Știri
Știri din categoria Apărare

Atacurile rusești cu drone lângă granița României au declanșat, din nou, procedurile de alertare și poliție aeriană, cu transmiterea unui mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane Eurofighter Typhoon britanice de la Baza 86 Borcea, potrivit HotNews, care citează un comunicat al Ministerului Apărării.
Ministerul arată că Rusia a desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina aflate lângă granița cu România, pe Dunăre. În același context, forțele aeriene ucrainene avertizaseră în două mesaje, la orele 1:41 și 2:10, că grupuri de drone de atac se deplasează deasupra Mării Negre spre localitatea Vylkove, aflată peste Dunăre de Periprava. La momentul publicării, nu era clar ce s-a întâmplat cu dronele respective.
MApN precizează că, după detectarea „unui grup de semnale radar” la 22 km nord-est de Vylkove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:16.
La ora 02:19 au decolat două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, pentru monitorizarea situației.
Potrivit comunicatului, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar alarma aeriană a încetat la ora 03:37. MApN mai spune că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține legătura cu acestea.
Recomandate

Detectarea a 11 drone lângă graniță a declanșat procedurile de alertare și intervenție ale MApN , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării spune că, pe durata alertei, nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, 16 spre 17 noiembrie. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove (Ucraina), iar ulterior șapte ținte la aproximativ 10 kilometri nord-est de Ismail (Ucraina), în apropierea frontierei cu România. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru supravegherea zonei. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 23.36 a fost transmis mesajul RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00.07, conform informării MApN. [...]

Detectarea unei ținte aeriene lângă granița maritimă a României a declanșat proceduri de alertare și interceptare , după ce două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din estul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în seara de 14 noiembrie, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor . În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru a monitoriza situația. Alertarea populației: RO-Alert pentru estul județului Tulcea Conform MApN, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de est a județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 20:51. Ce înseamnă operațional: activarea serviciului de Poliție Aeriană Ridicarea celor două aeronave F-16 indică activarea procedurilor de reacție rapidă ale Forțelor Aeriene, în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană, pentru supraveghere și evaluarea unei posibile amenințări în proximitatea spațiului aerian de interes pentru România. Informațiile publicate nu precizează natura țintei aeriene detectate și nici evoluția ulterioară a incidentului, dincolo de măsurile inițiale de monitorizare și alertare. [...]

Lovirea unei nave comerciale de o dronă în apele teritoriale românești ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zona Sulina–Sfântu Gheorghe , într-un context în care autoritățile spun că monitorizează permanent țintele aeriene și maritime și pot interveni inclusiv cu aeronave de Poliție Aeriană, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc vineri seară, în jurul orei 21:40, la aproape 7 mile marine (aprox. 12,6 kilometri) nord-est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, conform TVR Info. Nava comercială MV Larissa 1 , sub pavilion Palau, se îndrepta spre rada portului Sulina, cu destinația finală Ucraina. În urma impactului cu drona aeriană a fost avariată o macara de marfă de la bord, fără să izbucnească un incendiu. Comandantul navei a informat imediat autoritățile navale române. Ce a transmis Ministerul Apărării și ce capacități invocă Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat sâmbătă, în Portul Militar Constanța, că ancheta este în desfășurare și că nu există victime. „Suntem informați tot timpul. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești.” Ministrul a mai spus că autoritățile monitorizează permanent obiectele detectate pe apă sau în apropierea spațiului aerian și că vineri au fost emise cel puțin două alerte în județul Tulcea. Pot interveni aeronave românești și spaniole din Poliția Aeriană, precum și elicoptere, care pot inclusiv să doboare ținte, a adăugat el. Totodată, oficialul a afirmat că piloții români au doborât până acum șase drone, ceea ce i-ar plasa „printre cei mai eficienți din NATO”, subliniind însă că astfel de „reușite” nu sunt de dorit, chiar dacă indică nivelul de pregătire. Context: o succesiune de incidente în Marea Neagră Lovirea cargoului MV Larissa 1 vine după alte episoade recente raportate în Marea Neagră. Pe 28 octombrie, o navă comercială care se îndrepta spre portul Constanța a fost lovită de drone în apele teritoriale ale Bulgariei, iar pe 23 octombrie o altă navă comercială a fost lovită de drone la 13 mile marine de Constanța, incident soldat cu un marinar mort și trei dispăruți, potrivit relatărilor anterioare citate de HotNews. Pentru operatorii de transport și pentru lanțurile logistice care folosesc rutele din nord-vestul Mării Negre, repetarea acestor incidente crește riscul operațional în proximitatea apelor românești, chiar dacă, în cazul de față, autoritățile spun că nu au existat victime și avariile au fost limitate. [...]

