Știri
Știri din categoria Apărare
Germania își accelerează reînarmarea, iar diferența de spațiu bugetar riscă să mute greutatea de putere în Europa, pe fondul îngrijorărilor de la Paris privind deficitele și datoria publică, potrivit Focus.
Franța ar putea ajunge sub presiune din cauza ritmului rapid de înarmare al Germaniei, avertizează publicația franceză Les Échos, citată de Focus. În timp ce Berlinul intenționează să aloce sume mult mai mari pentru Bundeswehr, Parisul are o marjă de manevră mai redusă din cauza nivelului ridicat al datoriei și a problemelor bugetare acumulate.
Germania vrea să crească semnificativ investițiile în apărare în anii următori și ar putea ajunge până în 2039 la peste 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 de miliarde de lei). În analiza citată, Franța este descrisă ca având dificultăți să țină pasul cu acest ritm din cauza situației fiscale, în condițiile în care ar fi înregistrat deficite repetate de circa 50 de ani.
Pe această bază, în dezbaterea de la Paris apare riscul unui dezechilibru: Germania ar avea mai mult spațiu pentru achiziții de armament, modernizare tehnologică și extinderea industriei de apărare, ceea ce ar putea afecta poziția relativă a Franței în trei planuri:
Un alt element invocat este intenția Germaniei de a-și consolida țintit industria de apărare, inclusiv prin tehnologii noi precum inteligența artificială, robotica și sisteme interconectate. În Franța, subiectul este cu atât mai delicat cu cât mai multe proiecte comune de înzestrare ar fi avansat lent în ultima perioadă, potrivit aceleiași surse.
Schimbarea de direcție a Germaniei este pusă în legătură cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În noua strategie militară, Rusia este descrisă drept „cea mai mare amenințare imediată” pentru Germania, Europa și alianța transatlantică.
În paralel, Les Échos notează că Statele Unite își concentrează tot mai mult atenția de politică externă și securitate pe Indo-Pacific, în jurul tensiunilor dintre China și Taiwan. Într-un astfel de context, concluzia din perspectiva germană ar fi că statele europene trebuie să preia mai multă responsabilitate în cadrul NATO, ceea ce alimentează și mai mult presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Recomandate
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Posibila producție în Germania a rachetei de croazieră ucrainene „Flamingo” ar putea accelera livrările către Kiev și ar aduce industriei germane acces la un program folosit deja în luptă , potrivit Focus . Publicația relatează că Diehl Defence discută cu compania ucraineană Fire Point despre intrarea în producția acestui tip de armament, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu dificultăți de fabricație, iar Germania caută opțiuni europene pentru capabilități cu rază lungă. În noaptea de marți spre miercuri, un „Flamingo” ar fi lovit o fabrică din Rusia care produce componente pentru drone și rachete, la circa 900 km de granița ucraineană, în Ceboksary. Arma, prezentată în 2025 cu interes mediatic ridicat, este folosită tot mai des, deși producția ar întâmpina probleme, notează publicația. Discuții Diehl–Fire Point: ce ar câștiga fiecare parte Conform unui articol din Financial Times, citat de Focus, Diehl Defence speră să intre în producția „Flamingo” și poartă discuții cu Fire Point. Directorul Diehl, Helmut Rauch, a vorbit despre aceste contacte la salonul aeronautic ILA de la Berlin și a sugerat că proiectul ar putea deveni realitate. Colaborarea ar însemna asocierea unui producător german cu tradiție cu o firmă ucraineană înființată abia la finalul lui 2022. Fire Point a devenit rapid relevantă pentru apărarea Ucrainei, în special prin drone de luptă, însă compania este menționată și în context critic: Focus amintește de controverse legate de activitatea intensă de promovare și de posibile conexiuni cu omul de afaceri Timur Minditsch, despre care se spune că ar fi suspectat de corupție (publicația nu oferă detalii suplimentare în textul citat). Miza operațională: navigația și precizia, puncte unde Germania ar putea interveni Pentru „Flamingo”, experții ar vedea potențial, dar ar identifica drept vulnerabilitate precizia, pe fondul lipsei unor sisteme de navigație de care Ucraina ar avea nevoie. Aici, Diehl ar putea contribui cu tehnologie în zona de ghidaj și control al țintei, potrivit declarațiilor atribuite lui Rauch. În scenariul descris, o versiune îmbunătățită ar putea extinde tipul de ținte vizate: nu doar obiective mari, precum platforme industriale, rafinării sau depozite de petrol, ci și ținte mai punctuale. Context german: nevoia de capabilități cu rază lungă și alternative europene Focus mai notează că și Germania ar avea interes pentru un astfel de armament, în condițiile în care livrările promise de rachete americane Tomahawk ar fi incerte „cel puțin” sub administrația președintelui SUA Donald Trump. În acest context, atenția s-ar muta către soluții proprii sau europene. Publicația amintește că nu ar fi prima cooperare germano-ucraineană în industria de apărare: în Bavaria, compania Quantum Systems produce drone pentru forțele armate ucrainene. [...]
