Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea publică Trump–Meloni riscă să complice coordonarea politică în NATO înaintea summitului de la Ankara, pe fondul unor tensiuni care s-au mutat din zona deciziilor de securitate în registrul atacurilor personale, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele SUA, Donald Trump, a publicat o imagine modificată în care apare alături de premierul Italiei, Giorgia Meloni, însoțită de mesajul „Este nevoie de un ordin de restricție”, într-un nou episod al deteriorării relației dintre Washington și Roma. Fotografia a fost postată fără explicații, astfel că nu este clar la ce se referă exact comentariul.
Din partea Italiei, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a încercat să reducă miza conflictului, spunând la Sky TG24 că „oamenii vin și pleacă, dar relațiile trebuie să dăinuie”. Și ministrul de Externe, Antonio Tajani, a transmis că este „sigur că relațiile transatlantice depășesc cu mult comentariile individuale”. Meloni nu a răspuns imediat personal, notează Euronews.com, citat de Știrile Pro TV.
Tensiunile s-au intensificat la finalul lunii iunie, după ce Trump a susținut că Meloni l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună pentru a-și crește popularitatea. Ulterior, Trump a reluat atacurile într-o postare pe Truth Social, în care a acuzat-o că ar fi respins SUA „atunci când a fost vorba de a împiedica Iranul să obțină sau să dezvolte o armă nucleară”.
În replică, Meloni a respins acuzațiile și a calificat atacurile drept lipsite de sens.
„Aceste atacuri constante și neprovocate sunt fără sens”.
Ea a adăugat că asocierea cu Trump nu i-ar fi adus beneficii de popularitate și i-a sugerat președintelui american să se uite la propriile cote.
Potrivit materialului, relația dintre cei doi lideri s-a răcit în ultimele luni și pe fondul consecințelor economice ale războiului dintre SUA și Israel în Iran, dar și după ce Meloni ar fi refuzat să permită avioanelor americane cu destinația Orientul Mijlociu să folosească baza aeriană din Sicilia.
Cei doi au avut și un schimb de poziții pe tema Papei Leo al XIV-lea, după ce Trump l-a criticat, iar Meloni l-a apărat, argumentând că este „corect și normal” ca liderul Bisericii Catolice să facă apel la pace și să condamne războiul.
În contextul summitului NATO de la Ankara, escaladarea publică dintre doi aliați importanți adaugă presiune politică într-un moment în care coordonarea transatlantică depinde de decizii concrete și de cooperare practică, inclusiv pe zona de logistică și utilizare a infrastructurii militare.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA și Iranul au pus pe pauză negocierile timp de o săptămână , până după funeraliile fostului lider suprem iranian Ali Khamenei , pe fondul tensiunilor generate de război și de asasinarea acestuia, potrivit Digi24 . Declarațiile sunt atribuite de Digi24 unor relatări Al Jazeera și Axios. Trump afirmă că urmărește funeraliile lui Ali Khamenei, despre care spune că a fost „asasinat în prima zi a războiului”, într-o operațiune comună a Statelor Unite și Israelului. Pauză de o săptămână în discuții și „fără foc” între părți Potrivit lui Trump, Teheranul și Washingtonul ar fi decis o pauză de o săptămână de la negocieri, până la finalizarea evenimentelor legate de înmormântare. În acest interval, președintele american susține că „niciuna dintre părți nu va trage asupra celeilalte”. În același context, Trump a spus că iranienii „imploră să se ajungă la un acord”, dar a indicat că amânarea discuțiilor este legată de desfășurarea funeraliilor. Reacția lui Trump la funeralii: „Credeam că oamenii îl urăsc” Trump a mai declarat că a fost surprins să vadă iranieni plângând la înmormântare, afirmând că se aștepta ca populația să îl urască pe Khamenei. El a sugerat, totodată, că lacrimile ar putea fi „false”. „Credeam că oamenii îl urau.” „Poate că sunt lacrimi false.” Contextul imediat: presiune pe negocieri, dar și pe controlul escaladării Mesajul central al declarațiilor este că, în pofida războiului și a asasinării lui Khamenei, Casa Albă indică menținerea unui canal de negociere cu Iranul, chiar dacă temporar suspendat. În același timp, Trump leagă explicit evitarea unei lovituri în timpul funeraliilor de utilitatea practică a negocierilor, sugerând că o escaladare ar reduce șansele unui acord. [...]
