Știri
Știri din categoria Apărare
Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO, prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News.
La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier.
Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză.
Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „loitering”.
Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare.
Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare.
Recomandate
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed , într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3 . Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136 . Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press. De ce contează: raportul cost-eficiență se schimbă în apărarea antiaeriană În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate. În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe. Cum funcționează Merops și ce aduce nou operațional Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera: autonom; sub controlul unui operator, menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice. Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix. Efect în lanț: producția de masă și presiunea asupra tacticilor adversarului Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite. La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”. În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj. [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
România încearcă să intre direct în lanțul de achiziții al NATO printr-un eveniment organizat în premieră la sediul Alianței din Bruxelles, menit să sprijine companiile românești să devină furnizori ai structurilor NATO, potrivit News . „ Romania Industry Day ” este deschis luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ministrul Economiei, Irineu Darău, iar delegația include specialiști și reprezentanți ai „peste 20 de companii” din domenii precum inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică. Miza economică invocată de ministrul de Externe este accesul la un buget de achiziții și capabilități de apărare de dimensiuni foarte mari la nivelul Alianței. Oana Țoiu indică faptul că „cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane”, argumentând că industria românească „trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții”. „Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.” Ce urmărește concret evenimentul Conform datelor transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), obiectivul central este creșterea profilului industriei naționale de apărare și a sectorului de securitate cibernetică drept furnizori potențiali pentru Aliați, prin contact direct cu structurile relevante ale NATO. Evenimentul include consultări la nivel înalt cu: Agenția NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA) ; Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Scopul acestor întâlniri este „identificarea unor modalități concrete” de integrare a companiilor românești în viitoare programe de înzestrare și în activități de suport logistic ale Alianței. Cine a organizat și ce tip de companii participă MAE precizează că evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, cu sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și selecția companiilor participante. În lista de domenii reprezentate de operatorii economici confirmați sunt menționate atât companii private, cât și de stat, cu portofolii în: dezvoltare software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologie anti-dronă; aeronautică; armament de ultimă generație. De ce contează pentru companii și pentru stat Mesajul politic al inițiativei este că securitatea în 2026 nu mai înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială, iar intrarea firmelor românești în contracte NATO ar putea avea efecte economice interne, de la locuri de muncă la dezvoltare de tehnologie. În același timp, MAE încadrează demersul ca etapă în eforturile de „diplomație economică” și ca parte a pregătirii pentru Summitul B9 de la București și Summitul NATO de la Ankara, conform declarațiilor Oanei Țoiu. [...]
Moartea unui agent Mossad în străinătate, în timpul operațiunilor împotriva Iranului, scoate la lumină costurile operaționale ale campaniei și gradul de cooperare externă – șeful Mossad, David Barnea , a spus că un agent identificat doar ca „M.” a fost ucis peste hotare, iar misiunile conduse de acesta „au influențat semnificativ” succesul campaniei, potrivit The Jerusalem Post . Barnea a făcut declarațiile marți, 21 aprilie 2026, la o ceremonie de Ziua Comemorării dedicată angajaților Mossad căzuți la datorie. El a afirmat că operațiunile conduse de „M.” au combinat „creativitate, viclenie și tehnologie” și au avut un impact important asupra rezultatului acțiunilor împotriva Iranului, în cadrul „ Operațiunii Leul Răcnitor ” („Operation Roaring Lion”). Ce a spus și ce nu a spus Barnea În discurs, Barnea nu a oferit detalii esențiale despre identitatea agentului sau circumstanțele exacte ale decesului: nu a precizat cine era „M.”; nu a indicat când a murit; nu a spus în ce incident a fost ucis; nu a menționat țara, precizând doar că decesul a avut loc în afara granițelor Israelului. Informații apărute ulterior în presa israeliană După anunțul inițial, presa israeliană a relatat că „M.” ar fi murit în Italia, în 2023, în timp ce lucra împreună cu serviciile italiene pentru a împiedica Teheranul să obțină arme avansate, notează publicația. Potrivit acestor relatări, agentul ar fi fost ucis pe Lacul Maggiore, în nordul Italiei, aproape de Milano și de granița cu Elveția, după ce o ambarcațiune s-a scufundat. În același incident ar fi murit doi membri ai serviciilor italiene și soția căpitanului ambarcațiunii. De asemenea, ar fi fost înmormântat ulterior, în același an, la Ashkelon. De ce contează Publicația notează că discursul lui Barnea este prima mențiune publică a morții lui „M.”. Din perspectivă operațională, mesajul confirmă explicit că o parte din efortul împotriva Iranului a implicat activități în afara Israelului și, cel puțin în acest caz, cooperare cu un serviciu de informații partener, cu riscuri letale pentru personal. [...]
