Știri
Știri din categoria Apărare
Giorgia Meloni cere NATO să trateze flancul sudic ca prioritate de securitate, argumentând că amenințările din vecinătatea Africii pot afecta direct statele aliate din sudul Europei și că atenția acordată până acum flancului estic trebuie dublată de o „mobilizare” similară în sud, potrivit Agerpres, după declarațiile făcute la finalul summitului NATO de la Ankara.
Într-o conferință de presă, premierul italian a legat explicit această solicitare de ideea unei apărări „cuprinzătoare” a Alianței și de faptul că Italia și alți aliați sudici au susținut eforturile de pe flancul estic, dar se consideră expuși la riscuri similare.
„Africa este vecinul nostru direct (...). Europa trebuie să fie acolo, NATO trebuie să fie acolo, Occidentul trebuie să fie acolo. Și de aceea cerem o mai mare atenție pentru flancul nostru sudic (...) și noi riscăm să fim victime ale amenințărilor; ne așteptăm la aceeași atenție, la aceeași mobilizare pe care am garantat-o aliaților noștri.”
Meloni a afirmat că Italia își va respecta angajamentele ca membru NATO privind cheltuielile de apărare, însă a insistat că acest lucru trebuie făcut „în mod sustenabil”, cu calendare și priorități stabilite în funcție de context.
„Vrem să ne îndeplinim angajamentele cu privire la cheltuielile de apărare. (...) dar într-o manieră sustenabilă, stabilindu-ne calendare, metode și priorități bazate pe context.”
În aceeași intervenție, șefa guvernului italian a susținut că investițiile în apărare ar trebui să se traducă în beneficii interne, prin producție, cercetare și locuri de muncă, nu prin „grant-uri externe”.
„Dacă investim în apărare, acei bani trebuie să rămână în Italia, în fabricile noastre, în cercetarea noastră, în teritoriile noastre.”
Întrebată despre „investiția politică” în relația cu președintele american Donald Trump, Meloni a spus că nu regretă demersul și l-a justificat prin obiectivul „unității occidentale”. În același context, la summitul de la Ankara, Trump a avut un ton mai conciliant la adresa ei, dar a reluat criticile după ce Roma nu a sprijinit atacurile militare americane împotriva Iranului, mai notează Agerpres.
Recomandate
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților , iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews , arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise. Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice. Cine este în fruntea clasamentului cheltuielilor Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an): Lituania: 5,33% Estonia: 5,1% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% Grecia: 3,65% În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%). Marile economii și media europeană: sub noul prag Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an. Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump , pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță. Unde se află România România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document. Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori. [...]
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România își calibrează bugetul de apărare spre pragul NATO de 3,5% din PIB, iar aproape 40% din banii alocați merg către înzestrare , într-un efort de a accelera achizițiile și de a reduce întârzierile de livrare, potrivit Economedia , care citează declarațiile președintelui Nicușor Dan după summitul NATO de la Ankara . Președintele a spus că România alocă „în acest an aproximativ 3,7% din PIB pentru apărare și investiții conexe”, în contextul noului angajament convenit în Alianță: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru investiții conexe. În același timp, Nicușor Dan a nuanțat că România este „aproximativ la 2,5% din PIB, plus 1,2%”. Miza: achiziții mai rapide și o pondere mare pentru echipamente Șeful statului a indicat că aproximativ 40% din bugetul apărării reprezintă cheltuieli pentru înzestrare, adică achiziția de echipamente militare noi. În discuțiile de la summit, una dintre temele centrale a fost simplificarea procedurilor de achiziție, astfel încât echipamentele să ajungă mai repede în statele membre. „Discuția a fost cum flexibilizăm astfel încât echipamentele să vină în timp util. În cadrul actual, cu toate procedurile existente, am ajunge să primim echipamentele peste patru-cinci ani.” În același cadru, președintele a anunțat că viitoarea Bancă pentru Apărare va avea în România unul dintre cele patru sedii. Securitatea regională: Republica Moldova și Marea Neagră Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și a spus că a ridicat două subiecte pe care le consideră prioritare pentru securitatea regională: sprijin pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre, inclusiv din perspectivă energetică. „Solicitarea noastră este ca partenerii să participe la dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova.” Președintele a mai arătat că România, Turcia și Bulgaria au extins operațiunile comune de deminare pentru a include infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep și conexiunile acestuia cu țărmul. Totodată, a informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru înființarea unui hub de securitate civilă, gândit ca interfață între Uniunea Europeană și regiunea Mării Caspice. Discuții bilaterale: investiții și proiecte industriale În marja summitului, președintele a avut întâlniri cu oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie. Cu o delegație de senatori americani, a discutat despre viitorul NATO și relația bilaterală, exprimând interesul pentru menținerea și extinderea investițiilor americane în România. „Interesul nostru este să menținem și, eventual, să extindem prezența economică a Statelor Unite în România, prin investiții consistente care să aducă un plus de securitate.” Cu premierul Canadei, discuțiile au vizat proiectele nucleare de la Cernavodă și valorificarea internațională a tehnologiilor din jurul reactoarelor CANDU. Cu președintele Coreei de Sud, temele au inclus modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, dar și investiții în industria de apărare, inclusiv proiectele Hanwha Aerospace pentru dezvoltarea unor capacități de producție militară în România. În întâlnirea cu premierul britanic, agenda a fost axată pe securitatea regională, prezența militară britanică în România și măsuri de consolidare a cooperării, pe fondul incidentelor recente cu drone. [...]