Germania își accelerează reînarmarea printr-un buget federal mai îndatorat , cu o creștere de o treime a cheltuielilor de apărare în 2027, mișcare care ar putea aduce Berlinul la ținta NATO cu șase ani mai devreme decât termenul agreat, potrivit Digi24 . Proiectul de buget consultat de Euractiv indică alocări de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei) pentru Armată în 2027, pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara . Acolo, liderii aliați urmează să evalueze progresele privind angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate până în 2035. Ce înseamnă bugetul propus: ținta NATO mai devreme și un salt al cheltuielilor Conform proiectului, nivelul propus pentru 2027 ar plasa Germania pe traiectoria de a îndeplini obiectivul alianței până în 2029, cu șase ani înainte de termenul-limită convenit de NATO. Pe lângă bugetul de bază de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei), ar urma să fie disponibile și celelalte 30 de miliarde de euro (aprox. 151,5 miliarde lei) din fondul special pentru forțele armate. Documentul mai prevede creșteri succesive ale bugetului total pentru anii următori: 153,9 miliarde de euro în 2028 (aprox. 777,2 miliarde lei) 162,9 miliarde de euro în 2029 (aprox. 822,6 miliarde lei) 183,7 miliarde de euro în 2030 (aprox. 927,7 miliarde lei) Pentru comparație, anul acesta Berlinul ar urma să cheltuiască 83 de miliarde de euro (aprox. 419,2 miliarde lei), la care s-ar adăuga 25,5 miliarde de euro (aprox. 128,8 miliarde lei) din fondul special. Nota de plată: buget federal mai mare, finanțat masiv din datorie În ansamblu, bugetul federal este așteptat să ajungă la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.804,8 miliarde lei), finanțat cu aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.010 miliarde lei) reprezentând datorii, potrivit proiectului consultat de Euractiv. Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil , a justificat abordarea într-un interviu pentru postul public ARD: „Nu te poți apăra împotriva lui Putin pur și simplu respectând un buget echilibrat.” Contextul fiscal contează: în 2025, Germania a exceptat majoritatea cheltuielilor pentru apărare de la „frâna constituțională a datoriei”, care limitează deficitul structural la 0,35% din PIB. Context european și sprijin pentru Ucraina La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare a raportat că cheltuielile de apărare au crescut cu 20% în 2025 față de anul precedent, până la 418 miliarde de euro (aprox. 2.110,9 miliarde lei). În bugetul total al Germaniei pentru 2027, aproximativ 11,6 miliarde de euro (aprox. 58,6 miliarde lei) sunt alocate pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Ce urmează: votul din parlament și posibile modificări Proiectul de buget are nevoie de aprobarea parlamentară și poate fi modificat de parlamentari înainte de votul final, programat pentru sfârșitul acestui an. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat recent obiectivul Germaniei de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, pe care l-a numit „o realizare extraordinară”. [...]
