Știri
Știri din categoria Apărare
NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice, potrivit Stirile Pro TV. Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia.
Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp.
Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă.
În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități.
Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie.
Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum:
Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse.
Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict.
Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior.
Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump, și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania.
Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere.
Recomandate
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
Ucraina apropie NATO de integrarea operațională a sistemului Delta , după ce l-a testat în condiții apropiate de cele reale la exercițiul „ Repmus 2026 ” din Portugalia, cu accent pe interoperabilitate (capacitatea sistemelor diferite de a lucra împreună) și pe coordonarea platformelor maritime fără pilot, potrivit Focus . Testul a urmărit dacă Delta se poate conecta „fără cusur” cu tehnologiile aliaților. Ministerul ucrainean al Apărării susține că orice echipament a putut fi integrat în Delta, cu condiția să transmită date în standard NATO. În exercițiu, miza a fost în special coordonarea operațiunilor maritime care au combinat drone aeriene, sisteme de suprafață și subacvatice, precum și senzori radar. Ce înseamnă, practic, interoperabilitatea testată la „Repmus 2026” Condiția tehnică menționată este transmiterea telemetriei (date despre poziție, stare, parametri de funcționare) în standardul NATO Stanag 4817. În termeni operaționali, asta ar permite ca platforme și senzori din țări diferite să fie „văzuți” și gestionați într-un tablou comun de situație prin Delta, fără adaptări punctuale pentru fiecare tip de echipament. Ministerul ucrainean al Apărării mai afirmă că Delta a funcționat fără întrerupere chiar și în condiții de comunicații instabile. Totodată, modulul „Vezha”, folosit pentru transmiterea imaginilor live, a fost evaluat ca fiind „ușor și practic”. Dimensiunea exercițiului și actorii implicați „Repmus 2026” este prezentat ca unul dintre cele mai solicitante teste pentru sisteme maritime fără pilot. Potrivit NATO, exercițiul a avut loc între 31 august și 25 septembrie și a reunit: peste 3.700 de participanți; 300 de sisteme fără pilot; 60 de companii de cercetare și dezvoltare; reprezentanți ai marinelor din 36 de state. Exercițiul a fost organizat de marina portugheză împreună cu Universitatea din Porto, Centrul NATO pentru cercetare maritimă și Agenția Europeană de Apărare . Context: Delta este deja folosit pe scară largă în război În Ucraina, Delta este descris ca fiind în utilizare continuă. Conform datelor invocate de Ministerul ucrainean al Apărării, numai în iunie 2026 au fost înregistrate prin sistem peste 200.000 de atacuri cu drone asupra țintelor rusești, adică o medie de aproximativ 6.600 de misiuni pe zi. În plus, ar fi fost generate zilnic peste 75.000 de videoclipuri de pe câmpul de luptă, iar o aplicație integrată ar identifica automat ținte inamice în aceste materiale. Ce urmează pentru NATO Pentru NATO, exercițiul are relevanță și dincolo de flancul estic: alianța indică teste suplimentare pentru Atlanticul de Nord și Arctica, unde se va urmări cum pot furniza sisteme fără pilot, conectate în rețea, imagini operaționale pe arii extinse. În acest context, compatibilitatea demonstrată de Delta cu standardele NATO îl apropie de un potențial rol în arhitectura aliată de comandă și control pentru operațiuni cu platforme autonome. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
Iranul extinde la nivel național o campanie de înarmare și instruire a civililor , într-o mișcare care poate schimba raportul dintre securitatea internă și viața economică de zi cu zi, prin mobilizarea resurselor și implicarea populației în efortul de „apărare” al statului, potrivit Al Jazeera . Campania, denumită „Janfada” („cei care își sacrifică viața”), a fost lansată la finalul lunii martie, în vârful războiului cu SUA și Israel, și s-a extins între timp în mari părți ale țării. Autoritățile urmăresc să atragă voluntari – bărbați și femei – cu accent declarat pe tineri, dar deschisă tuturor vârstelor. În puncte stradale și stații temporare, reprezentanți ai miliției Basij (aflată sub Corpul Gardienilor Revoluției Islamice – IRGC ) și ai altor instituții oferă instruire în folosirea armelor