Ținta de 5% din PIB pentru apărare începe să devină un reper politic în NATO , după ce lideri din Lituania și Estonia au venit la summitul Alianței de la Ankara cu insigne pe care scrie „Clubul 5%”, potrivit HotNews . Mesajul este unul de presiune publică asupra statelor care rămân sub pragul asumat, într-un moment în care finanțarea apărării se transformă într-un criteriu de credibilitate și influență în interiorul NATO. Ținta de alocare a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilită la summitul NATO de anul trecut de la Haga, cu termen maxim de îndeplinire anul 2035. În acest context, unele state care au ajuns deja la nivelul respectiv își afișează explicit poziționarea. Un exemplu este președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cărui insignă a fost remarcată inclusiv de secretarul general al NATO, Mark Rutte, conform relatării. În paralel, ministrul de externe estonian Margus Tsahkna și omologul său lituanian Kęstutis Budrys și-au prezentat la rândul lor insignele pe rețelele sociale. Într-o postare pe X, Tsahkna a transmis mesajul de mobilizare către ceilalți aliați: „Împreună cu Kestusis Budris în Clubul 5%. Clubul este deschis. Investiți mai mult ca să faceți NATO mai puternică.” Cine este în „Clubul 5%” și ce niveluri sunt estimate pentru 2026 Potrivit unei estimări citate de The Guardian, Lituania și Estonia se află în fruntea clasamentului cheltuielilor de apărare raportate la PIB pentru 2026, urmate de alte state din flancul estic: Lituania: 5,33% din PIB Estonia: 5,10% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% De ce contează: presiune pentru accelerarea bugetelor, înainte de termenul 2035 Dincolo de simbolistica insignei, mesajul indică o dinamică tot mai vizibilă în NATO: statele care investesc rapid în apărare încearcă să transforme pragul de 5% într-un standard de facto, nu doar într-un obiectiv pe termen lung. Pentru guvernele care sunt încă departe de acest nivel, semnalul este că discuția nu mai este doar despre angajamente viitoare, ci despre ritmul de creștere al bugetelor în anii următori. [...]
NATO anunță achiziții de 50 mld. dolari și extinderea producției de apărare , într-o declarație în șase puncte adoptată la Summitul de la Ankara , potrivit news.ro . Documentul leagă explicit creșterea investițiilor și a achizițiilor de nevoia de a răspunde „amenințării pe termen lung” reprezentate de Rusia și de a consolida baza industrială și reziliența Alianței. 50 mld. dolari pentru achiziții și presiune pe capacitatea industrială În punctul 2 al declarației, liderii NATO afirmă că, în 2025, aliații europeni și Canada și-au crescut investițiile în cerințele critice de apărare cu „mai mult de 139 de miliarde USD” (aprox. 640 mld. lei). Tot acolo, Alianța anunță „noi achiziții în valoare de 50 de miliarde USD” (aprox. 230 mld. lei) și își asumă extinderea capacității de producție colective, în cooperare cu industria, pentru accelerarea inovării. Documentul mai include intenția de a elimina barierele comerciale în domeniul apărării între aliați și de a valorifica parteneriatele NATO pentru a crește cooperarea în industria de apărare. Direcții operaționale: capabilități, cloud interoperabil și inteligență artificială În punctul 3, declarația fixează o listă de priorități pentru modernizarea descurajării și apărării, bazată pe un mix de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă, completat de capabilități spațiale și cibernetice. Printre domeniile menționate: apărare integrată aeriană și antirachetă; sisteme fără pilot; tehnologii de vârf și capabilități de informații (intelligence); dezvoltarea unui „cloud interoperabil transatlantic pentru situații de luptă”; adoptarea unor modele de inteligență artificială. Ucraina: angajamente pentru 2026 și reper pentru 2027 În punctul 4, aliații reafirmă sprijinul „neclintit” pentru Ucraina și precizează că aliații europeni și Canada finanțează „marea majoritate” a asistenței de securitate, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Declarația include un angajament pentru 2026 de livrare de echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde euro (aprox. 350 mld. lei) și intenția de a menține sprijinul „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027. Totodată, este menționată decizia Uniunii Europene de a furniza finanțare multianuală prin „Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina” (Ukraine Support Loan). Context: Rusia, terorismul și alte riscuri de securitate Declarația reafirmă angajamentul pentru apărarea colectivă ( Articolul 5 ) și descrie Rusia drept o amenințare pe termen lung, alături de „amenințarea persistentă a terorismului”. În plus, documentul notează competiția strategică, amenințările hibride și instabilitatea de la granițele Alianței și include o referire la Iran, cu apel ca acesta să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz. La finalul summitului, președintele Nicușor Dan a declarat că în declarație s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței și că sprijinul pentru Ucraina este important pentru apărarea Europei, implicit a României. [...]
