NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic, pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat.

Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă”

În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”.

„Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.”

Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare.

„Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.”

În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”.

De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina

Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad, notează articolul.

Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”.

Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev.

Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare

Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte.

„Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».”

Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa

În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective.

În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie.

Ce urmează

Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare.