Știri
Știri din categoria Apărare
Relaxarea iminentă a regulilor de export de armament ale Japoniei poate redesena lanțurile de aprovizionare militară ale aliaților SUA, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentele de securitate ale administrației Trump și al presiunii puse pe producția americană de două războaie, potrivit Reuters.
Partidul de guvernământ al premierului Sanae Takaichi a aprobat în această săptămână schimbările, iar guvernul ar urma să adopte formal noile reguli chiar în cursul acestei luni, au declarat pentru Reuters trei oficiali japonezi. Miza este dublă: stimularea bazei industriale militare interne și crearea de opțiuni suplimentare pentru aliați care vor să reducă dependența de livrările din SUA.
Japonia, deși s-a ținut în mare parte departe de piețele globale de armament după al Doilea Război Mondial, cheltuiește suficient pentru propria apărare – 60 miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) anul acesta – cât să susțină o industrie capabilă să producă sisteme avansate, inclusiv submarine și avioane de luptă.
Reuters notează că printre potențialii noi clienți se numără armata Poloniei și marina Filipinelor, ambele în procese de modernizare pe fondul tensiunilor regionale. Unul dintre primele acorduri pe care guvernul Takaichi ar urma să le aprobe vizează exportul de fregate second-hand către Filipine, potrivit a doi oficiali japonezi. Aceștia au indicat că tranzacția ar putea fi urmată de sisteme de apărare antirachetă.
Din perspectiva Varșoviei, cooperarea cu Tokyo ar putea ajuta la acoperirea unor „blocaje” din dotare, inclusiv în domenii precum sistemele antidronă și războiul electronic, a declarat Mariusz Boguszewski, adjunct al șefului misiunii la ambasada Poloniei în Japonia. În paralel, contractorul polonez WB Group a semnat anul trecut un acord preliminar pentru drone cu producătorul japonez de aeronave ShinMaywa, potrivit aceleiași surse.
Trei diplomați europeni au spus că relaxarea regulilor japoneze oferă o oportunitate de a diminua dependența de producția de armament a SUA, afectată de conflicte, iar imprevizibilitatea lui Trump – inclusiv amenințările privind NATO și Groenlanda – a accelerat nevoia de diversificare.
Pe partea de ofertă, Reuters arată că mari contractori japonezi își pregătesc deja capacitățile pentru cererea externă:
Masahiko Arai, vicepreședinte la divizia de apărare a Mitsubishi Electric, a spus că cererea pentru sisteme complete este cea mai puternică în Asia, în timp ce Europa, Australia și SUA sunt piețe pentru componente și co-dezvoltare. El estimează că vânzările totale ale diviziei (interne și internaționale) vor crește cu 50% până la 600 miliarde yeni (3,8 miliarde dolari, aprox. 17,5 miliarde lei) până în 2031.
Deși guvernul încearcă să impulsioneze exporturile, Reuters subliniază că există încă rezerve în mediul corporativ, inclusiv temeri că vânzările de armament ar putea afecta imaginea unor branduri care vând și bunuri de larg consum. În plus, rămâne un decalaj între mesajul politic și politicile unor companii: exemplul dat este Toyota, a cărei subsidiară a refuzat în 2023 o solicitare legată de motoare și piese pentru un vehicul utilitar militar, invocând „scopul și politica” de business.
Tokyo este așteptat să mențină controale stricte privind livrările către zone de conflict, însă chiar și Ucraina „simte o oportunitate”, potrivit Reuters: camera de comerț a Kievului la Tokyo urmează să lanseze un grup industrial al firmelor ucrainene și japoneze din domeniul dronelor, sincronizat cu schimbarea regulilor.
Reuters citează un raport SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) potrivit căruia SUA au reprezentat între 2021 și 2025 95% din importurile de apărare ale Japoniei, 85% din achizițiile Australiei și Marii Britanii și 77% din cumpărăturile Arabiei Saudite. În același timp, programul american de vânzări militare externe este criticat pentru întârzieri și costuri în creștere, iar controlul strict asupra tehnologiilor de apărare a fost o sursă de frustrare pentru oficiali și analiști, potrivit materialului.
Un obiectiv al schimbărilor Japoniei este dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare în Asia care să nu depindă de Statele Unite, a spus un oficial din partidul de guvernământ implicat în redactarea politicilor de securitate. Ca model regional, Reuters indică Coreea de Sud, care a devenit cel mai mare furnizor de apărare pentru Polonia și Filipine după o creștere constantă în ultimii cinci ani, conform datelor SIPRI.
În termeni de capacitate industrială, analiza SIPRI citată de Reuters arată că, chiar și cu restricții, industria japoneză de armament este comparabilă cu cea a Coreei de Sud, Germaniei, Italiei și Israelului și aproape dublă față de cea a Indiei, în timp ce industria SUA este de 25 de ori mai mare.
Recomandate
Japonia își extinde cooperarea militară cu NATO prin trimiterea unor militari la Wiesbaden , în Germania, pentru a se antrena în cadrul misiunii Alianței de asistență pentru Ucraina și pentru a studia tacticile de luptă apărute pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Baza de la Wiesbaden coordonează ajutorul militar pentru Ucraina, instruiește forțele ucrainene și sprijină repararea echipamentelor. Informația este relatată de Politico, citat de Digi24. Ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , a descris desfășurarea drept „o aprofundare suplimentară a cooperării dintre Japonia și NATO”, pe fondul unui mediu de securitate pe care Tokyo îl consideră tot mai tensionat, cu presiuni în nord și în sud. Ce urmărește Tokyo la Wiesbaden Baza găzduiește Programul NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU), descris ca principalul centru al alianței pentru coordonarea livrărilor de arme și instruirea militarilor ucraineni. Detașarea Japoniei este limitată ca dimensiune: delegația este formată din patru militari. În logica acestei mișcări, Tokyo se alătură unor armate occidentale care încearcă să valorifice direct experiența de luptă a Ucrainei. În acest context, Digi24 menționează că Germania se pregătește să primească instruire din partea soldaților ucraineni, conform Euromaidan Press, și că operatorii ucraineni de drone FPV au depășit în repetate rânduri unități NATO în exerciții din Suedia și Estonia. Contextul de securitate invocat: Rusia și China Decizia este plasată pe fundalul intensificării activității militare ruse în apropierea insulei Hokkaido. Potrivit informațiilor prezentate, Moscova a desfășurat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavale pe insulele disputate din nordul Japoniei și transformă Marea Okhotsk într-o bază pentru submarine cu propulsie nucleară. În paralel, exercițiile comune chino-ruse în spațiul aerian și apele teritoriale japoneze au devenit „o rutină”, potrivit unei analize South China Morning Post citate de Digi24. Analiști japonezi avertizează, de asemenea, că Rusia ar putea deschide un „al doilea front” lângă Hokkaido dacă Tokyo ar fi absorbit de o criză în sud cu China. Un pas suplimentar în legătura cu Ucraina, dar în limitele constituției Desfășurarea de la Wiesbaden este prezentată ca un nou pas în aprofundarea discretă a legăturilor militare dintre Japonia și Ucraina. Digi24 notează că, la începutul acestui an, ingineri japonezi au fost integrați în unități ucrainene de drone de pe linia frontului pentru a studia inovațiile apărute în luptă, potrivit Euromaidan Press. În plan financiar și umanitar, Tokyo a promis aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru Ucraina din 2022 încoace, sub formă de asistență umanitară, financiară și de reconstrucție, sprijin despre care Digi24 precizează că este influențat de constituția Japoniei, care renunță la război și restricționează exporturile de arme. [...]
Ucraina își asumă costul ridicat al muniției de precizie pentru a lovi centre de comandă rusești , într-un atac raportat ca reușit asupra unui post de conducere și comunicații din regiunea Luhansk ocupată, potrivit Focus . Miza operațională este degradarea coordonării rusești „adânc în spatele frontului”, chiar dacă detaliile nu pot fi verificate independent în acest moment. Atacul ar fi fost executat cu rachete de croazieră britanice Storm Shadow , a transmis Statul Major ucrainean luni, pe platforma X, informație preluată de Kyiv Independent. Ținta ar fi fost un „post de conducere și comunicații” într-o zonă a regiunii Luhansk aflată sub control rusesc, iar instalația ar fi fost „distrusă cu succes”, conform aceleiași surse ucrainene. Costul loviturii și implicația pentru ritmul operațiunilor Publicația notează că, potrivit estimărilor The War Zone, o rachetă Storm Shadow ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei), echivalentul a circa 2,1–2,2 milioane euro (aprox. 10,5–11 milioane lei), în funcție de curs. Pentru Ucraina, utilizarea unor astfel de muniții scumpe indică o prioritizare a țintelor cu valoare militară mare (comandă, comunicații), unde efectul asupra capacității de luptă poate depăși costul pe lovitură. De ce contează: lovituri la distanță și presiune pe infrastructura militară Storm Shadow sunt lansate de pe aeronave și pot lovi ținte la distanță mare, ceea ce extinde opțiunile Ucrainei dincolo de linia frontului. Kyiv Independent citează mesajul Statului Major ucrainean potrivit căruia „niciun loc” al armatei ruse pe teritoriul ucrainean nu ar mai fi sigur. În același timp, Focus precizează că afirmațiile privind distrugerea obiectivului nu pot fi confirmate independent: nu existau, la momentul relatării, imagini verificate sau fotografii satelitare, iar autoritățile ruse nu comentaseră. Context: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii Materialul mai arată că Ucraina și-a extins în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii militare din Rusia și din teritoriile ocupate, vizând tot mai des infrastructură militară și facilități de producție. Este menționată o declarație din martie a președintelui Volodîmîr Zelenski , potrivit căreia forțele ucrainene ar fi lovit o fabrică din regiunea rusă Briansk care produce sisteme de control pentru rachete. Kyiv Independent a relatat și despre un atac cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Vladimir, iar conducerea ucraineană ar susține că astfel de lovituri urmăresc să perturbe rutele de aprovizionare și operațiunile militare ruse. Potrivit Focus, luptele din estul Ucrainei continuă la intensitate ridicată, conform observatorilor militari ucraineni și ruși. [...]
