Știri
Știri din categoria Apărare
Atacurile rusești cu drone lângă granița României au declanșat, din nou, procedurile de alertare și poliție aeriană, cu transmiterea unui mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane Eurofighter Typhoon britanice de la Baza 86 Borcea, potrivit HotNews, care citează un comunicat al Ministerului Apărării.
Ministerul arată că Rusia a desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina aflate lângă granița cu România, pe Dunăre. În același context, forțele aeriene ucrainene avertizaseră în două mesaje, la orele 1:41 și 2:10, că grupuri de drone de atac se deplasează deasupra Mării Negre spre localitatea Vylkove, aflată peste Dunăre de Periprava. La momentul publicării, nu era clar ce s-a întâmplat cu dronele respective.
MApN precizează că, după detectarea „unui grup de semnale radar” la 22 km nord-est de Vylkove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:16.
La ora 02:19 au decolat două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, pentru monitorizarea situației.
Potrivit comunicatului, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar alarma aeriană a încetat la ora 03:37. MApN mai spune că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține legătura cu acestea.
Recomandate
Alertarea RO-Alert din Tulcea a fost declanșată după o detecție radar a MApN la granița cu Ucraina , într-un nou episod care arată cum funcționează, operațional, lanțul de reacție „radar–comandă–ISU” în proximitatea frontierei, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale a transmis că sistemul de supraveghere radar a detectat marți, 4 august, la ora 15:13, „un grup de ținte aeriene” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. În urma acestei detecții, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a instituit măsuri de alertare a populației din județul Tulcea, mesajul RO-Alert fiind transmis începând cu ora 16:00. Ce li s-a cerut locuitorilor prin RO-Alert Mesajul de alertă a avertizat asupra „posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian” și a inclus recomandări de protecție civilă: păstrarea calmului; adăpostirea în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există adăpost, rămânerea în interior, departe de geamuri și pereți exteriori. MApN a precizat că va reveni cu detalii „pe măsură ce acestea vor fi disponibile”. Context: episoade repetate de detecții în zona de frontieră Avertizarea vine pe fondul intensificării atacurilor rusești în apropierea graniței cu România. Publicația amintește că, în noaptea de 30 spre 31 iulie, radarele Armatei Române au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea spațiului aerian. În acel caz, potrivit MApN, țintele au fost reperate în jurul orei 02:30, aeronavele britanice au decolat la 02:41, iar populația din Tulcea a fost, de asemenea, alertată prin RO-Alert. Ulterior, Armata a precizat că țintele nu au încălcat spațiul aerian al României. [...]
Autoritățile au emis un nou RO-Alert în Tulcea după detectarea unei ținte aeriene la graniță. Potrivit Mediafax , sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au identificat în noaptea de sâmbătă spre duminică o țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, iar populația a fost avertizată prin mesaj RO-Alert. Drona a fost identificată la ora 23:35, iar Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru emiterea mesajului. Conform mesajului publicat de MApN pe Facebook, RO-Alert a fost transmis începând cu ora 00:22. „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis un mesaj RO-Alert începând cu ora 00:22.” Alertă limitată în timp și fără pătrundere în spațiul aerian național Măsurile de alertare au fost menținute până la ora 00:48, când alerta aeriană a încetat. Autoritățile au precizat că ținta a dispărut de pe sistemele radar, a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a intrat în spațiul aerian al României. „Ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a pătruns în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 00:48.” Context: avertizări repetate în 2026 Nu este primul episod de acest tip în județul Tulcea. Mediafax notează că marți a mai fost emisă o avertizare privind „posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”, iar duminica trecută au fost transmise două mesaje RO-Alert după detectarea, în două rânduri, a unor ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina. În 2026, autoritățile au emis 61 de mesaje de avertizare, potrivit datelor transmise de ISU Tulcea. [...]
Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]
Turcia încearcă să limiteze riscurile de escaladare regională după semnarea acordului trilateral de apărare de la Mecca cu Arabia Saudită și Pakistan, insistând că pactul nu vizează Iranul, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul întrebărilor despre cum ar funcționa în practică o clauză de apărare mutuală de tip „Articolul 5” și cum va reacționa Teheranul. Acordul – „ Mecca Joint Defence Agreement ” – a fost semnat vineri de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Documentul prevede că un atac armat asupra uneia dintre cele trei țări ar fi considerat un atac asupra tuturor. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat sâmbătă că pactul nu identifică Iranul sau orice alt stat drept „amenințare comună” și că țările care nu atacă semnatarii nu ar trebui considerate ținte. Cum ar urma să funcționeze clauza de apărare mutuală Fidan a descris angajamentul drept „tehnic” similar cu Articolul 5 al NATO, dar a subliniat că răspunsul ar depinde de circumstanțe. Potrivit explicațiilor sale, statul atacat ar trebui să ceară asistență și să precizeze tipul de sprijin necesar, care ar putea include: informații (intelligence) și logistică; muniție; desfășurarea de unități militare. Acordul prevede și crearea unor comitete politice și militare – cu miniștri de externe și ai apărării, precum și șefi militari – plus un secretariat permanent în Arabia Saudită. Turcia spune că cele trei state vor lucra la instruire comună, schimb de informații, logistică, evaluări de risc și interoperabilitate militară (capacitatea forțelor de a opera împreună). Industrie de apărare și calendarul negocierilor Cooperarea în industria de apărare este prezentată ca o componentă importantă a pactului. Fidan a spus că liderii au discutat inclusiv despre modul în care cele trei țări ar putea beneficia de tehnologiile militare ale celorlalți. Tot el a afirmat că pregătirile pentru acord au durat aproape doi ani și opt luni, sugerând că înțelegerea nu a fost redactată doar ca reacție la tensiunile actuale în care este implicat Iranul. Reacția Iranului și miza extinderii În pofida asigurărilor Ankarei, oficiali iranieni au pus sub semnul întrebării acordul și au avertizat Arabia Saudită să nu se bazeze pe noii parteneri pentru securitate. Mahmoud Nabavian, membru al Comisiei pentru securitate națională și politică externă din parlamentul Iranului, a spus că o cooperare cu Turcia și Pakistan nu ar garanta securitatea saudiților, iar un alt membru, Ebrahim Rezaei, a catalogat pactul drept un „acord pe hârtie”. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, nu a menționat direct acordul într-un mesaj publicat vineri pe X, însă a cerut statelor din regiune să se bazeze pe propriile forțe și să urmărească „o fraternitate adevărată”, subliniind totodată „forța și pregătirea” armatei iraniene. Pe partea turcă, Fidan a prezentat acordul ca parte a unui demers mai amplu de a crește responsabilitatea regională pentru securitate și a criticat rolul „hegemonilor externi”, despre care a spus că agravează problemele. El a indicat că Ankara vrea extinderea aranjamentului și a afirmat că Egiptul ar putea adera după rezolvarea unor chestiuni tehnice. În acest stadiu, rămân neclare detalii-cheie despre coordonarea militară într-o criză, însă arhitectura propusă – comitete, secretariat și accent pe interoperabilitate și industrie de apărare – sugerează că pactul este gândit să depășească nivelul unei simple declarații de apărare mutuală. [...]
