Știri
Știri din categoria Apărare
Descoperirea unor noi fragmente de dronă între Luncavița și Văcăreni ridică presiunea operațională pe autorități într-o zonă de graniță deja afectată de incidente repetate, după ce MApN a anunțat trimiterea unei echipe mixte pentru cercetare și ridicarea resturilor, potrivit HotNews.
Ministerul Apărării Naționale spune că a fost informat duminică, 26 aprilie, despre existența unor fragmente de dronă semnalate între localitățile Luncavița și Văcăreni, în județul Tulcea. Perimetrul a fost securizat de Ministerul Afacerilor Interne, iar o echipă mixtă formată din specialiști ai MApN și ai Serviciului Român de Informații se deplasează la fața locului pentru a cerceta situația și a ridica fragmentele în vederea expertizării.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Informațiile vin după incidentul din noaptea de vineri spre sâmbătă, când o dronă rusească a căzut în zona „Bariera Traian”, la marginea de nord a municipiului Galați, în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei în zona orașului ucrainean Reni. Conform autorităților, drona a zburat patru minute în spațiul aerian național, traversând lacul Brateș.
Autoritățile au raportat pagube materiale — „o anexă dintr-o gospodărie” și „un stâlp de electricitate” — acesta fiind, potrivit informațiilor prezentate, primul caz în care au fost produse pagube în România din cauza unei drone rusești căzute pe teritoriul național. Drona avea încărcătură explozivă, iar autoritățile au evacuat peste 500 de localnici din apropierea zonei și de pe străzile aflate pe traseul transportului dronei pentru detonare.
La câteva ore după acel episod, MApN anunța că în județul Tulcea au fost descoperite resturi dintr-o altă dronă la o fermă din localitatea Văcăreni, aflată la aproximativ 20 de kilometri sud-est de locul din Galați unde s-a prăbușit drona cu explozibil.
Recomandate
Neutralizarea încărcăturii dronei căzute în Galați a impus evacuarea a 535 de persoane , în condițiile în care resturile au fost ridicate și transportate pentru detonare controlată, potrivit Adevărul . Măsura a vizat atât perimetrul de siguranță, cât și traseul pe care a fost deplasată încărcătura. Încărcătura a ajuns „în siguranță” la locul detonării controlate, în apropierea lacului Brateș, iar autoritățile au anunțat că, după finalizarea procedurilor, persoanele evacuate vor putea reveni la locuințe. Evacuare pe traseu și operațiune de transport IGSU a transmis că, înainte de ora 13.00, a început deplasarea încărcăturii către locul de neutralizare. În total, au fost evacuate 535 de persoane: 220 de persoane din perimetrul stabilit; 315 persoane de pe traseul de deplasare. Context: incident de securitate aeriană la graniță Conform informațiilor citate, incidentul s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, după ce o dronă folosită de Federația Rusă în atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României și a avariat proprietate privată și publică. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat că radarele au detectat în jurul orei 2:00 un atac cu drone în proximitatea frontierei cu Ucraina, la nord de Dunăre, iar Centrul Aerian de la Torrejon (Spania) a ordonat ridicarea a două aeronave britanice Eurofighter Typhoon din Serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, de la Baza 86 Aeriană Borcea. Totodată, sistemele de apărare aeriană de la sol au fost trecute în poziție de tragere. MApN a mai arătat că piloții au avut autorizare să angajeze ținta, însă aceasta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut deschide focul. Radarele de la sol au urmărit 15 drone în spațiul aerian ucrainean, care au intrat în picaj în zona localității Reni, după care au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei. Una dintre drone ar fi continuat zborul la joasă înălțime deasupra lacului Brateș și a lovit un atelier dintr-o gospodărie și un stâlp de electricitate de pe domeniul public. Ce urmează La fața locului au fost mobilizate autorități locale și forțe ale IGSU, Poliției Române și MApN pentru investigarea cazului. MApN a indicat că sprijină intervenția cu echipe de specialiști pentru punerea obiectului în siguranță și neutralizarea lui într-un loc sigur. Pentru detalii despre procedura de neutralizare, publicația trimite la informațiile despre detonarea controlată . [...]
Confirmarea unei încărcături explozive pe fragmentele de dronă ridică nivelul de risc și impune evacuări preventive în Galați, unde autoritățile au stabilit o zonă de siguranță după prăbușirea unor resturi, potrivit Mediafax . Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că, din informațiile primite de la echipele din teren, „se confirmă încărcătura explozivă pe bucățile de dronă”, a declarat Bogdan Toma, purtătorul de cuvânt al DSU, într-o intervenție la Digi24. Evacuarea, prioritatea operațională Autoritățile spun că prioritatea imediată este evacuarea populației din zona afectată, ca măsură preventivă, înainte de intervențiile specifice pentru acest tip de risc, în coordonare între structurile Ministerului Afacerilor Interne și celelalte instituții implicate, inclusiv Ministerul Apărării Naționale. „În aceste momente toate acțiunile noastre (...) se concentrează pe evacuarea persoanelor din zonă. Această operațiune este una preventivă.” Perimetru de siguranță și contextul incidentului În urma incidentului, autoritățile au decis evacuarea pe o rază de 200 de metri, invocând riscul de explozie. Resturi de dronă s-au prăbușit în noaptea de vineri spre sâmbătă în zona Bariera Traian din Galați , pe fondul unui atac masiv al Rusiei la graniță, notează aceeași sursă. [...]