și a echipamentelor, cu obiectivul explicit de a apăra guvernul și valorile „revoluționare”. Extindere operațională: antrenamente în piețe și exerciții în orașe din mai multe provincii Evenimente și „exerciții” armate asociate campaniei au avut loc în Teheran, Isfahan, Zanjan, Shiraz, Kerman, Mashhad, Bojnord, Ahvaz și în alte orașe, în mai multe dintre cele 31 de provincii ale Iranului. Ali Kowsari, adjunctul Basij responsabil de instruire, a declarat luna aceasta că IRGC vrea să folosească cel puțin 14 piețe principale din Teheran drept stații de instruire și echipare pentru voluntari. Ținta anunțată este ca în capitala fiecărei provincii să fie utilizate cel puțin una până la trei piețe, fără ca autoritățile să precizeze câte orașe sunt deja incluse. La nivel local, campania se vede și prin prezența constantă a punctelor de recrutare și instruire. Un locuitor din provincia Gilan (nordul Iranului) a descris pentru Al Jazeera instruiri cu muniție reală și exerciții de încărcare, armare și tragere cu pistoale și puști de asalt, în paralel cu adunări nocturne cu muzică și scandări difuzate la difuzoare. Tensiunile sociale apar și ele în jurul acestor activități: în orașul Rasht (Gilan), pe 15 octombrie, locuitori au protestat față de zgomot și blocarea străzilor, iar imagini apărute pe rețele sociale ar fi surprins o confruntare degenerată într-o bătaie, fără comentarii oficiale. În provincia Alborz, la Karaj (lângă Teheran), autoritățile au avertizat sâmbătă populația că se pot aștepta la explozii și zgomote puternice din cauza unuia dintre exercițiile Janfada. Miza pentru stat: consolidarea aparatului de securitate și „economia de resurse” Dincolo de componenta militară, organizatorii susțin că persoanele înscrise ar putea fi folosite ulterior și în operațiuni de salvare, servicii sociale, media și sprijin financiar. În plus, guvernul le-a cerut să contribuie la reducerea presiunii generate de războiul cu SUA, blocada navală și sancțiuni, prin consum mai mic de combustibil, electricitate și alte resurse – un mesaj cu implicații directe pentru economie și pentru cererea internă de energie. Al Jazeera notează că eforturile de extindere au crescut după aproape opt luni de război de uzură, care ar fi ucis mii de oameni, ar fi sărăcit populația și ar fi dus la distrugerea unor părți din infrastructura civilă. Cifre contestate și extinderea către școli Guvernul afirmă că 33 de milioane de iranieni s-au înscris pe site-ul campaniei, dar nu a prezentat dovezi pentru această cifră. Publicația relatează că activiști din afara țării ar fi accesat anterior codul sursă al site-ului, de unde ar rezulta că s-au înregistrat sub patru milioane de persoane; înregistrarea ar fi cerut doar un număr de telefon, fără număr de identificare național. Campania vizează tot mai mult și copiii: școlile ar acomoda din ce în ce mai mult mobilizarea, iar ministrul Educației, Alireza Kazemi, a spus săptămâna trecută că Basij înregistrează „elevi Janfada” și pregătește noi mobilizări și ceremonii cu implicarea copiilor. Context politic: între „unitate” și acuzații de intimidare În provincia Kurdistan (nord-vest), IRGC și agenția Tasnim (afiliată IRGC) au prezentat o procesiune la Sanandaj drept exercițiu de „unitate” între șiiți și sunniți. În contrapunct, unele grupuri iraniene pentru drepturile omului din afara țării descriu astfel de mobilizări armate drept campanii de „intimidare”, în contextul protestelor naționale din ianuarie, când mii de civili – inclusiv tineri – ar fi fost uciși prin împușcare sau înjunghiere, potrivit caracterizării din articol. Guvernul recunoaște amploarea protestelor (peste 400 de comitate), dar le descrie drept o tentativă de „lovitură de stat” orchestratǎ de SUA și Israel și respinge concluziile unei misiuni independente de anchetă a ONU , care a spus că autoritățile ar fi comis crime împotriva umanității în reprimare. Mehran Kamrava, profesor la Georgetown University în Qatar, apreciază că războiul a creat „o nouă deschidere” pentru elementele mai „revoluționare” din politica iraniană și că mobilizarea oferă ocazia unor demonstrații coregrafiate de loialitate ideologică. În opinia sa, efectul principal ar fi consolidarea bazei existente de susținători ai regimului, mai degrabă decât lărgirea legitimității în societate. În perioada următoare, amploarea reală a campaniei va depinde de capacitatea autorităților de a menține infrastructura de instruire în orașe și de a transforma înscrierile în participare efectivă, într-un context în care statul leagă explicit mobilizarea de gestionarea presiunilor economice și energetice ale războiului și sancțiunilor. [...]