Rusia își întărește protecția bazelor de submarine prin plase anti-dronă , un semnal că amenințarea sistemelor fără pilot a ajuns să influențeze direct postura operațională inclusiv la facilități strategice aflate departe de frontul din Ucraina, potrivit TWZ . Imagini satelitare recente arată că Marina rusă folosește plase pentru a proteja submarinele de atacuri cu drone la baza Rybachiy, pe Peninsula Kamceatka (Extremul Orient rus). În paralel, apar indicii de măsuri noi și la baza Novorossiysk, la Marea Neagră, pentru a reduce vulnerabilitatea submarinelor la amenințări aeriene fără pilot. Rybachiy: plase peste submarinele strategice ale flotei din Pacific Publicația notează că a obținut imaginile cu plasele de la compania Vantor, iar Business Insider a relatat primul despre aceste imagini (link în lista de referințe a materialului). Rybachiy este portul de bază pentru marea majoritate a submarinelor nucleare rusești purtătoare de rachete balistice din clasele Borei și Borei-A aflate în serviciu, dar găzduiește și alte submarine de atac și cu rachete ghidate ale Flotei Pacificului. Imagini Vantor din 4 august 2026 arată mai multe tipuri de submarine acoperite complet cu plase. Conform analizei, aspectul este în linii mari similar cu plasele folosite de forțele ruse în și în jurul Ucrainei ca măsură de protecție împotriva dronelor kamikaze, inclusiv împotriva amenințărilor de la suprafața apei. Tot din imagini reiese că instalarea ar fi început încă din mai, iar la montaj ar fi fost folosite barje cu macarale pentru a ridica și fixa plasele deasupra navelor aflate la cheu. Separat, la Rybachiy se văd și bariere plutitoare (boom-uri) întinse în jurul cheurilor – o măsură devenită obișnuită la baze navale rusești, care poate crea un obstacol suplimentar pentru amenințări la suprafață sau aproape de suprafață, inclusiv ambarcațiuni fără pilot încărcate cu explozivi. Novorossiysk: „cuști” anti-UAS și submarine parțial scufundate în port În cazul bazei Novorossiysk, Ministerul Apărării din Regatul Unit a publicat imagini Vantor din 13 iunie, în care apar submarine de atac din clasa Kilo parțial scufundate în port. Trei dintre ele par să aibă montate ecrane/cadre de protecție („cuști”) deasupra turnului de comandă (conning tower), ca măsură anti-UAS (sisteme aeriene fără pilot). Evaluarea britanică citată de TWZ susține că: „Flota rusă a Mării Negre a echipat trei din cele patru submarine din clasa Kilo cu cuști anti-UAS care acoperă turnurile de comandă. Aceasta a fost aplicată ca măsură preventivă, ca răspuns la capacitatea crescută a Ucrainei de a lovi ținte mai departe de linia frontului.” Aceeași evaluare afirmă că imaginile comerciale din 13 iunie 2026 ar indica faptul că trei submarine și-au slăbit legăturile de la cheu și s-au scufundat în bazin, cu turnurile de comandă rămase deasupra apei – ceea ce ar explica nevoia acestor protecții. Pentru al patrulea submarin, care nu ar fi avut montată o astfel de cușcă, evaluarea britanică sugerează o posibilă „de-prioritizare” față de celelalte trei. TWZ notează că a obținut direct de la Vantor și o imagine din 17 iunie, în care submarinele apar la suprafață, la cheu, ceea ce ridică întrebări dacă scufundarea temporară a fost o reacție la un atac/alertă sau parte dintr-un exercițiu de pregătire. De ce contează: măsuri ieftine, efect operațional imediat Unghiul principal al acestor evoluții este operațional: Rusia pare să adopte rapid măsuri fizice relativ simple (plase, ecrane, bariere plutitoare) pentru a reduce riscul atacurilor cu drone asupra unor active navale critice, inclusiv în locații considerate anterior mai puțin expuse. TWZ leagă extinderea acestor măsuri de proliferarea amenințărilor fără pilot – atât aeriene, cât și de suprafață – și de faptul că Ucraina își extinde raza de acțiune cu drone kamikaze și rachete de croazieră, iar în Marea Neagră sunt raportate frecvent prezențe ale ambarcațiunilor fără pilot. Publicația subliniază și că apariția plaselor la Rybachiy, aflată la mii de mile de Ucraina, indică o extindere a preocupărilor privind atacurile cu drone dincolo de proximitatea frontului. În concluzie, întărirea protecției la Rybachiy și Novorossiysk sugerează o schimbare de „postură de protecție a forței” (force protection) la nivel de bază navală, iar astfel de soluții ar putea continua să apară și în alte armate, pe măsură ce barierele de intrare pentru atacuri cu drone rămân scăzute și capabilitățile cresc. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