MApN ia în calcul evacuări temporare în zona din Galați unde s-au prăbușit fragmente ale unei drone, pe fondul evaluărilor privind un posibil risc de explozie, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: securizarea perimetrului și recuperarea resturilor în condiții de siguranță, înainte ca autoritățile să poată confirma dacă aparatul avea încărcătură explozivă. Cristi Popovici, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale , a spus într-o intervenție la Digi24 că evacuarea ar putea fi preventivă și limitată ca durată, pentru a permite ridicarea fragmentelor și punerea zonei în siguranță. „E posibil, ca să ridicăm de acolo fragmentele de dronă și să punem zona în siguranță, e posibil ca pe o rază de, nu știu, 20-30-50 de metri să fie evacuată zona, temporar, pentru câteva minute, câteva zeci de minute, până o luăm și până predăm resturile autorităților.” Ce știe MApN despre incident și ce verifică acum Potrivit lui Popovici, în noaptea de vineri spre sâmbătă au fost urmărite „15 drone” în proximitatea frontierei cu Ucraina, până când au dispărut deasupra localității Reni, de unde au fost raportate „explozii multiple”. Oficialul a afirmat că una dintre drone „a scăpat din acest roi” și a ajuns deasupra lacului Brateș, lovind o proprietate în localitatea Galați. În paralel, autoritățile fac evaluări pentru a stabili dacă drona era înarmată cu explozibil. Popovici a precizat că la fața locului se află militari din batalionul 300 ISR, care sprijină Poliția și IGSU pentru securizarea zonei, precum și un detașament de intervenție cu specialiști în neutralizarea munițiilor. „Așteptăm evaluarea de la echipele noastre, nu putem confirma la un moment dat.” Context: RO-Alert și avioane ridicate de la sol MApN a mai transmis că radarele românești au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian național, în zona județului Tulcea. În acest context, autoritățile au emis un avertisment RO-Alert și au ridicat două avioane. Totodată, resturi de dronă s-au prăbușit în Galați, în zona Bariera Traian. Popovici a mai spus că, din „44 de situații” de până acum în care au fost identificate drone sau resturi provenite de la drone, „până acum nu au fost încărcate explozive la bord”, subliniind însă că în cazul de față evaluarea este încă în curs. [...]
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și prăbușirea ei într-o zonă locuită din Galați ridică din nou presiunea operațională pe apărarea aeriană de la granița de est, după ce două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Fetești în timpul nopții, potrivit Euronews , care citează informările Ministerului Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că radarele militare au detectat, pe timpul nopții, drone care au survolat în apropierea spațiului aerian al României, iar una dintre acestea a intrat în spațiul aerian național și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale. Reacția operațională: Eurofighter ridicate de la Fetești Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice au decolat la ora 02:00 de la Baza 86 Aeriană Fetești . Potrivit informării MApN, piloții au stabilit contact radar cu o țintă aflată la aproximativ 1,5 kilometri de Reni, deasupra teritoriului ucrainean, și au primit permisiunea de a acționa împotriva dronelor. Ce s-a întâmplat la sol în Galați La ora 02:31, locuitorii din Galați au sunat la 112 și au semnalat căderea unui obiect în zona Bariera Traian. În urma incidentului, au fost afectate o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate. Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că fragmente de dronă au fost identificate în mai multe puncte din zonă, iar perimetrul este securizat de Poliția Română și militari ai MApN. De ce contează Incidentul este prezentat de MApN drept unul dintre cele mai serioase din ultima perioadă în România, în contextul atacurilor repetate ale Rusiei în apropierea graniței, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate alertele și intervențiile de apărare aeriană în proximitatea frontierelor. [...]
