Știri
Știri din categoria Apărare

Israelul a început să raționalizeze utilizarea rachetelor de interceptare de ultimă generație pentru a-și conserva stocurile, pe fondul barajelor zilnice lansate de Iran, relatează Digi24, care citează Wall Street Journal.
Potrivit materialului, două rachete balistice iraniene au lovit recent orașele Dimona și Arad, după ce Israelul ar fi încercat fără succes să le intercepteze folosind versiuni modificate ale unor muniții mai puțin avansate. Joi, Israelul s-a confruntat cu un nou bombardament, localnicii raportând sirene continue și mai multe lovituri de rachete în diferite zone ale țării.

În acest război, dar și în conflictul cu Iranul din iunie 2025, Israelul a folosit cu succes interceptori de ultimă generație din seria Arrow pentru a doborî rachete balistice. În perioada recentă, Israelul a utilizat și versiuni îmbunătățite ale sistemului David’s Sling (un sistem de apărare aeriană destinat, în principal, rachetelor cu rază scurtă), inclusiv împotriva unor ținte mai mari și cu rază mai lungă, însă cu rezultate mixte.
Decizia de a apela la muniții cu capacități reduse este prezentată ca un semn al presiunii asupra apărării aeriene, în condițiile în care interceptoarele sunt scumpe și dificil de produs, iar Iranul folosește rachete și drone fabricate în masă. În paralel, SUA și Israelul ar fi redus o parte importantă din capacitatea Iranului de a lansa rachete, dar nu complet, ceea ce transformă conflictul și într-o competiție de rezistență a stocurilor de muniție.
„Numărul de interceptori de orice tip este limitat. Pe măsură ce luptele continuă, stocul se diminuează. Și pe măsură ce se diminuează, trebuie să faci calcule mai atente cu privire la ce să folosești.”
Conform articolului, Iranul a lansat peste 400 de rachete și sute de drone asupra Israelului de la începutul războiului, iar în ultimele săptămâni intensitatea atacurilor a rămas relativ constantă. Presiunea este amplificată de faptul că Hezbollah lansează zilnic zeci de proiectile către Israel, ceea ce obligă autoritățile să decidă, pentru fiecare amenințare, dacă o interceptează sau o lasă să cadă în zone neocupate și, dacă interceptează, cu ce sistem.

În acest context, sistemul multistratificat de apărare aeriană al Israelului, dezvoltat în mare parte împreună cu SUA, funcționează cu tipuri diferite de muniții, fiecare optimizat pentru anumite amenințări. Raționalizarea interceptoarelor de vârf indică, implicit, o gestionare mai strictă a resurselor defensive pe termen scurt, pe măsură ce conflictul se prelungește.
Recomandate

Un summit militar discret găzduit de șeful CENTCOM în Germania indică o consolidare practică a cooperării de securitate între SUA, Israel și mai multe state arabe, pe fondul presiunii crescânde din partea Iranului și a riscurilor pentru rutele maritime strategice , potrivit The Jerusalem Post . La reuniunea de săptămâna trecută au participat comandanți militari din Statele Unite, Israel și mai multe țări arabe, discuțiile fiind centrate pe conflictul cu Iranul. O sursă din interiorul CENTCOM a confirmat pentru publicație că a fost vorba despre o conferință cu ușile închise, în care s-au discutat „oportunități pentru îmbunătățirea cooperării de securitate în Orientul Mijlociu”. Ce s-a discutat: Iran, prezența militară americană și rutele maritime Conform informațiilor transmise de oficiali israelieni către Axios și reluate în material, amiralul Brad Cooper (șeful US Central Command) le-ar fi transmis șefilor de state majore că SUA nu își vor retrage forțele din regiune în pofida atacurilor iraniene asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Totodată, Cooper i-a informat pe participanți despre planuri americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz și creșterea traficului maritim — un punct sensibil pentru piața energetică și pentru lanțurile globale de aprovizionare, având în vedere rolul rutei în transportul de petrol și mărfuri. Cine a participat În textul sursei sunt enumerate următoarele armate participante: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Egipt. (Materialul descrie reuniunea ca fiind între „opt țări”, dar lista publicată include nouă state; The Jerusalem Post nu clarifică această diferență.) De ce contează: cooperare operațională Israel–state arabe, dincolo de semnale politice Un element cu greutate operațională este că șeful Statului Major al IDF, general-locotenent Eyal Zamir, i-ar fi informat pe liderii militari arabi despre operațiunile Israelului pe mai multe fronturi, potrivit acelorași oficiali israelieni citați de Axios. În logica de securitate regională, schimbul deschis de informații militare ar indica o apropiere funcțională între Israel și state din Golf, în linia Acordurilor Abraham. Publicația amintește și un precedent: în martie 2022, atunci când general-locotenent Aviv Kohavi (pe atunci șef al Statului Major al IDF) s-a întâlnit la Sharm el-Sheikh cu lideri militari arabi, inclusiv cu șeful Statului Major saudit, generalul Fayyadh Al Ruwaili, pentru a discuta contracararea amenințărilor regionale asociate Iranului. Context: escaladarea atacurilor Houthi și riscurile pentru exporturile de petrol Reuniunea are loc în condițiile în care rebelii Houthi, aliniați Iranului, și-au intensificat atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice din Arabia Saudită și avansează de-a lungul coastei Yemenului la Marea Roșie către strâmtoarea Bab al-Mandab, rută-cheie pentru transportul maritim. Materialul notează că această escaladare a deschis un „al doilea teatru” în conflictul regional și a amplificat îngrijorările privind exporturile saudite de petrol și transportul global. În plus, The Jerusalem Post scrie că Washingtonul ar fi transmis Riyadhului că va oferi schimb de informații și sprijin pentru țintire, iar Israelul s-ar fi angajat să ajute Arabia Saudită în apărarea împotriva amenințării Houthi prin furnizarea de informații militare, într-o întâlnire Israel–Arabia Saudită mediată de CENTCOM. Reuters este menționată ca având o contribuție la material. [...]

