Știri
Știri din categoria Apărare
Prăbușirea unei drone cu încărcătură explozivă pe un bloc din Galați ridică miza apărării aeriene la graniță, după ce incidentul a declanșat evacuări, intervenții de urgență și ridicarea de avioane de luptă, potrivit Antena 3. Drona, detectată de autoritățile române în timpul unui atac lansat de Rusia asupra Ucrainei, a explodat la impact și a provocat un incendiu.
Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, în zona de sud a municipiului Galați, după ce aparatul a fost urmărit pe radare până la prăbușirea pe acoperișul unui bloc de locuințe. Ministerul Apărării a transmis că atacurile rusești cu drone au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România.
Conform DSU și autorităților locale, două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte două au suferit atacuri de panică și au primit îngrijiri la fața locului. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat din imobil.
Departamentul pentru Situații de Urgență a comunicat că, din verificările specialiștilor SRI la fața locului, toată încărcătura de explozibili a dronei a explodat. Incendiul a fost lichidat, iar planul roșu de intervenție, declanșat inițial, a fost ulterior dezactivat.
Traficul rutier a rămas restricționat vineri dimineață pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, până la finalizarea cercetărilor, potrivit IPJ Galați.
MApN confirmă că radarele au detectat în prealabil drone care evoluau în apropierea spațiului aerian al României. În acest context, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat la ora 01:19, de la Baza 86 Aeriană Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT.
Ministerul a precizat că piloții au avut autorizare de angajare a țintelor pe durata alertei, fără să explice de ce drona nu a fost doborâtă. În paralel, au fost transmise mesaje RO-ALERT pentru județele Tulcea, Galați și Brăila.
Colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției Informare și Relații Publice din MApN, a declarat la Antena 3 că drona ar fi intrat în spațiul aerian național la ora 1:54, iar ulterior a fost pierdută de pe radar la sud de municipiul Galați. El a mai spus că există indicii din surse deschise (OSINT), dar modelul nu este confirmat; „pare a fi o dronă Geran”, potrivit declarației.
Antena 3 notează că, de la începutul războiului declanșat de Rusia în 24 februarie 2022, au fost înregistrate peste 90 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România. În 28 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național, iar în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României.
Pentru 2026, aceeași sursă indică 32 de atacuri rusești în apropierea frontierei româno-ucrainene, 23 de ridicări de aeronave din serviciul de poliție aeriană și 15 pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național, respectiv 12 cazuri de fragmente identificate pe teritoriul României.
Forțele MAI, MApN și echipele specializate ale SRI au rămas la fața locului și continuă verificările.
Recomandate
Expulzarea ambasadorului Rusiei ar fi „semnalul de descurajare” pe care România ar trebui să-l transmită după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, susține fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, într-o reacție pentru HotNews . Baconschi argumentează că „incidentul de la Galați are consecințe” într-o relație bilaterală deja „înghețată” din cauza invaziei ruse în Ucraina și invocă precedentul statelor baltice, care au expulzat ambasadorii ruși. În viziunea sa, menținerea la nivel de „însărcinați cu afaceri ad interim” ar reflecta „situația reală” a relației bilaterale. Contextul operațional: drona, reacția militară și convocările diplomatice Potrivit relatării HotNews , drona s-a prăbușit joi noaptea peste un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu; autoritățile au indicat că era de proveniență rusească, iar mai multe persoane au fost evacuate. Ministerul Apărării a anunțat că au fost ridicate de la sol avioane F-16, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintei, însă drona nu a fost doborâtă înainte de impact, conform HotNews . După incident, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HotNews . Tot vineri, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de la ora 11.00, conform HotNews . Ce propune Baconschi și ce mizează: sancțiune diplomatică, nu ruperea relațiilor Fostul ministru spune că România ar trebui să reacționeze mai ferm prin expulzarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, idee pe care o enunțase și anterior. „Nu rupem relațiile diplomatice, dar lansăm un semnal puternic, cu rol de descurajare.” În aceeași intervenție, Baconschi critică partidele „suveraniste” din România pentru voturi „împotriva legilor menite să facă efectivă apărarea națională anti-dronă”, susținând că astfel „lucrează pe față pentru agresorul rus”. El mai afirmă că este nevoie „urgent” de capabilități anti-dronă „produse aici”, în linie cu cele convenite cu ocazia recentei vizite la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Fundalul diplomatic: mesajul Ambasadei Rusiei Incidentul are loc pe fondul unei tensiuni diplomatice mai largi. Cu o zi înainte, Ambasada Rusiei la București a susținut, într-o postare pe Facebook, că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere la MAE la solicitarea sa și a cerut României „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și „să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”, în contextul recomandării Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, potrivit postării citate de HotNews (link: Facebook ). Ambasada a mai cerut încetarea sprijinului militar și financiar pentru Kiev și a acuzat lipsa unei „reacții corespunzătoare” din partea României, afirmând că ar fi existat doar „clișee propagandistice”, conform aceleiași postări. [...]
MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei și anunțul privind „pașii următori” la nivel european pe sancțiuni ridică miza diplomatică a incidentului din Galați , după ce Ministerul Apărării a confirmat că drona care a căzut și a explodat pe un bloc din municipiu este de proveniență rusească, potrivit Adevărul . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiul, a anunțat că l-a convocat la sediul MAE pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma „incidentului de o gravitate majoră”. Ea a spus că România are confirmarea MApN privind proveniența dronei și că partea română va comunica oficial „efectele” pe care incidentul le va avea asupra relației diplomatice bilaterale, precum și „pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni”. „Avem confirmarea MAPN că drona care s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din Galați este de proveniență rusească. Decizia a fost luată în urma incidentului de o gravitate majoră și îi vom comunica oficial efectele pe care această lipsă de responsabilitate a Federației Ruse le va atrage asupra relației diplomatice dintre țările noastre și pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni.” Ce opțiuni diplomatice sunt vehiculate În plan intern, Nicoleta Pauliuc, membru în comisia parlamentară de apărare, a declarat la TVR Info că o variantă de răspuns diplomatic ar putea fi declararea ambasadorului rus drept persona non grata (persoană indezirabilă, cu obligația de a părăsi țara). Incidentul și implicațiile pentru apărarea antidronă Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat tot la TVR Info că una dintre cauzele incidentului este „limitarea capabilităților antidronă existente în Armata Română”. În același context, colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției informare și relații publice din MApN, a explicat la Antena 3 CNN că radarele convenționale au limitări în urmărirea țintelor aeriene la altitudini foarte joase. „Sub 200 de metri, radarele convenționale nu pot urmări astfel de ținte aeriene.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce urmează Drona s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. Două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform relatărilor Adevărul și Adevărul . Președintele României, Nicușor Dan, urmează să convoace vineri, 29 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , pe fondul incidentului. [...]
Condamnarea publică a incidentului de la Galați de către ambasadorul SUA la NATO ridică miza de securitate pentru România , pe fondul riscului ca atacurile rusești asupra Ucrainei să genereze efecte directe pe teritoriul unui stat aliat. Potrivit Agerpres , Matthew Whitaker a reacționat vineri după ce o dronă s-a prăbușit în județul Galați în timpul unui atac rusesc desfășurat peste noapte asupra Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Whitaker a transmis sprijin pentru România și a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul său, adăugând că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.” „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați. Incidentul a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și a rănit ușor două persoane. De ce contează reacția SUA în context NATO Mesajul ambasadorului SUA la NATO plasează incidentul în registrul obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței și semnalează că astfel de episoade, chiar dacă apar în contextul atacurilor asupra Ucrainei, sunt tratate ca o problemă de securitate pentru teritoriul aliat. În același timp, informațiile disponibile în această relatare nu detaliază circumstanțele tehnice ale prăbușirii dronei sau pașii instituționali care ar urma după incident. [...]