Lovirea unei nave comerciale de o dronă la circa 13 km de Sfântu Gheorghe a declanșat alertă aeriană și măsuri interinstituționale , inclusiv decolarea preventivă a două F-16 și transmiterea de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat că nu sunt victime, iar impactul nu a fost urmat de incendiu. Incidentul a avut loc în cursul nopții, iar nava lovită este cargoul „Larissa 1”, sub pavilion Palau. Vasul se îndrepta spre rada portului Sulina, având ca destinație finală Ucraina. Prezent sâmbătă în Portul Militar Constanța, ministrul Apărării a spus că autoritățile au fost informate despre lovirea navei și că nu există răniți sau pierderi de vieți omenești. „Am fost informat despre faptul că a fost lovită de o dronă. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești de acolo.” Reacția autorităților: F-16 în aer și RO-Alert în Tulcea În dimineața de sâmbătă, radarele armatei au detectat o țintă aeriană în zona Insulei Șerpilor. Ca măsură preventivă, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru alertarea populației din estul județului Tulcea, fiind transmise două mesaje RO-Alert: la ora 04:45, pentru zona de est a județului Tulcea; la ora 05:39, pentru zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 05:52. Cooperare între instituții și context operațional Ministrul Apărării a precizat că există coordonare cu Marina Militară, Ministerul Afacerilor Interne și Paza de Coastă, în cadrul unei cooperări interinstituționale menite să reducă riscurile și să permită intervenția rapidă, dacă este necesar. „Suntem în contact și cu colegii de la Marina Militară și cu MAI-ul, cu Paza de Coastă. Funcționează această cooperare interinstituțională în România, astfel încât să preîntâmpinăm, în măsura posibilului și, în același timp, să fim aproape și să salvăm viețile omenești, dacă este cazul.” [...]

Portavionul nuclear USS John F. Kennedy , evaluat la 13,2 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă spre livrare în 2027 , după ani de întârzieri care au împins în sus costurile și au prelungit calendarul de dotare al Marinei SUA, potrivit Digi24 . Nava, de 337 de metri și cu un deplasament de aproximativ 100.000 de tone, este prezentată ca fiind, alături de USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume. Miza operațională este accelerarea intrării în serviciu a unei platforme proiectate din construcție pentru operarea avioanelor F-35C (varianta pentru portavioane a aeronavei de generația a cincea), însă predarea către marină nu echivalează cu obținerea capacității operaționale complete, care presupune teste și pregătiri suplimentare. Teste-cheie deja bifate, dar nava nu e încă „gata de luptă” Publicația germană Focus, citată de Digi24, notează că unul dintre cele mai importante teste a avut loc în octombrie, când un avion de luptă F-35C a aterizat pentru prima dată pe puntea portavionului. Operațiunea s-a desfășurat pe 13 octombrie în vestul Oceanului Atlantic, iar a doua zi a avut loc și prima decolare a aceluiași tip de avion, folosind sistemul de catapultare al navei. Aceste repere confirmă progresul programului, dar testele pentru sistemele de lansare și recuperare a aeronavelor continuă, iar portavionul nu este considerat încă apt pentru misiuni de luptă. Calendarul de livrare și etapele recente din șantier USS John F. Kennedy este a doua navă din clasa Gerald R. Ford, noua generație de portavioane nucleare ale Statelor Unite. Conform articolului, portavionul a încheiat în august 2026 o serie de teste maritime în Oceanul Atlantic: a plecat din șantierul Newport News Shipbuilding (Virginia) pe 12 august și s-a întors după patru zile, după verificarea unor sisteme esențiale. În testele din august au fost evaluate, între altele: capacitatea de manevră la viteze ridicate; precizia ancorării; operațiuni cu ambarcațiuni mai mici. La 29 septembrie, nava a trecut de etapa recepției preliminare, ceea ce confirmă îndeplinirea condițiilor tehnice pentru continuarea verificărilor și pregătirea echipajului. Predarea către Marina SUA este programată pentru primăvara anului 2027. De ce s-a întârziat: certificări și lifturi pentru muniție Construcția a fost marcată de amânări repetate. Nava a fost lansată la apă pe 29 octombrie 2019, iar ceremonia de botez a avut loc la 7 decembrie 2019. Inițial, livrarea era programată pentru iulie 2025, dar termenul a fost împins de mai multe ori. Potrivit documentelor bugetare ale US Navy citate în material, principalele probleme au vizat: certificarea sistemului care frânează avioanele la aterizarea pe punte; finalizarea lifturilor speciale pentru transportul armamentului (ascensoare care mută bombe, rachete și alte muniții din interior către puntea de zbor). Context strategic: competiția navală cu China Finalizarea portavionului american are loc pe fondul dezvoltării accelerate a flotei militare chineze. Focus, citată de Digi24, menționează că imagini din satelit de la începutul lui septembrie 2026 indică progrese la un portavion chinez de mari dimensiuni, despre care există informații că ar urma să folosească propulsie nucleară. Pe termen scurt, intrarea USS John F. Kennedy în serviciu ar urma să consolideze capacitatea Marinei SUA de a desfășura operațiuni aeriene la mare distanță, însă ritmul efectiv depinde de finalizarea testelor și de etapele de pregătire ulterioare predării navei. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]