Știri din categoria Apărare

Conceptul „Lego” naval ajunge la Galați – nave multirol pentru Marina Olandei

22 februarie 2026, 16:46

Șantier naval Damen din Galați, unde se construiesc nave modulare pentru Marina Olandei.

Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO, prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News.

La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier.

Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză.

Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „loitering”.

Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare.

Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare.

Tag-uri:industrie de aparare marina olandei modularitate navala nato defense news damen galati

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădefensenews.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Dmitri Peskov discutând despre securitatea Estoniei și amenințările nucleare.

Apărare22 feb. 2026

Tensiuni pe flancul estic al NATO – Estonia deschisă găzduirii de arme nucleare, Rusia reacționează

Kremlinul avertizează că ar viza Estonia cu arme nucleare dacă NATO ar desfășura astfel de arme pe teritoriul eston , escaladând disputa verbală dintre Moscova și flancul estic al Alianței, potrivit declarațiilor citate de TASS . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că, în cazul în care arme nucleare ale NATO ar fi amplasate în Estonia „și ar fi îndreptate împotriva noastră, atunci armele noastre nucleare vor fi îndreptate împotriva teritoriului Estoniei” . El a susținut totodată că Rusia „nu amenință” Estonia, dar va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru propria securitate. Reacția Moscovei vine după ce ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a afirmat într-un interviu pentru postul public ERR, preluat de RBC-Ukraine , că Tallinnul nu exclude găzduirea de arme nucleare aliate dacă NATO ar decide acest lucru în cadrul planurilor sale de apărare. „Nu suntem împotriva aducerii unei arme nucleare pe teritoriul nostru” , a spus Tsahkna, subliniind că Estonia nu are o doctrină care să interzică o astfel de desfășurare. Declarațiile se înscriu într-o dezbatere mai amplă din Europa de Est privind consolidarea descurajării nucleare, pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al continuării războiului din Ucraina. În prezent, aranjamentele de partajare nucleară ale NATO implică bombe tactice americane B-61 staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, însă nu în statele baltice. Tensiunile cresc într-un context în care Estonia își întărește apărarea la granița de aproximativ 295 de kilometri cu Rusia și alocă circa 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Serviciile de informații estoniene au apreciat recent că Moscova nu intenționează un atac militar direct în acest an, dar își consolidează capacitățile pentru eventuale conflicte viitoare. Schimbul de declarații reflectă o deteriorare suplimentară a climatului de securitate în regiunea baltică, unde discuțiile despre descurajarea nucleară revin în prim-plan după decenii în care astfel de scenarii păreau improbabile. [...]

Discurs oficial în fața militarilor și echipamentului de apărare european.

Apărare20 feb. 2026

Washingtonul face presiuni asupra Bruxellesului – avertisment dur privind preferința pentru arme europene

Administrația Trump amenință cu represalii dacă UE limitează accesul armelor americane , în contextul în care Bruxellesul analizează reguli mai stricte pentru a favoriza producătorii europeni în achizițiile militare, potrivit Politico . Mesajul a fost transmis oficial de Departamentul Apărării al SUA, într-o contribuție la consultarea lansată de Comisia Europeană privind actualizarea directivei din 2009 privind achizițiile din domeniul apărării. Washingtonul se opune ferm oricărei modificări care ar restrânge accesul companiilor americane la contractele naționale de apărare din statele membre. Potrivit documentului citat, politici „protecționiste și excluzioniste” ar putea determina SUA să revizuiască facilitățile acordate firmelor europene în cadrul acordurilor de achiziții reciproce din domeniul apărării. Ce ar putea urma Pentagonul avertizează că, dacă statele UE introduc clauze ferme de tip „ Buy European ” în legislația națională, SUA ar putea: reevalua derogările existente de la regulile „Buy American”; limita accesul companiilor europene la contractele Departamentului Apărării; analiza viitoarele excepții doar de la caz la caz, în funcție de interesele NATO. Aproximativ 19 dintre cele 27 de state membre ale UE au astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Miza strategică Comisia Europeană încearcă de câțiva ani să crească ponderea echipamentelor produse în UE, în condițiile în care aproape două treimi din armele importate de statele membre provin din SUA, inclusiv avioane F-35 , sisteme HIMARS sau baterii Patriot . În paralel, Bruxellesul a introdus deja condiții de origine europeană pentru unele programe, precum mecanismul SAFE de 150 miliarde euro pentru împrumuturi destinate apărării. Administrația Trump susține însă că o preferință europeană generalizată ar afecta interoperabilitatea NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate vara trecută între SUA și UE, inclusiv promisiunii europene de a achiziționa mai multe echipamente americane. Actualizarea directivei europene privind achizițiile de apărare este așteptată în trimestrul al treilea al acestui an. Dezbaterea va testa cât de departe sunt dispuse capitalele europene să meargă în direcția autonomiei strategice, în contextul unei relații tot mai tensionate cu Washingtonul. [...]