Valul de caniculă urmat de furtuni a compromis culturi întregi, iar lipsa asigurărilor lasă majoritatea fermierilor expuși la pierderi greu de acoperit, potrivit Știrile Pro TV . După trei săptămâni de temperaturi ridicate, vijeliile, ploile abundente și grindina au strivit plantele tinere sau le-au făcut să putrezească sub apă, iar umiditatea a accelerat bolile și dăunătorii. Pe o plantație de căpșuni din județul Dolj , întinsă pe 10 hectare, paguba este totală, iar un fermier descrie degradarea fructelor: „Intră în căpșună, nu mai are gust, își face numai pete.” În zona Olteniei, la cartofi, „jumătate din recoltă e compromisă”, iar un alt fermier arată că tuberculii au rămas mici, subdezvoltați: „Ia uitați-vă cum arată cartofii noștri, nu ar fi trebuit să arate așa, trebuia să fie mari, dezvoltați, nu așa mici.” Efecte în lanț: legume culcate la pământ, tomate fără aromă, fructe crăpate În comunele de lângă Galați, furtuna a culcat la pământ plantele cu primii ardei și gogoșari, chiar înainte de maturitate. La tomate, căldura a grăbit colorarea la suprafață, însă roșiile „n-au apucat să ia din sol nutrienți și să-și dezvolte aroma”, iar în unele cazuri miezul a rămas verde sau tulpina s-a uscat complet. Conf. univ. dr. Viorica Lagunovschi, de la Facultatea de Horticultură, avertizează asupra unui posibil atac de „ tuta absoluta ”, un dăunător major la tomate, și explică legătura dintre vreme și presiunea biologică: „Cred că este un atac de tuta absoluta. (...) Tuta absoluta este printre cei mai periculoși dăunători la culturile de tomate. Toate plantele probabil în vreo două săptămâni or să arate în felul acesta. Când este foarte cald apar dăunătorii, când este umiditate mare apar bolile.” Inginerul horticultor Ion Neagu descrie, la rândul lui, intensificarea bolilor la pomi și fructe: „Bolile intră în floarea lor. Putregaiul la cireșe, rapănul la fructe, la mere.” Și alte culturi au fost afectate: pepenii copți „s-au umflat cu apă”, iar cireșele „au pocnit și au prins mucegai”, după cum descrie un fermier: „Se crapă, se deteriorează, putrezește în pom, pică. Și le pierdem, da.” Miza economică: asigurări puține, despăgubiri condiționate Problema devine una de risc financiar sistemic pentru ferme, în condițiile în care, deși România are „3 milioane și jumătate de agricultori” (cel mai mare număr din UE), „doar unul dintr-o mie își asigură culturile”, arată reportajul. Potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, sunt semnate „sub 4 mii de polițe pe an”, în principal de fermieri mari și asociații agricole. Costul menționat pentru primele de asigurare este între 150 și 400 de lei pe hectar, nivel pe care micii producători îl suportă mai greu. În paralel, mecanismul de sprijin al statului este limitat: despăgubiri de până la 70% din costuri, dar doar dacă parcela este distrusă în proporție de cel puțin 30% și dacă dauna este raportată la primărie în maximum trei zile. [...]
Escaladarea retoricii în USR riscă să complice repoziționarea partidului față de Cotroceni , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a lansat un atac direct la adresa președintelui României, Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Ghinea l-a catalogat pe șeful statului drept „tăntălău” și a criticat strategia lui Nicușor Dan din campania pentru prezidențiale. Senatorul USR susține că președintele ar fi folosit „o strategie cinică”, prezentându-se drept singurul candidat proeuropean capabil să intre în turul al doilea. Declarațiile au fost făcute la podcastul Comunitatea Liberală, unde Ghinea a formulat și o caracterizare mai amplă a președintelui: „Este un personaj greșit pentru România. Nu cred că este un personaj diabolic. Cred că este un tăntălău ajuns în locuri greșite, care este foarte bun să facă niște planuri și să se folosească cinic de oameni, fără un scop ultim, altul decât să fie el moțul acolo.” În același context, senatorul USR a adăugat: „Este un personaj tragic, până la urmă.” Din informațiile disponibile în materialul Digi24 nu rezultă o reacție a președintelui Nicușor Dan sau o poziție oficială a conducerii USR la aceste afirmații. [...]
