Știri
Știri din categoria Apărare

Forțele submarine ruse purtătoare de rachete strategice sunt în alertă maximă de luptă, potrivit Digi24, care citează declarațiile comandantului flotei ruse, amiralul Aleksandr Moiseev, făcute cu ocazia aniversării a 120 de ani de la crearea flotei de submarine a Rusiei.
Moiseev a spus, într-un interviu acordat ziarului Krasnaia Zvezda (publicație prezentată drept organ oficial al Ministerului Apărării), că nivelul de pregătire „a fost confirmat în mod repetat” în timpul inspecțiilor de control prin exerciții desfășurate anual sub comanda președintelui Rusiei, relatează Digi24, pe baza EFE preluată de Agerpres.
În același context, amiralul a evidențiat rolul submarinelor nucleare din proiectul 955 Borei, despre care a afirmat că vor rămâne în serviciu până la mijlocul acestui secol și posibil mai mult, invocând potențialul de modernizare inclus în proiect. Submarinele din clasa Borei, de a patra generație, pot lansa rachete intercontinentale Bulava și torpile.
Moiseev a mai anunțat că șantierele navale Sevmash construiesc două submarine noi din clasa Borei-A (variantă modernizată), „Dmitri Donskoi” și „Kniaz Potemkin”, care ar urma să intre în dotarea marinei ruse. Potrivit acestuia, Rusia are în prezent opt submarine operaționale de acest tip.
Pe partea de modernizare, comandantul flotei a indicat că, în următorii zece ani, este planificată înlocuirea submarinelor multifuncționale de a treia generație cu noua clasă Yasen/Yasen-M, de a patra generație, care ar urma să fie dotată cu sisteme de rachete Kalibr, Onix și Tsirkon, pe lângă armament subacvatic. În declarațiile citate, Moiseev a legat programul de contextul „situației geopolitice complexe” și al competiției pentru influență în Arctica și pe oceane, susținând că forțele submarine au un rol în descurajarea strategică.
Recomandate

România alocă 2,5% din PIB pentru apărare , conform declarațiilor recente ale președintelui Nicușor Dan și secretarului general al NATO, Mark Rutte . Cei doi oficiali au subliniat importanța acestei măsuri în cadrul unei conferințe de presă comune la Bruxelles, afirmând că aceasta contribuie la întărirea protecției pe flancul estic al NATO și la securitatea națională. Întărirea flancului estic al NATO Mark Rutte a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru contribuția sa la întărirea posturii NATO pe flancul estic. El a menționat că, de la anunțarea misiunii „Eastern Sentinel”, au fost aduse mai multe forțe aliate și mijloace tehnice pentru a proteja această regiune. Rutte a subliniat că România joacă un rol esențial în creșterea producției industriale necesare pentru apărare. „România este sigură, noi vom apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a declarat Mark Rutte, subliniind angajamentul NATO față de securitatea României. Creșterea alocărilor pentru apărare Nicușor Dan a reiterat că România este o țară sigură și a menționat că alocarea de 2,5% din PIB pentru apărare include un procent semnificativ pentru echipamente defensive. În plus, el a subliniat că România își respectă angajamentele față de NATO și a invitat oficialii alianței la summitul B9 din mai, care va avea loc la București. Relația cu SUA și provocările regionale Președintele României a discutat despre importanța relației transatlantice și despre rolul României în găzduirea de echipamente defensive americane. De asemenea, au fost abordate provocările din zona de securitate hibridă și colaborarea cu Ucraina pentru coproducția de echipamente împotriva dronelor. Contextul regional și internațional În contextul regional, oficialii NATO discută despre modalitățile de gestionare a problemelor de securitate, cum ar fi situația din Strâmtoarea Hormuz. Rutte a menționat că aliații sunt de acord că Iranul nu trebuie să posede capacități nucleare sau de rachete balistice, subliniind importanța menținerii deschise a strâmtorii pentru economia globală. România își consolidează poziția în cadrul NATO prin creșterea alocărilor pentru apărare și prin colaborarea strânsă cu aliații săi. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea securității naționale și regionale, în contextul provocărilor actuale de securitate. Summitul B9 de la București va fi o oportunitate pentru a discuta și mai detaliat aceste aspecte, consolidând astfel angajamentele României față de partenerii săi internaționali. [...]