România ar urma să impună o cotă de 60% producție locală în contractele SAFE , ceea ce poate redirecționa o parte semnificativă din cheltuielile de înzestrare către fabrici și capacități din țară, dar și să pună presiune pe reabilitarea rapidă a infrastructurii industriale existente, potrivit Economedia . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că „localizare” înseamnă hală și producție în România. Programul SAFE este un instrument financiar al UE pentru impulsionarea industriei de apărare, prin care România va finanța 34 de proiecte. Dintre acestea, 21 vizează înzestrarea Armatei, iar Ministerul Apărării gestionează contracte în valoare de 9,53 miliarde de euro (aprox. 47,7 miliarde lei). Ce înseamnă „60% localizare” și de ce contează economic Miruță a susținut că aproximativ 60% dintre contractele derulate prin SAFE vor avea producție pe teritoriul național, „ceea ce nu a existat înainte”, în formularea sa. Miza este ca finanțarea mai ieftină din SAFE să nu rămână doar un mecanism de achiziție, ci să fie folosită și pentru „a dezmorți industria națională de armament”. În același timp, ministrul a indicat că statul vrea să condiționeze accesul la bani de realizarea producției în România, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor spații industriale care astăzi sunt degradate. „În halele în care trebuia să se facă producție, plouă și cresc copaci. (...) vrei să primești banii ăștia? Vii și produci aici!” Capacități existente, dar degradate: propunerea pentru „SAFE 2” Ministrul a vorbit despre ideea valorificării platformelor industriale locale, inclusiv a unor hale ale unităților de stat care ar avea deja o parte din infrastructura necesară (buncăre, depozite), chiar dacă sunt într-o stare avansată de degradare. În viziunea sa, acestea ar putea fi completate prin parteneriate cu companii care au „roboți și licență”, pentru a accelera creșterea capacității de producție într-un termen scurt. Miruță a precizat că această abordare ar putea apărea într-un „SAFE 2” sau în alte programe, nu neapărat în actualul pachet. Calendar strâns și risc de blocaj politic Miruță a avertizat că România riscă să piardă timp și bani dacă aprobările necesare întârzie, într-un context politic tensionat. El a spus că documentele trebuie aprobate în CSAT și în Parlament, iar abia după aceste etape se poate merge mai departe. Potrivit ministrului, există și o presiune de capacitate administrativă: ar urma să fie semnate 21 de contracte „pe sume foarte mari”, într-un interval scurt. El a afirmat că, dacă nu se semnează anumite contracte (cel puțin cele pe achiziții individuale) până la 31 mai, „se pierd acești bani”, cu impact direct asupra înzestrării Armatei. „Pentru a dezmorți industria națională de armament din România, nu este acceptabil ca nici măcar un singur contract să fie pierdut.” Ce nu este încă public Întrebat despre primele platforme industriale care ar putea fi folosite, Miruță nu a indicat nume, motivând că poate oferi aceste informații după aprobările din CSAT și Parlament. A mai spus că Ministerul Apărării transmite criteriile tehnice pentru produsele necesare, iar identificarea locurilor de producție ar fi urmărită de Ministerul Economiei și Cancelaria prim-ministrului, nu de MApN. [...]