NATO testează reacția pe Coridorul Suwalki , un punct-cheie pentru legătura cu statele baltice , printr-un exercițiu comun al Lituaniei, Poloniei și Franței, programat între 16 și 26 iunie, potrivit Adevărul . Miza operațională este verificarea cooperării și a capacității de răspuns rapid într-un sector considerat vulnerabil pe flancul estic al Alianței. Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), au ca obiectiv principal testarea modului în care cele trei armate ar acționa coordonat în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui segment de frontieră. Organizatorii indică drept priorități coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună într-un scenariu de criză. Ce testează concret armatele participante În cadrul manevrelor, Polonia va evalua capabilitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv: obuzierele sud-coreene K9; noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, descrise ca elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre. Lituania participă cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, prezentat ca una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene. Participarea Franței este indicată ca semn al interesului în creștere al unor state vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia. De ce contează Coridorul Suwalki pentru planificarea NATO Coridorul Suwalki este o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri la granița dintre Polonia și Lituania, care separă Belarusul (aliat apropiat al Moscovei) de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată, la Marea Baltică. Potrivit experților militari citați în articol, o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO, motiv pentru care apărarea zonei are un rol central în planificarea militară a Alianței. Context regional: exerciții NATO și mișcări ale Rusiei „Gallant Boar 2026” are loc într-un moment de activitate militară intensă în regiune. La începutul lunii iunie au început exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, iar Rusia a anunțat, la rândul ei, exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad. În acest cadru, exercițiul din zona Coridorului Suwalki urmărește să transmită un semnal privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața unei posibile amenințări la adresa securității regionale. [...]
Aliații NATO pregătesc o schimbare de reguli care ar putea accelera reacția la dronele intrate în spațiul aerian al statelor membre , prin extinderea libertății de acțiune a comandantului suprem al alianței în Europa, potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Miza este una operațională: reducerea întârzierilor generate de „mozaicul” de reguli naționale privind folosirea armelor și a resurselor militare, într-un context în care amenințările aeriene s-au înmulțit pe flancul estic. Ce s-ar schimba: mai multă flexibilitate pentru comandantul suprem în Europa După luni de negocieri, aliații ar urma să aprobe până la summitul NATO din 7-8 iulie o propunere care i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO în Europa, mai multă putere pentru a răspunde amenințărilor aeriene, potrivit surselor citate de POLITICO. În prezent, statele membre stabilesc reguli proprii despre cum și unde pot fi folosite anumite arme naționale. Noua propunere ar urmări să îi permită comandantului suprem: să transfere mai flexibil resurse în interiorul alianței; să stabilească nivelurile de alertă ale echipamentelor militare fără a mai cere aprobări formale, potrivit oficialilor citați. De ce contează: incidente repetate pe flancul estic și reguli neuniforme Țările NATO s-au confruntat cu un număr tot mai mare de incidente, inclusiv roiuri de drone care au pătruns în Polonia și România, încălcări ale spațiului aerian în Estonia și drone suspecte deasupra Letoniei, notează materialul citat. Aceste episoade au provocat pagube și răniți și au alimentat tensiuni politice în statele de pe flancul estic. Unii aliați reclamă de mai mult timp că „rezervele” naționale – adică restricțiile impuse de fiecare stat asupra utilizării propriilor capabilități – creează reguli diferite în interiorul NATO și reduc capacitatea de reacție rapidă. Integrarea apărării antiaeriene cu poliția aeriană Propunerea ar integra oficial sistemele NATO de apărare antirachetă și antiaeriană cu misiunile de poliție aeriană desfășurate de avioanele alianței pe flancul estic și în alte zone, reconfigurându-le ca misiuni de apărare aeriană, potrivit aceleiași surse. Discuțiile privind ridicarea constrângerilor au loc pe fondul incursiunilor tot mai frecvente ale dronelor, cel puțin din octombrie, iar lansarea de rachete balistice iraniene către Turcia, la începutul acestui an, a adăugat un argument de urgență pentru o abordare la nivel de alianță, potrivit unui oficial NATO citat. „Țările se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a spus oficialul, adăugând că NATO „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. Grynkewich și-ar fi prezentat propunerile de creștere a flexibilității celor 32 de ambasadori ai țărilor NATO la începutul acestui an, potrivit oficialului citat. [...]