Diferența dintre cifrele anunțate de Kremlin și evaluările independente ridică miza războiului informațional și complică lectura reală a situației de pe front, inclusiv pentru actorii externi implicați în negocieri, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Putin a susținut că, de la începutul anului, Rusia ar fi capturat în Ucraina peste 3.000 km² și 133 de localități. Șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov , a declarat la rândul său că în iunie au fost capturate 636 km² și 29 de localități. ISW contrazice aceste afirmații și estimează că trupele ruse au capturat sau au pătruns pe un teritoriu de 621,7 km² de la începutul anului — aproape de cinci ori mai puțin decât cifra avansată de Putin. La capitolul localități, institutul a numărat 64, „cu puțin peste două ori mai puține” decât susține liderul de la Kremlin. În cazul raportării pentru luna iunie, discrepanța este și mai mare: potrivit ISW, „pierderile reale” ale ucrainenilor (definite aici inclusiv ca pătrunderea unor grupuri izolate) ar fi de 30,42 km² și 20 de localități, ceea ce ar însemna că Gherasimov a exagerat indicatorul teritorial de 21 de ori. De ce contează: presiune pe percepție, nu doar pe front Analiza ISW indică faptul că Moscova ar fi încercat, pe 3 și 4 iulie, să amplifice în spațiul public discuțiile despre capturarea unor localități mici, pentru a „satura spațiul informațional și a îngreuna infirmarea acestor declarații”. Institutul leagă aceste exagerări de un „război verbal” menit să proiecteze ideea că victoria Rusiei ar fi inevitabilă, iar apărarea ucraineană s-ar apropia de colaps. În același registru, ISW notează că Putin și comandanții săi ar fi folosit o întâlnire din 3 iulie pentru a afirma „în mod fals” că au capturat localitatea Konstantinovka și că ar fi început străpungerea cordonului defensiv ucrainean în regiunea Donețk. Costul operațional invocat de ISW și implicațiile lui ISW estimează că, în iunie, trupele ruse ar fi pierdut în medie 1.298 de soldați pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ocupat sau în care au pătruns. Pe baza acestui ritm, institutul face un calcul potrivit căruia, pentru cucerirea celor 5.065,17 km² rămași din regiunea Donețk, Rusia ar pierde 6.574.590 de militari. Context diplomatic: SUA între mediere și sprijin militar Materialul notează că Putin și Donald Trump au avut o convorbire telefonică pe 4 iulie. Potrivit consilierului lui Putin, Iurii Ușakov, partea americană ar fi propus discuția, iar Trump și-ar fi confirmat disponibilitatea de a contribui la încetarea rapidă a ostilităților; emisarii Steve Whitcoff și Jared Kushner ar urma să continue eforturile de mediere și ar putea veni la Moscova „la un moment oportun”. În paralel, Washingtonul continuă sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times citează oficiali ucraineni care afirmă că armata ucraineană ar beneficia de sprijin al serviciilor de informații americane pentru stabilirea rutelor dronelor, inclusiv pentru evitarea apărării antiaeriene ruse și pentru alegerea altitudinii și a momentului atacurilor. În acest context, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru The Times că Rusia și-ar fi epuizat aproape posibilitățile de a continua ofensiva și că plătește „un preț foarte mare pentru fiecare kilometru pătrat” câștigat. [...]
Mesajul public al lui George Simion crește presiunea pentru o nominalizare rapidă de premier , într-un moment în care AUR spune că a declanșat deja demersuri pentru suspendarea președintelui și alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Liderul AUR i-a cerut luni președintelui Nicușor Dan să numească „ACUM” un premier și, în același mesaj, i-a solicitat premierului interimar Ilie Bolojan să plece de la Palatul Victoria. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Ceasul 12: Nicuşor, nominalizează un premier ACUM! Bolojan, pleacă din Palatul Victoria. Români, HAI!” Context: AUR spune că a pornit procedura de suspendare și discuții pentru anticipate Publicația amintește că, pe 1 iulie, AUR a decis demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (Teleorman), iar cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Motive invocate de AUR Între motivele menționate de AUR pentru acest demers se află: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan sau a premierului interimar Ilie Bolojan la mesajul lui George Simion. [...]