Rusia pare să-și extindă resursele de apărare aeriană până la a folosi și cele mai rare platforme din inventar , după ce ar fi ridicat de la sol inclusiv avioane MiG-35 pentru a intercepta drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, potrivit Focus . Informația sugerează o presiune operațională asupra apărării aeriene ruse, în condițiile în care MiG-35 există în doar câteva exemplare. Semnalul privind aceste misiuni vine, conform publicației, dintr-o combinație de surse: portalul ucrainean Defense Express și o comunitate specializată care a distribuit pe Telegram indicii despre un presupus zbor de interceptare. Totuși, amploarea reală a utilizării MiG-35 rămâne neclară. Ce se știe despre presupusele interceptări cu MiG-35 Focus relatează că Defense Express susține că Rusia ar fi început să folosească MiG-35 pentru a contracara atacurile cu drone ucrainene cu rază lungă. Indiciile ar fi fost distribuite de comunitatea „Soniashnyk” pe Telegram, unde ar fi apărut inclusiv o fotografie cu un pilot rus în cockpitul unei MiG-35, asociată unui zbor de interceptare. Publicația notează explicit limitele informației: nu este confirmat câte astfel de misiuni au avut loc și nici cât de frecvent sunt folosite aceste avioane în rol de apărare aeriană. De ce contează: MiG-35 este o resursă rară, nu un „cal de povară” al flotei Potrivit articolului, Rusia ar avea doar șase MiG-35 în dotare. Nu ar fi vorba despre o producție de serie, ci despre o mică serie de test, realizată între 2018 și 2023, formată din patru aparate cu un singur loc și două cu două locuri. În paralel, Focus menționează că forțele ruse ar avea 86 de avioane MiG-29 în diverse versiuni, însă nu este clar câte mai sunt operaționale. În acest context, recurgerea la MiG-35 pentru interceptări ar putea indica fie o nevoie de a acoperi rapid anumite zone/ferestre de timp, fie o presiune pe disponibilitatea altor platforme — fără ca articolul să ofere o confirmare fermă pentru una dintre explicații. Capabilități și necunoscute operaționale MiG-35 este prezentat de Rusia drept o versiune modernizată a MiG-29, cu o rază de acțiune mai mare (conform afirmațiilor ruse, cu 50%) și o sarcină maximă de luptă de 6.500 kg, distribuită pe nouă puncte de acroșaj. Lista de armament „posibil” menționată în articol include: rachete aer-aer R-73, R-27 și R-77; rachete aer-sol Ch-29, Ch-31 și Ch-38. În același timp, Focus subliniază că rămân deschise întrebările esențiale: cât de des decolează MiG-35, cu ce configurație de armament zboară și ce contribuție reală are în apărarea împotriva dronelor ucrainene. Context: un program fără succes comercial Articolul amintește că Rusia ar fi declarat încă din 2023 că a folosit MiG-35 în lupte împotriva Ucrainei, iar producătorul ar fi sperat atunci la comenzi noi din partea Ministerului rus al Apărării. Focus notează însă că MiG-35 „nu a fost un model de succes”, iar încercările de a obține comenzi suplimentare interne sau clienți externi nu ar fi dat rezultate. În lipsa unor date verificabile despre ritmul misiunilor și eficiența lor, utilizarea MiG-35 rămâne, deocamdată, un indiciu — dar unul relevant — că Rusia ar putea apela la mijloace tot mai puțin obișnuite pentru a răspunde atacurilor cu drone la distanță. [...]