Europa își redesenează apărarea în NATO pe fondul riscului ca SUA să se retragă parțial , iar una dintre schimbările cu impact operațional imediat este desfășurarea permanentă a unei brigăzi germane de tancuri în Lituania, potrivit Digi24 . Mișcarea semnalează trecerea de la un model de apărare bazat pe „conducerea” americană la unul în care europenii trebuie să poată planifica și susține operațiuni de amploare cu mai puține resurse și capabilități SUA. Presiunea vine din combinația dintre criticile președintelui american Donald Trump privind cheltuielile europenilor pentru apărare și tensiunile legate de războiul SUA contra Iranului, care ar putea fi folosite drept argument pentru neimplicarea Washingtonului într-un conflict Europa–Rusia. În acest scenariu, capitalele europene își reevaluează arhitectura de securitate, anticipând o implicare americană mai redusă și, în paralel, o implicare mai mare din partea Ucrainei. Schimbarea de pe teren: brigadă germană permanentă în Lituania În apropierea graniței Lituaniei cu Belarus, o brigadă germană de tancuri ( Brigada 45 Panzer ) a participat la exerciții timp de o lună, dar nu se întoarce în Germania după încheierea acestora. Este, conform articolului, prima desfășurare permanentă a unor unități militare germane în afara granițelor de la sfârșitul Războiului Rece încoace și face parte din extinderea armatei germane, care ar urma să devină cea mai mare din Europa. Colonelul Sebastian Hagen, comandantul grupului de luptă multinațional care formează nucleul brigăzii germane din Lituania, a punctat încărcătura istorică a prezenței germane în regiune: „Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania.” Hagen a adăugat, într-o declarație pentru The Economist, că militarii sunt conștienți și de efectele ocupației sovietice asupra Lituaniei. De ce contează: „europenizarea” modului de luptă, nu doar a bugetelor Miza nu este doar câți bani alocă Europa apărării, ci și cum își construiește capacitatea de a lupta fără infrastructura de comandă, supraveghere și integrare pe care o aduce SUA. În material se arată că un avantaj convențional mare nu mai garantează succesul, invocând atât rezistența Ucrainei în fața Rusiei, cât și dificultățile întâmpinate de SUA în lupta contra Iranului. În acest context, oficiali și experți citați susțin că Europa ar avea nevoie de o „metodă europeană” de a purta războiul, bazată pe: conducere mai descentralizată; arme mai ieftine; producție mai eficientă; strategii noi de protecție împotriva agresiunii rusești. Un înalt oficial britanic a descris diferența de abordare față de modelul american, în discuții cu Financial Times : „Europenii nu vor putea aplica o forță copleșitoare. Ei vor trebui să încerce să contracareze adversarul, să creeze dileme și să producă o apărare de tip ‘porc spinos’.” Semnale din SUA și efecte în lanț pentru Europa La summitul de la Ankara, liderii europeni încearcă să îl convingă pe Trump că își respectă obligațiile, în condițiile în care, împreună, membrii NATO (fără SUA) și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20% pe an în ultimii doi ani, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte . Tot în articol se menționează că această creștere ar susține 195.000 de locuri de muncă în SUA. În paralel, Washingtonul a anulat mai multe desfășurări de trupe în Europa, a redus capabilități folosite în cadrul NATO și a început o reevaluare a poziției militare americane în Europa. Planurile de apărare ale NATO adoptate cu un an în urmă prevedeau ca SUA să acopere aproape 40% din capacitatea de luptă a alianței, procent despre care materialul afirmă că „cu siguranță” va scădea. Un alt semnal de vulnerabilitate operațională: epuizarea rapidă a stocurilor de armament ale SUA și ale aliaților din Golful Persic în războiul din Iran, ceea ce a dus la întârzieri de „câțiva ani” pentru livrările către clienți europeni, conform articolului. Ce urmează: mai multă integrare europeană în NATO, cu ritmuri diferite între state În timp ce Germania, țările nordice și statele baltice ar urma să urce cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2029, Franța și Marea Britanie sunt prezentate ca fiind departe de această țintă și nu ar depăși 2,7% din PIB până în 2030. Articolul notează și că Germaniei îi lipsește încă un plan de finanțare pe termen lung. În plan operațional, avertismentul central rămâne că Europa poate adăuga „mușchi”, dar fără o capacitate proprie de comandă și integrare riscă să rămână dependentă de un „creier” american imprevizibil — ceea ce împinge aliații europeni să caute o formulă de consolidare a rolului lor în conducerea NATO, nu de înlocuire a alianței. [...]