Războiul cu Iran a creat „goluri strategice” în stocurile de muniție ale SUA , după ce costurile operațiunilor și consumul de armament au depășit capacitatea de reaprovizionare, potrivit unui raport al inspectoratului general al Pentagonului citat de Focus . Raportul, transmis obligatoriu Congresului SUA și publicat luni (ora locală), arată că între 28 februarie și 30 iunie costurile operațiunilor au ajuns la 33,4 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), din care 22,3 miliarde dolari (aprox. 100 miliarde lei) au fost doar pentru muniția consumată. Documentul vorbește despre „lipsuri strategice de stoc” și „blocaje la nivelul industriei” în aprovizionarea cu muniție. Presiune operațională: pierderi în flota aeriană și drone Pe lângă problema muniției, raportul inventariază și pierderi ale flotei aeriene americane, inclusiv: patru avioane de luptă F-15 distruse; un avion F-35 avariat; șapte avioane cisternă KC-135 avariate; până la 30 de drone MQ-9 Reaper distruse. Contradicție cu mesajul politic: „stocuri practic nelimitate” În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a respins în mod repetat îngrijorările legate de o posibilă criză de muniție și a vorbit recent despre stocuri „practic nelimitate”. Tot luni, el a scris pe rețeaua sa Truth Social că SUA ar produce „mai multe arme rafinate” decât oricând în istorie, notează publicația. Costuri încă neincluse: pagube pe baze militare din regiune Raportul mai menționează că atacuri iraniene au avariat sau distrus „sute de clădiri și structuri” pe baze militare americane din regiune. Aceste pagube nu au fost incluse în calculul costurilor războiului, deoarece nu este clar dacă toate bazele vor fi reconstruite și cine ar urma să plătească. [...]

Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]