Conform Mediafax , președintele României, Nicușor Dan , a declarat că Statele Unite contribuie la întărirea scutului de la Deveselu , oferind astfel o protecție suplimentară atât pentru România, cât și pentru Europa. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, la Bruxelles. În cadrul acestei întâlniri, s-a discutat despre contribuția României la securitatea regională și sprijinul acordat aliaților. Nicușor Dan a subliniat că decizia de a permite Statelor Unite utilizarea bazelor militare românești nu a fost parte a unei negocieri directe, ci a fost o nevoie a alianței pe care România a ales să o satisfacă. „După cum știți, au fost mai multe componente. Una dintre, sau două dintre aceste componente, întăresc scutul de la Deveselu, deci este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără.”, a declarat președintele României. Întărirea scutului de la Deveselu este esențială în contextul actual de securitate, mai ales în fața amenințărilor externe, cum ar fi cele venite din partea Iranului. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu al NATO de a asigura apărarea pe Flancul Estic al Europei. Printre aspectele discutate la Bruxelles s-au numărat și: Importanța colaborării strânse între România și Statele Unite în cadrul NATO. Necesitatea de a răspunde prompt la nevoile aliaților. Dialogul continuu pe mai multe planuri între România și Statele Unite. Această întărire a scutului antirachetă de la Deveselu vine într-un moment în care securitatea europeană este o prioritate pe agenda internațională, iar România își reafirmă rolul de partener strategic în cadrul Alianței Nord-Atlantice. [...]

Cererea de finanțare a Pentagonului pentru războiul împotriva Iranului întâmpină rezistență politică semnificativă . Solicitarea de peste 200 de miliarde de dolari este considerată de unii oficiali ca având șanse reduse de aprobare în Congres. Aceasta vine pe fondul unei campanii comune SUA-Israel care a lovit mii de ținte în ultimele săptămâni, generând o creștere rapidă a costurilor. Rezistența politică față de cererea de finanțare Cererea de finanțare a Pentagonului va declanșa probabil o bătălie politică majoră în Congres. În timp ce sprijinul public pentru acest efort militar rămâne slab, democrații s-au arătat extrem de critici față de inițiativă. Deși republicanii și-au exprimat sprijinul pentru cererea suplimentară, nu au reușit să contureze o strategie legislativă clară pentru a depăși pragul de 60 de voturi necesar în Senat. Unii oficiali de la Casa Albă sunt sceptici cu privire la șansele de aprobare ale cererii. Aceștia subliniază că, deși Pentagonul a lansat mai multe propuneri de finanțare în ultimele săptămâni, sprijinul politic necesar nu este garantat. Impactul asupra industriei de apărare În interiorul Pentagonului, eforturile de susținere a cererii de finanțare sunt conduse de secretarul adjunct al Apărării, Steven Feinberg . Acesta s-a concentrat pe creșterea producției de muniții de precizie, care au fost rapid epuizate de conflictul în desfășurare. Biroul său a elaborat o serie de pachete pentru a remedia rapid lipsa de muniții și a stimula industria de apărare a SUA. Experții avertizează că cererea de finanțare va testa popularitatea războiului și va provoca o luptă politică aprigă. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat că opoziția față de implicarea SUA în conflict se va concentra asupra acestei cereri. Provocările logistice și economice O problemă suplimentară legată de cererea de finanțare este capacitatea industriei de apărare a SUA de a crește producția. Experții subliniază că viteza de producție este limitată de numărul de muncitori disponibili, facilitățile de producție și materialele critice necesare pentru fabricarea armelor sofisticate. Elaine McCusker, fost controlor financiar interimar al Pentagonului, a menționat că simpla injectare de fonduri nu garantează obținerea mai rapidă a rezultatelor. În concluzie, cererea de finanțare a Pentagonului pentru războiul împotriva Iranului este un subiect sensibil care va genera dezbateri intense în Congres. Rezistența politică și provocările logistice și economice vor juca un rol crucial în determinarea viitorului acestei inițiative. [...]

Șefii comunității de informații americane, inclusiv cei ai FBI și CIA , au fost audiați în comisia de informații din Senat. În cadrul discuțiilor, s-a subliniat că regimul iranian a fost afectat de război, dar încă rămâne în picioare. Directorul CIA, John Ratcliffe, a menționat că războiul din Iran va dura între patru și șase săptămâni, având un impact semnificativ asupra regiunii. Evaluările privind Iranul Directorul Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard, a declarat că regimul iranian a fost slăbit semnificativ de conflictele recente. Ea a subliniat că „poziția strategică a Iranului a fost afectată semnificativ”, iar capacitatea sa de a proiecta putere dincolo de granițele sale a fost diminuată. De asemenea, Gabbard a precizat că, dacă regimul iranian va supraviețui, reconstrucția forțelor sale militare și a arsenalului de rachete va necesita mai mulți ani. În ciuda acestor pierderi, Iranul și zonele proxy controlate de Teheran rămân capabile să atace interesele SUA și ale aliaților săi în Orientul Mijlociu. Sistemele de îmbogățire a uraniului ale Iranului au fost distruse în războiul din iunie, iar până în prezent nu există dovezi că Iranul le reconstruiește. Impactul asupra Ucrainei În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Tulsi Gabbard a afirmat că Rusia și-a menținut avantajul, ducând un război de uzură. Ea a explicat că, până la încheierea unui acord de pace, Moscova va continua să urmărească atingerea obiectivelor sale printr-un conflict lent și constant. „Comunitatea de informații evaluează că Rusia a menținut avantajul în războiul împotriva Ucrainei. Până la încheierea unui acord de pace, Moscova va continua probabil să ducă un război lent de uzură până când va considera că obiectivele sale au fost atinse”, a declarat Tulsi Gabbard. Amenințarea iraniană și securitatea SUA Directorul CIA, John Ratcliffe, a contestat afirmațiile conform cărora Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru Statele Unite înainte de atacurile recente. El a subliniat că Iranul a fost o amenințare constantă și că, dacă nu este controlat, ar putea dezvolta capacitatea de a lansa rachete care să atingă teritoriul continental al SUA. Ratcliffe a menționat că există motive întemeiate de îngrijorare cu privire la programul de rachete al Iranului, deoarece Teheranul câștigă experiență în dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. „Degradarea capacităților de producție de rachete ale Iranului este crucială pentru securitatea noastră națională”, a adăugat el. În concluzie, audierile din Congres au subliniat complexitatea și gravitatea situației din Orientul Mijlociu, precum și impactul pe care aceste conflicte îl au asupra securității internaționale. [...]