Trump și liderul UE discutând despre achizițiile de armament și politici comerciale.

Apărare20 feb. 2026

Trump avertizează UE privind achizițiile de armament - Amenințare cu represalii comerciale

Administrația Trump amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă va favoriza achizițiile de armament european în detrimentul companiilor americane , potrivit unui raport citat de Protothema , care preia informații publicate de Politico. Reacția Washingtonului vine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind introducerea unei clauze „buy European” în viitoarele reguli de achiziții pentru apărare. Departamentul american al Apărării a transmis Comisiei Europene că se opune ferm oricărei modificări care ar limita accesul industriei americane la contractele de apărare din statele membre. Potrivit mesajului citat, politici protecționiste care ar exclude forțat companiile din SUA ar reprezenta „o abordare greșită”, în condițiile în care marii producători europeni beneficiază de acces pe piața americană. Pentagonul avertizează că, dacă o astfel de clauză va fi adoptată în legislațiile naționale, SUA ar putea reevalua sau retrage excepțiile acordate companiilor europene în cadrul regulilor „Buy American”. În prezent, 19 din cele 27 de state membre ale UE au acorduri cu Washingtonul care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Subiectul complică planurile UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării. Comisia Europeană urmează să actualizeze în 2026 directiva privind achizițiile publice din 2009, însă nu este clar dacă noul text va include reguli obligatorii care să favorizeze producătorii europeni. Washingtonul susține că o preferință explicită pentru industria europeană ar putea afecta interoperabilitatea în cadrul NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate prin acordul UE-SUA semnat vara trecută, care prevede inclusiv achiziții sporite de armament american. [...]

Ministrul polonez al Apărării discutând despre bugetele de apărare ale Europei.

Apărare20 feb. 2026

Europa trebuie să majoreze bugetele de apărare pentru a fi percepută ca un partener serios de SUA - impact asupra politicii de securitate transatlantice

Ministrul polonez al Apărării cere Europei să crească bugetele de înarmare , argumentând că o contribuție mai mare la propria securitate ar consolida relația transatlantică și ar determina SUA să trateze continentul „mai serios”, potrivit Digi24 . Władysław Kosiniak-Kamysz , vicepremier și ministru al Apărării la Varșovia, a spus că nu se teme pentru viitorul NATO și a legat direct credibilitatea Europei ca partener de nivelul investițiilor în capacități militare. Mesajul vine în contextul în care, în ultimii ani, Washingtonul a cerut repetat aliaților europeni să își majoreze cheltuielile de apărare. „Cu cât Europa investește mai mult, cu atât America o va trata mai serios și cu mai mult respect în aceste domenii”, a spus ministrul Apărării. Oficialul polonez a insistat și asupra împărțirii rolurilor între NATO și Uniunea Europeană, subliniind că nu vede o competiție între cele două structuri. În viziunea sa, NATO ar trebui să păstreze comanda și să supravegheze strategia operațională, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe componenta economică: lanțuri de aprovizionare, industria de apărare și finanțarea forțelor armate. În același cadru, Kosiniak-Kamysz a indicat că Europa a intensificat investițiile militare după apelurile președintelui american Donald Trump privind creșterea cheltuielilor și a exprimat speranța ca Italia și Franța să urmeze exemplul „Poloniei, Germaniei și țărilor scandinave”, pe care le-a numit parteneri importanți. Din perspectivă economică, accentul pus pe bugete mai mari pentru armament înseamnă, implicit, presiune suplimentară pe finanțele publice, dar și comenzi mai consistente pentru industria europeană de apărare și pentru lanțurile sale de furnizori. Separat, ministrul polonez a abordat și tema nucleară, afirmând că susține dezvoltarea capacităților proprii de cercetare nucleară ale Poloniei, dar a indicat că subiectul armelor nucleare este „în mare parte închis”, din cauza convențiilor internaționale. El a amintit și de „partajarea nucleară” în cadrul NATO, subliniind disponibilitatea Poloniei de a coopera cu statele membre ale Alianței în formatele existente. [...]