Ucraina susține că a câștigat prima confruntare navală „dronă contra dronă”, un semnal că războiul pe mare intră într-o fază mai automatizată , potrivit TechRadar . Episodul ar fi avut loc în Marea Neagră, unde o dronă navală ucraineană Sargan-3000 ar fi distrus o ambarcațiune fără echipaj a Rusiei folosind o turelă de armament operată de la distanță (Protector RWS). Informația rămâne, însă, incomplet confirmată: relatarea nu a fost verificată independent, iar Ucraina nu a comunicat data, ora sau locul exact al angajării. Rusia, la rândul ei, nu a confirmat că ar fi pierdut o ambarcațiune în acest incident. De ce contează: trecerea de la lovituri asupra navelor la „interceptare” între drone Dacă se confirmă, schimbarea operațională este importantă: dronele maritime nu mai sunt folosite doar pentru atacuri asupra unor ținte mari sau staționare, ci și pentru confruntări directe între platforme fără echipaj. În practică, asta înseamnă că misiunile pe mare pot include „vânătoare” și neutralizare de drone adverse, nu doar lovituri de oportunitate. TechRadar notează că episodul vine pe fondul intensificării activității dronelor maritime ucrainene și la câteva luni după intrarea în serviciu a Sargan-3000. Ce este Sargan-3000 și ce armament ar fi folosit Sargan-3000 a intrat în serviciu activ în aprilie 2026 și este descris ca o „platformă multifuncțională”, ceea ce sugerează un design modular, adaptabil pentru diferite misiuni (de exemplu, prin integrarea de senzori sau armament). În incidentul relatat, drona ar fi folosit o turelă Protector RWS (sistem modular care poate monta mai multe tipuri de armament). În mod specific, ar fi fost utilizată o mitralieră de 12,7 mm controlată de la distanță, posibil de tip M2 Browning sau NSV, menționează publicația. Context: extinderea operațiunilor ucrainene cu drone maritime În 2026, Ucraina și-a extins operațiunile cu drone maritime în Marea Neagră și Marea Azov; TechRadar afirmă că 105 nave rusești ar fi fost atacate în Marea Azov. Totodată, publicația precizează că „caracteristicile fizice” ale Sargan-3000 nu sunt cunoscute în acest moment. Materialul trece în revistă și alte platforme fără echipaj folosite de Ucraina: Sea Baby (folosită de Serviciul de Securitate al Ucrainei): ambarcațiune de 6 metri, cu rază de acțiune estimată la 1.000 km și încărcătură utilă de aproximativ 850 kg, despre care se crede că este utilizată în principal împotriva țintelor ancorate. Magura V5 (sub Direcția de Informații a Apărării ): mai scurtă, cu încărcătură mai mică și rază de acțiune inferioară față de Sea Baby, dar cu rol similar. În incidentul „cel mai recent”, nava rusă ar fi fost identificată de Direcția de Informații a Apărării, care ar fi autorizat drona navală ucraineană să angajeze ținta. TechRadar amintește și un episod anterior, din iulie 2026, când o dronă ucraineană ar fi scufundat de la distanță o ambarcațiune rusească în Marea Neagră. Ce urmează Fără confirmări independente și fără detalii de localizare și moment, episodul rămâne la nivel de revendicare. Totuși, dacă astfel de confruntări devin recurente, ele pot accelera investițiile în detectare, armament la distanță și tactici de „anti-dronă” pe mare, cu efect direct asupra modului în care sunt protejate rutele și activele navale în Marea Neagră. [...]

Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]

O investiție americană de 25 mil. dolari (aprox. 114 mil. lei) va reporni operațional Uzina Mecanică Sadu printr-o nouă capacitate de producție de muniție NATO de 155 mm, cu efect direct în venituri recurente pentru uzină și în modernizarea infrastructurii, potrivit Ziarul Financiar . Contractul, semnat marți pentru Uzina Mecanică Sadu, este cu compania americană US Ballistic și vizează construirea la Târgu Jiu a unei fabrici pentru muniție de calibru 155 mm, standard NATO. În primii doi ani ar urma să fie create 150 de locuri de muncă, iar numărul angajaților ar urma să crească etapizat în următorii patru ani. Ce se schimbă economic pentru UM Sadu: chirie și investiții în infrastructură Pe lângă investiția în capacitatea de producție, proiectul include lucrări de infrastructură în uzină – reparații la magazii, drumuri și utilități – care vor rămâne în proprietatea Uzinei Mecanice Sadu. Un element cu impact financiar direct este componenta de chirie: UM Sadu ar urma să încaseze aproximativ 20 de milioane de euro din chirie în următorii zece ani, iar primul an ar urma să fie plătit în avans, conform ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță . Componenta operațională: producție de muniție NATO și transfer de tehnologie Acordul prevede realizarea unei noi capacități de producție la Uzina Mecanică Sadu, parte a industriei române de apărare. Noua unitate va produce muniție NATO de 155 mm, calibru utilizat pe scară largă de forțele armate ale statelor membre NATO. Ministrul interimar al Apărării a indicat și existența unui transfer de tehnologie către România ca element important al acordului. Context: uzină degradată și costuri de pază pentru spații neutilizate Investiția vine după o perioadă în care infrastructura de la Sadu a fost „puternic degradată”, potrivit ministrului. Acesta a afirmat că uzina ajunsese să suporte anual aproximativ 500.000 de euro doar pentru paza unor spații care nu mai erau utilizate la capacitatea lor. „Sadu revine acolo unde îi este locul: în industria de apărare a României”, a transmis Radu Miruță după semnarea contractului. [...]