SUA au bombardat baze iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 , într-o acțiune militară menită să reducă amenințările asupra traficului maritim într-una dintre cele mai importante rute petroliere din lume. Loviturile au vizat baze de rachete antinavale ale Iranului, folosind muniții de mare putere capabile să distrugă ținte fortificate aflate în adâncime. Operațiunea a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ), care a precizat că au fost utilizate bombe penetrante de aproximativ 2,3 tone, concepute pentru distrugerea infrastructurii militare bine protejate. Potrivit oficialilor americani, rachetele iraniene reprezentau un risc direct pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. Atacul vine într-un context tensionat, după ce Strâmtoarea Ormuz a fost practic blocată din cauza amenințărilor Iranului la adresa navelor americane și ale aliaților. Decizia Washingtonului a fost luată fără sprijinul NATO , după ce aliații au refuzat implicarea într-o operațiune comună. Președintele Donald Trump a reacționat afirmând că SUA nu au nevoie de ajutor extern, subliniind superioritatea militară a țării. Elemente cheie ale operațiunii: ținte: baze de rachete antinavale iraniene locație: coasta Iranului, lângă Strâmtoarea Ormuz armament: bombe antibuncăr GBU-72 ghidate prin GPS scop: protejarea libertății de navigație Bombardamentele marchează o nouă escaladare în regiune, unde tensiunile militare au crescut rapid. Oficialii americani au transmis că vor continua acțiunile pentru a limita capacitatea Iranului de a amenința rutele maritime, în timp ce riscul extinderii conflictului rămâne ridicat. În ansamblu, intervenția subliniază importanța strategică a Strâmtorii Ormuz și fragilitatea echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu, într-un moment în care cooperarea internațională pare limitată. [...]

Flota SUA introduce roboți care se cațără și zboară pe nave - mentenanța navală intră în era inteligenței artificiale continuă transformarea tehnologică a armatei americane, după ce, potrivit Reuters , compania Gecko Robotics a obținut un contract de 71 de milioane de dolari pentru a implementa roboți autonomi și sisteme bazate pe inteligență artificială pe navele Flotei Pacificului. Este primul acord de acest tip acordat unei firme de robotică, marcând o schimbare semnificativă în modul în care marina americană gestionează inspecțiile și reparațiile. Roboții dezvoltați de compania din Pittsburgh sunt capabili să se cațere pe coca navelor, să pătrundă în tancuri de balast și să zboare în spații înguste, colectând date detaliate despre structura și starea materialelor. Aceste informații sunt analizate de platforma software Cantilever, care utilizează inteligență artificială pentru a identifica problemele și necesarul de intervenții. Potrivit companiei, sistemul poate detecta defecte și necesități de reparații de până la 50 de ori mai rapid și mai precis decât inspecțiile manuale. Într-un caz concret, evaluarea robotică a unei punți de zbor a eliminat întârzieri de peste trei luni în lucrările de mentenanță. Contractul, derulat pe o perioadă de cinci ani, este de tip „livrare nedeterminată – cantitate nedeterminată” și va începe cu intervenții pe 18 nave din Flota Pacificului, inclusiv distrugătoare, nave amfibii și nave de luptă litorale. Valoarea inițială a lucrărilor este estimată la până la 54 de milioane de dolari, cu posibilitatea extinderii. Ce aduce nou acest sistem: inspecții automate în zone greu accesibile sau periculoase reducerea semnificativă a timpilor de mentenanță colectarea continuă de date structurale pentru prevenirea defectelor integrarea analizelor AI în deciziile operaționale Gecko Robotics operează în prezent aproximativ 250 de roboți pentru clienți comerciali și guvernamentali și intenționează să mai producă între 50 și 60 de unități în 2026, semn că tehnologia capătă rapid amploare în sectorul apărării. Această inițiativă reflectă o tendință mai largă de automatizare în domeniul militar, unde eficiența, viteza și siguranța devin priorități strategice într-un context geopolitic tot mai complex. [...]