Planul Pentagonului de a adăuga 44.500 de militari ar împinge bugetul apărării spre 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), însă dimensiunea reală a creșterii depinde de votul Congresului, potrivit Focus . Miza este una bugetară și operațională: finanțarea suplimentară nu acoperă doar personalul, ci și achiziții de armament, cercetare și investiții în baze și cazare pentru militarii tineri. Ce cere Pentagonul pentru anul fiscal 2027 În planurile de buget pentru anul fiscal 2027, Departamentul Apărării vrea o creștere a efectivelor cu 44.500 de soldați și rezerviști, condiționată de aprobarea Congresului. Informația este atribuită de publicație portalului militar „ task and purpose ”, care citează documente oficiale. Bugetul solicitat este de circa 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei). Conform articolului, banii ar urma să finanțeze: achiziții de arme noi; proiecte de cercetare; investiții în baze și în spații de cazare pentru militarii tineri. De ce apare acum fereastra pentru extindere: recrutarea a accelerat Motivul invocat pentru extindere este evoluția neobișnuit de bună a recrutării. În documente oficiale citate în articol se arată că recrutarea în anul fiscal 2025 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani, iar forțele armate vor să capitalizeze această tendință pentru a atrage persoane „motivate și înalt calificate”. Contextul recent rămâne însă tensionat: armata SUA a pierdut „zeci de mii” de militari între 2021 și 2023, iar în 2023 forțele aeriene, marina și armata nu și-au atins țintele de recrutare, potrivit „task and purpose”. Ca răspuns, Pentagonul a introdus cursuri de pregătire și strategii noi de promovare inspirate din mediul privat. Cum se împart posturile și unde apar compensări Pe lângă creșterea totală, articolul detaliază ajustări pe componente: Forțele Aeriene și Space Force : +11.700 posturi; +1.100 în Garda Națională, dar -100 posturi de rezervă. Marina : +1.400 militari activi și +1.100 rezerviști, dar -1.000 alte posturi de rezervă. Tot „task and purpose” este citat cu un exemplu de instrument de recrutare: Forțele Aeriene au introdus prime de înrolare de până la 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei) și susțin că astfel și-au atins ținta de recrutare cu cinci luni mai devreme decât era așteptat, plus „mii” de candidați în plus. De ce nu e sigură creșterea: Congresul poate tăia din „ținta finală” Chiar dacă Pentagonul cere o „end strength” (efectiv-țintă) mai mare, Congresul decide dimensiunea finală, iar parlamentarii pot ajusta cifrele în funcție de situația de securitate, buget și evaluarea șanselor de recrutare. Articolul amintește că, la bugetul apărării pe 2024, comisia de profil din Senat a recomandat aprobarea unui număr mai mic de militari activi decât ceruse inițial Pentagonul, invocând ideea că problemele de recrutare se rezolvă pe mai mulți ani și că ar trebui urmărit „calitatea înaintea cantității”. [...]
Refacerea stocurilor de muniții esențiale ale SUA ar putea dura între unu și patru ani , după consumul accelerat din războiul cu Iranul, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza operațională este că ritmul de utilizare din primele săptămâni ar fi redus „spațiul de manevră” al SUA pentru un conflict viitor cu o putere majoră, precum China, chiar dacă, în scenariul actual, aprovizionarea generală este descrisă ca fiind încă suficientă. Un studiu al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) , preluat de TVP World , arată că în faza inițială a războiului forțele americane au folosit cantități mari de muniție de ultimă generație într-o campanie aeriană și de rachete de 39 de zile, în care au fost lovite peste 13.000 de ținte. Oficialii americani au caracterizat ratele de utilizare din prima fază drept „enorme” și „îngrijorător de ridicate”. Efect imediat: întârzieri la livrări către aliați Pe fondul presiunii pe stocuri, SUA au avertizat aliații europeni și alți parteneri, inclusiv Japonia, că unele livrări de arme vor fi întârziate. În paralel, aliați din Europa și Asia și-au exprimat îngrijorarea că aprovizionările americane sunt redirecționate către Orientul Mijlociu, în timp ce alte țări, inclusiv Ucraina , riscă să fie „lăsate pe margine”, potrivit raportului citat. Cât durează refacerea și unde e riscul CSIS estimează că reconstituirea stocurilor de muniții esențiale ar putea dura între unu și patru ani, iar în unele cazuri termenele de producție și livrare se pot întinde pe mai mult de patru ani. Analiștii notează că stocurile erau deja considerate insuficiente pentru un potențial conflict cu o putere majoră precum China, iar războiul cu Iranul ar fi amplificat această vulnerabilitate pe termen lung. „Riscul — care va persista mulți ani — rezidă în războaiele viitoare”, au scris analiștii CSIS în studiu. Totuși, aceeași analiză susține că, deși unele stocuri-cheie de rachete au fost utilizate semnificativ (în unele cazuri cu mai mult de jumătate), aprovizionarea generală rămâne suficientă „în orice scenariu plauzibil” pentru conflictul actual. Ajustări tactice pentru a conserva muniția Raportul indică și o reducere puternică a intensității atacurilor iraniene după prima săptămână: lansările de drone au scăzut cu 83%, iar cele de rachete balistice cu 90%, ceea ce a diminuat presiunea asupra apărării aeriene americane. În plus, forțele SUA au început să înlocuiască rachetele scumpe cu rază lungă cu alternative mai ieftine și mai abundente, contribuind la conservarea stocurilor rămase. Oficialii americani afirmă că prioritatea este lupta în desfășurare și că se așteaptă o creștere a producției, însă analiza sugerează că refacerea completă a unor categorii de muniții va rămâne un proces de durată. [...]