China ridică un complex nuclear de mari dimensiuni într-o zonă izolată din deșert , un proiect care poate schimba calculele de securitate în regiune și poate alimenta o nouă rundă de investiții în apărare la nivel global, potrivit Bild . Publicația germană scrie că amplasamentul „pare gigantic”, este „complet izolat” și este prezentat drept un „mega-proiect militar”. Informația se bazează pe o analiză a imaginilor din satelit realizată de Reuters , care indică faptul că în nord-vestul Chinei „se construiește un complex atomic amplu”. Ce se știe din informațiile publicate Din datele prezentate rezultă, la acest moment, câteva elemente factuale: locația generală: nord-vestul Chinei, „în mijlocul deșertului”; sursa constatării: evaluarea imaginilor satelitare de către Reuters; dimensiunea proiectului: descris ca „gigantic” și „amplu”, fără cifre sau parametri tehnici în materialul disponibil. Bild menționează că detalii despre scenariul pentru care ar fi construită baza și despre ce ar include concret instalația sunt atribuite unor „experți în securitate”, însă aceste informații nu sunt redate în fragmentul accesibil. De ce contează pentru industria de apărare Chiar și în lipsa unor date tehnice publice în material, apariția unui nou complex nuclear de mari dimensiuni, identificat din satelit, este un semnal cu potențial de impact asupra: planificării militare și a posturii de descurajare (deterrence) în Asia; priorităților bugetare pentru apărare în statele care își calibrează strategiile în funcție de evoluțiile Chinei; cererii pentru capabilități de supraveghere, recunoaștere și analiză (inclusiv imagistică satelitară), folosite pentru monitorizarea infrastructurii strategice. În absența unor confirmări oficiale sau a unor detalii suplimentare în material, amploarea exactă și destinația operațională a proiectului rămân neclare. [...]
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu , într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie , pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați , potrivit G4Media . Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic. Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre. Ce înseamnă misiunea, concret Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie. Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră. Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței. Contextul: incidentul de la Galați și reacțiile de la Roma Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României. „[Este] un act grav.” Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO. În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian. În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
Estonia ia în calcul extinderea recrutării obligatorii și la femei, pe fondul scăderii natalității , un scenariu care ar schimba cadrul de reglementare al serviciului militar și modul în care statul își planifică efectivele pe termen lung, potrivit Stirile Pro TV . Anu Rannaveski, șefa Agenției pentru Resurse de Apărare a Estoniei (instituția care gestionează recrutarea militară), a avertizat că numărul tot mai mic de tineri care ajung la vârsta încorporării poate face dificilă atingerea țintelor de personal ale armatei până în 2040. Declarațiile au fost făcute pentru postul public estonian ERR, potrivit TVP World. De ce se discută o schimbare de reglementare Oficialul a indicat că Estonia riscă să nu poată acoperi planul anual de recrutare prevăzut în strategia de apărare pe termen lung. „Până în 2040, problema va deveni foarte evidentă: nu vom putea ocupa cele 4.100 de locuri planificate”. În prezent, Estonia (aprox. 1,3 milioane de locuitori) se bazează pe serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile se pot înrola doar voluntar. Rannaveski spune însă că tendințele demografice împing decidenții să ia în calcul extinderea obligativității și asupra femeilor, pe măsură ce natalitatea scade. „În generațiile anterioare se nășteau până la 15.000 de băieți pe an. Acum numărul a scăzut la 4.000–5.000”. Ce ar urma și care este contextul de securitate Potrivit aceleiași surse, Estonia ar avea încă suficienți tineri eligibili pentru a menține sistemul actual pe termen scurt, dar autoritățile ar trebui să înceapă pregătirile pentru viitor. „Sper cu adevărat că întrebarea este mai degrabă când, nu dacă”. Rannaveski a adăugat că „fiecare cetățean estonian are datoria de a apăra independența Estoniei”. În context, Estonia este prezentată ca stat NATO de pe flancul estic, la granița cu Rusia, care și-a consolidat postura defensivă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum se aliniază Estonia la tendințele din Europa Materialul notează că mai multe state europene au introdus deja recrutarea obligatorie pentru femei sau se îndreaptă către sisteme neutre din punct de vedere al genului: Norvegia: recrutare obligatorie indiferent de sex (din 2015), primul stat NATO cu această abordare; Suedia: a urmat în 2017; Danemarca: a început să includă femeile în sistemul de recrutare începând din acest an; Letonia: a indicat că ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru femei în jurul anului 2028; Polonia: serviciul militar rămâne voluntar pentru femei, dar ponderea lor în armată a urcat la aproximativ 17% (de la sub 5% în urmă cu un deceniu). Pentru Estonia, discuția rămâne, deocamdată, la nivel de avertisment și planificare: miza este dacă actualul cadru de recrutare mai poate susține țintele de efective până în 2040, în condițiile declinului demografic. [...]
