Știri
Știri din categoria Apărare
MAI își extinde flota aeriană pentru intervenții și ordine publică prin achiziția a 12 elicoptere multirol, finanțată în cadrul programului european SAFE, potrivit News. Inspectoratul General de Aviație (IGAv) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) spune că noile aeronave sunt destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, dar și misiunilor de ordine și siguranță publică.
Achiziția vizează 7 elicoptere de tip H160 și 5 de tip H145, în cadrul Programului SAFE (Security Action for Europe). Noile aeronave vor fi operate de IGAv, structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
IGAv indică o împărțire operațională distinctă între cele două tipuri de elicoptere, în funcție de profilul misiunilor.
Distribuția pentru H160:
H160 sunt prezentate ca platforme multirol pentru misiuni complexe, cu autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Conform IGAv, acestea vor putea fi folosite inclusiv la intervenții SMURD, transport operativ, căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre și au capacitatea de a transporta doi pacienți.
Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, cu rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. IGAv precizează că acest tip de aeronavă completează capabilitatea operațională prin flexibilitate și intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare, inclusiv în condiții dificile (de exemplu, aterizare în teren necunoscut și operare în medii urbane sau zone cu acces limitat).
Achiziția este încadrată în Programul SAFE, iar regulamentul programului prevede că toate contractele trebuie semnate până la 30 mai 2026, potrivit informațiilor transmise de IGAv.
România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, mai arată sursa citată. În același cadru, IGAv a anunțat și realizarea unui Centru Integrat de Simulare în Zbor pentru elicopterele S70M Black Hawk și H135, folosite în misiuni SMURD și de ordine publică, cu obiectivul de a îmbunătăți instruirea, siguranța aeronautică și disponibilitatea operațională a flotei.
Recomandate
MAI își extinde flota pentru intervenții de urgență prin achiziția a două aeronave de transport tactic C-27J Spartan, finanțată prin mecanismul european SAFE, potrivit News . Aparatele vor fi alocate misiunilor coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și vor fi operate de Inspectoratul General de Aviație (IGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Achiziția este prezentată de IGA ca parte a dezvoltării capabilităților aeriene ale MAI, cu obiectivul de a consolida capacitatea națională de intervenție în situații de urgență și „crize complexe”, în zona de protecție civilă și sprijin umanitar. SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism european folosit pentru astfel de achiziții. Ce se schimbă operațional: misiuni în țară și în cooperare europeană Conform comunicatului citat, cele două aeronave vor fi utilizate atât în România, cât și în cadrul mecanismelor de cooperare europeană, în misiuni de management al situațiilor de urgență și sprijin pentru populația afectată de dezastre sau alte situații critice. În lista de scenarii menționate intră: cutremure majore; inundații; incendii de vegetație de amploare; accidente colective; situații CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear); evacuări medicale multiple; transportul echipelor medicale, al echipelor specializate și al materialelor de intervenție. De ce C-27J Spartan MAI indică drept argumente fiabilitatea și versatilitatea operațională a aeronavei C-27J Spartan, inclusiv capacitatea de a opera de pe piste scurte sau neamenajate. În logica autorităților, acest profil ar permite intervenții rapide în zone greu accesibile sau afectate de dezastre, unde timpul de reacție și capacitatea de transport sunt critice pentru limitarea efectelor și salvarea de vieți. Comunicatul nu include detalii despre valoarea achiziției, calendarul livrărilor sau configurația exactă a aeronavelor. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați reaprinde presiunea pentru investiții accelerate în apărare , inclusiv în capabilități de protecție a spațiului aerian, într-un context în care riscurile de securitate sunt descrise ca depășind granițele Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu , a condamnat atacul cu dronă asupra unui bloc din centrul municipiului Galați și a susținut că atacurile rusești „vizează nu doar Ucraina, ci toți vecinii acesteia”, ceea ce ar impune investiții în sistemele de apărare atât ale României, cât și ale Republicii Moldova. În declarația transmisă de Agerpres, Grosu a apreciat că gravitatea incidentului este sporită de faptul că „a vizat civilii” și a indicat că acest tip de evenimente devine un argument suplimentar pentru accelerarea dotărilor și a măsurilor de protecție a spațiului aerian. Referire la Programul SAFE și planuri de contractare Grosu a făcut trimitere la afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind planuri de semnare a unor contracte în cadrul Programului SAFE, pentru dotarea sistemului de apărare. Liderul de la Chișinău a spus că Republica Moldova ar urma să urmărească o direcție similară, „chiar dacă” are „resurse mai modeste”. Declarația lui Igor Grosu „Condamn, evident, ce s-a întâmplat la Galați. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă agresiunea rusă, care nu vizează doar Ucraina, vizează toți vecinii. De data aceasta, e de o gravitate sporită, pentru că a vizat civilii. E un argument în plus că trebuie să investim în apărarea țărilor noastre. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan - n.red.) a menționat despre planurile de a semna acele contracte în cadrul Programului SAFE, de a dota sistemul de apărare. Același lucru îl vom face și noi, chiar dacă avem resurse mai modeste și, da, trebuie să protejăm spațiul nostru aerian, pentru că astea sunt realitățile dure în care trăim.” [...]