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
SUA pregătesc o reducere semnificativă a aviației și capabilităților navale alocate NATO în Europa , o mișcare care obligă alianța să-și recalibreze planurile de apărare și să accelereze investițiile europene în capacități critice, potrivit Al Jazeera . Planul, relatat inițial de The New York Times și confirmat de oficiali europeni, ar include reducerea desfășurărilor de avioane de vânătoare și de aeronave de supraveghere maritimă, precum și repoziționarea unor platforme navale majore. În paralel, Washingtonul își justifică reorientarea printr-o strategie mai amplă de diminuare a prezenței militare în Europa, pentru a concentra resurse în Orientul Mijlociu, Asia și cele două Americi. Ce se taie și ce se mută: impact direct asupra capacităților NATO Concret, potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să reducă numărul de avioane de luptă alocate NATO și să retragă complet o parte din sprijinul de realimentare în aer – element esențial pentru operațiuni susținute pe distanțe mari. Modificările menționate includ: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E alocate NATO de la aproximativ 150 la 100 (o scădere de circa 50 de aparate); diminuarea aeronavelor de supraveghere maritimă de la 26 la 15; retragerea completă a opt aeronave de realimentare în aer; redislocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere („bomber task force”) anterior alocate apărării Europei; repoziționarea în altă regiune a unui submarin capabil să lanseze rachete și a unui portavion, alături de mai multe nave de război. În ansamblu, tăierile ar afecta capacități-cheie pentru NATO: recunoaștere (informații și supraveghere), precum și lovituri la distanță mare. NATO încearcă să „încadreze” retragerea ca pe o schimbare de sustenabilitate Oficiali NATO au transmis că alianța este la curent cu o parte dintre reducerile planificate și au încercat să le prezinte drept un pas care reduce dependența de un singur aliat. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat pentru agenția Anadolu: „Această schimbare întărește planurile de apărare ale NATO prin reducerea dependenței excesive de un singur aliat și reflectă o schimbare mai amplă care are loc în cadrul alianței.” „Este vorba despre a pune NATO pe o bază mai sustenabilă pentru deceniile următoare.” De ce contează: Europa e împinsă spre „planuri alternative” și achiziții rapide Pe fondul accentului tot mai puternic pus în Europa pe amenințările militare potențiale din partea Rusiei, reducerea unor active americane cu rol de descurajare și reacție rapidă forțează NATO să ia în calcul „planuri alternative” pentru apărarea continentului în cazul unui atac rusesc. În același timp, incertitudinea legată de calendarul și amploarea retragerilor complică stabilirea priorităților pentru statele europene. Comandantul suprem aliat al NATO, generalul american Alex Grynkewich , a indicat la un show aerian la Berlin că accentul trebuie pus pe capabilități care pot fi cumpărate și puse în teren rapid, inclusiv muniții cu bătaie lungă și drone: „Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem pune în teren rapid, pe care le putem scala rapid și susține în timp, iar asta se aplică munițiilor cu bătaie lungă”, precum și dronelor. Context politic: presiune pe bugetele europene înaintea summitului NATO Al Jazeera notează că președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri NATO, inclusiv pe tema sprijinului pe care îl consideră insuficient pentru războiul SUA-Israel cu Iranul, și a acuzat guvernele europene că investesc prea puțin în apărare și se bazează prea mult pe protecția americană. Trump le-a cerut aliaților din Europa și Asia să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB. Trump este așteptat la summitul NATO din Turcia , pe 7-8 iulie. Secretarul de stat Marco Rubio a descris reuniunea drept „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO”, pe fondul unor chestiuni care „trebuie lămurite și reparate”, conform aceleiași surse. [...]
