina a confirmat pierderea comunicațiilor cu patru drone navale (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc. Din acel moment, forțele ucrainene nu ar mai fi avut control asupra traiectoriilor și nu ar fi reușit reluarea comunicării, iar cauza probabilă invocată este „războiul electronic”. Ce s-a schimbat după incident: proceduri și cerințe noi către Ucraina În urma exploziei din Portul Constanța, MApN spune că a solicitat părții ucrainene: deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Ucrainene și Forțele Navale Române; stabilirea unor proceduri operative de informare reciprocă, „în timp util”, privind riscurile din Marea Neagră; programarea dronelor navale lansate în Marea Neagră să se autodetoneze într-o zonă sigură , în afara zonelor de interes ale României, dacă ajung acolo „din orice motiv”. Autoritățile ucrainene ar fi descris incidentul drept unul izolat, pe fondul acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Când a fost informată România și ce a urmat în port Potrivit cronologiei prezentate de MApN, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române în dimineața de 5 iunie, la ora 9.54, despre pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au transmis intervalul programat pentru autodetonare. MApN afirmă că, din cauza pierderii comunicațiilor, Ucraina nu a mai putut anula comanda de autodetonare. În aceeași zi, la ora 06.20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române semnalase prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78, iar structurile românești au alertat instituțiile relevante și echipele EOD (neutralizare muniții). La ora 10.27 s-a produs explozia la Dana 78, fără victime, iar ulterior au fost raportate încă trei explozii în afara portului și în larg. La ora 14.35, operațiunile au fost sistate, cele patru drone fiind confirmate distruse. Context: schimb de întrebări și discuții la nivel ministerial MApN precizează că Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , legate de incident. Miruță a declarat la Euronews România că a discutat cu oficialii ucraineni despre raportul privind drona care a explodat în port, la începutul lunii iunie. [...]
Comisia Europeană pune pe masă 5 proiecte industriale de apărare și 325 mil. euro finanțare inițială , într-un demers care poate accelera investițiile comune și comenzile pentru industria de profil din UE, dacă statele membre validează oficial lista în Consiliu , potrivit Mediafax . Inițiativa vizează proiecte la scară largă, denumite „proiecte europene de interes comun în domeniul apărării” (EDPCI), concepute pentru dezvoltarea în comun a unor sisteme militare considerate esențiale, prea mari sau prea complexe pentru a fi realizate eficient de fiecare stat pe cont propriu. Ce domenii acoperă cele 5 proiecte Proiectele industriale propuse se concentrează pe cinci priorități: drone și sisteme de contracarare a dronelor; apărarea maritimă și a fundului mării; spațiul; apărarea antiaeriană și antirachetă; consolidarea securității de-a lungul flancului estic al UE. Comisia arată că aceste proiecte vin ca răspuns la o cerere de exprimare a interesului adresată statelor membre, pentru a propune inițiative care ar putea deveni EDPCI. Banii: 325 mil. euro dintr-un program de 1,5 mld. euro În cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), evaluat la 1,5 miliarde de euro, Comisia a alocat 325 de milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru sprijinirea instituirii și desfășurării EDPCI, conform unui document publicat la 30 martie 2026. Miza operațională este crearea unui cadru de cooperare pe termen lung între state, cu efect de consolidare a industriei europene de apărare și de creștere a capacității UE de a răspunde unor provocări comune de securitate. Proiectele sunt aliniate și cu prioritățile NATO privind capabilitățile, mai notează Comisia. Participare: în medie 18 state per proiect, Ucraina în 4 din 5 În medie, 18 state membre participă la fiecare proiect, iar Ucraina este implicată în patru dintre cele cinci proiecte. Comisia anticipează că va participa la EDPCI, va oferi sprijin financiar și va susține coordonarea implementării, urmând să monitorizeze progresele față de jaloanele convenite. Ce urmează: decizia Consiliului și eligibilitatea la finanțare UE Următorul pas este discutarea în Consiliu a instituirii oficiale a EDPCI, inclusiv stabilirea obiectivelor și caracteristicilor, a țărilor participante și a investițiilor estimate care ar urma să fie generate. După adoptarea listei de către Consiliu, proiectele devin eligibile pentru finanțare UE prin EDIP, iar finanțarea inițială ar urma să deschidă calea pentru sprijin suplimentar prin viitorul Fond european pentru competitivitate. Context: EDIP, adoptat în decembrie 2025 Regulamentul EDIP a fost adoptat la 16 decembrie 2025 și urmărește consolidarea și modernizarea industriei europene de apărare, inclusiv prin tehnologii de vârf, creșterea capacității de producție și sprijinirea achizițiilor publice în comun. Instrumentul include și obiective de reziliență, prin asigurarea livrărilor constante de echipamente militare și întărirea lanțurilor de aprovizionare. [...]
Președintele Lituaniei avertizează că ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare riscă să fractureze alianța dacă o parte dintre state rămân la niveluri de 2–2,5%, potrivit Politico . Mesajul vine înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, pe fondul presiunilor crescânde pentru majorarea bugetelor militare în Europa. Gitanas Nausėda a spus la Berlin, într-o conferință comună cu omologii din Letonia și Estonia și cu cancelarul german Friedrich Merz , că diferențele mari de efort bugetar ar împărți „în mod natural” alianța „în două sau trei părți”, afectând „spiritul apărării colective” și solidaritatea internă. 5% din PIB până în 2035: angajament politic, execuție incertă Statele NATO (cu excepția Spaniei) au convenit la summitul de anul trecut de la Haga să ajungă la cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035. Publicația notează însă că, în condițiile în care multe țări europene sunt „mult sub” acest nivel și se confruntă cu constrângeri fiscale, rămâne neclar câte vor reuși să atingă ținta. În acest context, țările baltice — Letonia, Lituania și Estonia — sunt prezentate drept unele dintre cele mai mari cheltuitoare din Europa raportat la dimensiunea economiei, iar întâlnirea de la Berlin a avut ca obiectiv coordonarea pozițiilor înainte de summitul NATO de la Ankara. Miza politică: menținerea angajamentului SUA în NATO Un obiectiv-cheie pentru liderii europeni la Ankara va fi să-l convingă pe președintele SUA, Donald Trump, că Europa face suficient pentru creșterea cheltuielilor de apărare, pe fondul temerilor că acesta ar putea slăbi angajamentul american față de alianță sau ar putea penaliza țările care nu ating pragurile asumate. Trump a criticat public nivelul cheltuielilor europene, într-o postare pe Truth Social, și a indicat explicit mai multe state, inclusiv Germania, pe care a calificat cheltuielile de apărare drept „ridicole”. Germania promite accelerare: „dublăm bugetul apărării în patru ani” Întrebat despre postarea lui Trump, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania face pași pentru a atinge ținta NATO, pe care Berlinul s-a angajat să o atingă până în 2029. „Germania își dublează bugetul apărării în patru ani. Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem nimic de ascuns față de nimeni.” Pentru economiile europene, disputa nu este doar una de securitate, ci și de alocare bugetară: dacă ținta de 5% rămâne un angajament cu implementare inegală, riscul — semnalat de Nausėda — este ca diferențele de efort să se transforme într-o problemă de coeziune și credibilitate a NATO, chiar în momentul în care alianța încearcă să-și consolideze postura de descurajare. [...]