SpaceX a primit un contract de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,2 miliarde lei) pentru sateliți de urmărire a rachetelor , parte din sistemul de apărare „Golden Dome” planificat de președintele Donald Trump, potrivit The Verge . Contractul a fost acordat de Pentagon, iar Forța Spațială a SUA spune că sateliții, echipați cu senzori, vor permite detectarea și urmărirea țintelor din spațiu. Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, vorbim despre un contract major pentru SpaceX într-o zonă de apărare cu bugete ridicate; pe de altă parte, proiectul consolidează rolul companiei în infrastructura militară spațială a SUA, într-un program descris ca „costisitor” în material. Ce presupune contractul și la ce va fi folosit Conform anunțului Forței Spațiale americane, SpaceX va construi sateliți cu senzori integrați, destinați să identifice și să urmărească ținte din spațiu. Aceștia sunt legați de „Golden Dome”, un sistem care, similar cu „Iron Dome” din Israel, ar urma să identifice și să doboare rachete și alte ținte aeriene. SpaceX, deja implicată în alte componente ale „Golden Dome” Articolul notează că SpaceX are deja contracte cu Forța Spațială pentru alte părți ale programului. În mod specific, compania: urmează să dezvolte prototipuri pentru interceptori bazați în spațiu (space-based interceptors); a câștigat și un contract de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de date a sistemului. În același timp, materialul menționează că SpaceX a depus recent documente pentru ceea ce ar putea deveni „cel mai mare IPO din istorie”, fără a oferi detalii suplimentare despre calendar sau evaluare. Întrebări despre eficiență și calendar The Verge consemnează că unii experți își exprimă îngrijorarea dacă „Golden Dome” ar funcționa în fața unui baraj de rachete și dacă ar putea crește riscul unui război nuclear. În plus, publicația arată că, potrivit Bloomberg, generalul Michael Guetlein (Forța Spațială a SUA) a spus că sistemul ar urma să aibă o anumită „capacitate operațională” până la finalul lui 2028. Informațiile despre contractul de 4,16 miliarde de dolari au fost relatate inițial de Bloomberg, iar anunțul oficial privind rolul sateliților este atribuit Forței Spațiale americane. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
Un contact militar rar SUA–Cuba la Guantanamo sugerează o gestionare pragmatică a riscului de escaladare în contextul în care administrația Trump își intensifică presiunea asupra Havanei, potrivit Reuters . Generalul american Francis Donovan, comandantul U.S. Southern Command (structura care coordonează forțele SUA în America Latină), s-a întâlnit vineri cu oficiali militari cubanezi la perimetrul bazei navale americane de la Guantanamo Bay , Cuba. Discuția a vizat „chestiuni de securitate operațională” la limita perimetrului, iar delegația cubaneză a inclus, între alții, pe generalul Roberto Legrá Sotolongo, prim-adjunct al ministrului-șef al Statului Major General, conform mesajului publicat de Southern Command pe X. În paralel, Donovan a făcut o evaluare a securității perimetrului bazei și a discutat cu oficialii de la Guantanamo despre protecția forței, siguranța militarilor și a familiilor acestora, precum și despre nivelul de pregătire operațională, a mai transmis comandamentul. De ce contează întâlnirea: canal de comunicare într-un moment de tensiune Reuters notează că vizita este prima de acest fel „în memoria recentă” pentru un șef al Southern Command și vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari în Cuba privind posibilitatea unui atac militar american asupra insulei conduse de un regim comunist. La rândul lor, forțele armate cubaneze au anunțat pe Facebook că întâlnirea a avut loc „de comun acord”, că a fost evaluată pozitiv și că cele două părți au convenit să mențină comunicarea între comenzi. În termeni practici, un astfel de canal poate reduce riscul de incidente la perimetrul unei baze sensibile, într-un climat politic deteriorat. Context: presiune americană în creștere și avertismente de la Havana Întâlnirea are loc după o vizită rară la Havana, la începutul lunii mai, a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit Reuters. În același timp, președintele Donald Trump a indicat în repetate rânduri Cuba ca obiectiv de politică externă în al doilea mandat și a sugerat că atenția sa s-ar putea muta asupra insulei după încheierea războiului cu Iranul. Administrația Trump a „crescut treptat presiunea” asupra Cubei, iar Reuters menționează câteva repere recente: pe 20 mai, SUA l-au acuzat formal pe fostul președinte cubanez Raul Castro de patru capete de acuzare pentru omor, legate de doborârea din 1996 a unor aeronave civile operate de exilați din Miami; un raid al armatei americane din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas, urmat de transportarea acestuia la New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri (Maduro a pledat nevinovat). Reuters descrie episodul drept un exemplu al rolului mai asertiv al Washingtonului în regiune. În acest context, ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez a avertizat că orice acțiune militară ar duce la o „baie de sânge”, cu mii de morți cubanezi și americani, potrivit Reuters. Tot Reuters mai relatează că Trump a impus efectiv o „blocadă de combustibil” prin amenințarea cu tarife a țărilor care aprovizionează Cuba, ceea ce a alimentat pene de curent prelungite și a lovit suplimentar economia deja fragilă a insulei. Experți citați de agenție spun că instabilitatea din Cuba poate alimenta o criză migraționistă. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de la Guantanamo nu indică o schimbare de politică, ci mai degrabă o măsură de management operațional al riscurilor la perimetru, într-un moment în care retorica și acțiunile Washingtonului cresc presiunea asupra Havanei. Rămâne de văzut dacă menținerea comunicării între comenzi se va traduce în noi contacte militare sau va rămâne limitată la securizarea zonei din jurul bazei. [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