Restricții pentru mașinile din China în baze militare poloneze.

Apărare19 feb. 2026

Armata Poloniei impune restricții pentru autoturismele din China - Decizie aliniată practicilor NATO de protecție a infrastructurii

Armata poloneză a interzis accesul mașinilor fabricate în China în baze militare , invocând riscuri ca senzorii și sistemele electronice de la bord să fie folosite pentru colectarea de date sensibile, notează News.ro . Măsura vizează facilitățile militare și are caracter preventiv, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de expunerea informațiilor confidențiale prin echipamente conectate. Decizia pornește de la ideea că vehiculele moderne, în special cele cu funcții avansate de conectivitate, pot integra senzori și module electronice capabile să înregistreze și să transmită date. În acest cadru, armata poloneză tratează vehiculele fabricate în China ca un potențial vector de risc pentru securitatea datelor, în special în proximitatea infrastructurii de apărare. Restricțiile nu sunt însă absolute. Potrivit comunicatului citat de Reuters, vehiculele pot fi admise în anumite locații securizate dacă funcțiile considerate sensibile sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități. Separat, pentru a limita expunerea informațiilor, militarii au interzis conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China. Măsurile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză susține că decizia este aliniată practicilor folosite de membri NATO și de alți aliați pentru menținerea unor standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare, semnalând o tendință de înăsprire a regulilor privind dispozitivele și platformele conectate în mediile militare. [...]

Sanae Takaichi discută despre reformele militare în Japonia, alături de un lider internațional.

Apărare22 feb. 2026

Sanae Takaichi pregătește cea mai amplă reformă militară a Japoniei din epoca postbelică

Premierul japonez Sanae Takaichi, recent consolidată politic după o victorie istorică în alegeri, pregătește cea mai amplă transformare a politicii de apărare a Japoniei din ultimele decenii , potrivit unei analize publicate de The Conversation , preluată de Digi24. Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare, a obținut pentru prima dată de la înființarea sa în 1955 o majoritate de două treimi în camera inferioară a Parlamentului. Acest rezultat îi oferă lui Takaichi un mandat puternic pentru a avansa reforme sensibile, inclusiv creșterea cheltuielilor militare și o posibilă revizuire a constituției pacifiste care limitează rolul Forțelor de Autoapărare. Continuarea moștenirii lui Shinzo Abe Takaichi s-a prezentat drept continuatoarea liniei promovate de fostul premier Shinzo Abe , care a introdus conceptul de „pacifism proactiv” și a permis Japoniei să participe la „autoapărare colectivă”, adică să sprijine un aliat atacat. Noua agendă include: majorarea bugetului apărării la peste 2% din PIB și posibil creșteri suplimentare; analizarea achiziției de submarine nucleare; relaxarea regulilor privind exporturile de armament, inclusiv arme letale; consolidarea cooperării cu NATO și partenerii occidentali; crearea unui Birou Național de Informații, inspirat de modelul CIA, și adoptarea unei legi antispionaj. Japonia a permis deja exportul de sisteme Patriot către SUA și participă la inițiative NATO de sprijin pentru Ucraina, deocamdată cu echipamente neletale. China, principalul catalizator Direcția este strâns legată de tensiunile cu Beijingul. La scurt timp după preluarea mandatului, Takaichi a afirmat că Japonia ar putea apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, provocând reacții dure din partea Chinei. Guvernul japonez mizează pe percepția unei amenințări crescute din partea Chinei pentru a obține sprijin intern pentru reformele militare. Un sondaj recent arată că 69% dintre japonezi aprobă performanța cabinetului. Relația cu administrația Trump În paralel, Tokyo încearcă să gestioneze relația cu Washingtonul într-un context geopolitic schimbat. Takaichi urmează să meargă la Washington în martie, într-un moment în care administrația Trump își redefinește prioritățile strategice. Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari în SUA, o mișcare menită să consolideze alianța bilaterală și să limiteze eventualele consecințe ale unei apropieri comerciale americano-chineze. Implicații regionale Dacă planurile vor fi implementate integral, Japonia ar putea deveni cel mai militarizat actor din Asia de Est după China, schimbând echilibrul de securitate regional. Revizuirea constituției ar marca o ruptură simbolică majoră față de ordinea postbelică. Rămâne de văzut dacă majoritatea parlamentară îi va permite lui Takaichi să ducă până la capăt o agendă care ar putea remodela nu doar Japonia, ci și arhitectura de securitate a Indo-Pacificului. [...]