Știri
Știri din categoria Apărare
Falcon Defence anunță contracte de 253 milioane de euro și lansarea unei platforme de producție în România, intrând oficial pe piața locală cu un proiect dedicat materialelor energetice și muniției de artilerie, potrivit G4Media, care citează Agerpres. Contractele ferme vizează livrări în 2026 și vor fi onorate inițial prin facilitățile existente ale grupului din Europa și Asia.
Compania, parte a Falcon Group, anunță o capacitate actuală de producție de 5.000 de proiectile de 155 mm pe lună, cu disponibilitate imediată. Prin parteneriate internaționale, rețeaua ar urma să ajungă la 30.000 de proiectile lunar până în trimestrul al doilea din 2026. În România, prima fază a investiției va adăuga o capacitate suplimentară de 10.000 de proiectile pe lună, ceea ce ar asigura un volum de aproximativ 220.000 de proiectile pentru livrările din 2026. Producția va respecta standardele NATO și reglementările europene privind controlul exporturilor.
Proiectul presupune retehnologizarea și reactivarea unei platforme industriale existente, achiziționată în 2025 cu aprobarea investiției străine directe. Investiția estimată pentru prima etapă este de circa 50 milioane de euro și ar urma să genereze între 100 și 150 de locuri de muncă directe, plus câteva sute indirecte.
Compania anunță și planuri pentru linii suplimentare de producție pentru RDX și TNT, cu obiectivul declarat de a consolida autonomia României în domeniul materialelor energetice. Reprezentanții Falcon Defence susțin că proiectul se înscrie în tendința europeană de extindere a capacităților din industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de muniție în contextul războiului din Ucraina.
Prin această investiție, România ar urma să fie integrată într-o rețea industrială internațională dedicată producției de muniție de artilerie, într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene își majorează bugetele de apărare și își consolidează capacitățile interne de producție.
Recomandate
Rusia își consolidează flota de submarine și arsenalul nuclear pentru a compensa inferioritatea convențională față de NATO , potrivit unei analize publicate de Business Insider . Viceamiralul norvegian Rune Andersen afirmă că această „asimetrie inerentă” împinge Moscova să investească prioritar în capabilități neconvenționale. Deși Rusia are peste 1,1 milioane de militari activi, pierderile din Ucraina sunt considerabile. Estimările occidentale indică aproximativ 1,2 milioane de victime de la începutul invaziei, iar recrutările lunare, de 30.000–40.000 de soldați, abia acoperă pierderile. În paralel, echipamentele militare au fost puternic afectate, inclusiv nave și aeronave. Submarinele, avantaj strategic În condițiile în care nu poate egala forța navală de suprafață a NATO, Rusia mizează pe flota sa de peste 60 de submarine, unele capabile să lanseze rachete balistice cu focos nuclear. „Sub apă este ultimul loc de pe Pământ unde te poți ascunde”, a declarat Andersen, subliniind caracterul „asimetriei” pe care Moscova îl exploatează. NATO monitorizează activitatea submarinelor rusești în Arctica și Nordul Îndepărtat. Alianța are 14 state membre care operează submarine și își consolidează capacitățile antisubmarin. „Nu subestimăm capacitățile adversarilor noștri”, a transmis comandantul Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului Maritim Aliat. Accent pe „superarme” nucleare Rusia continuă dezvoltarea unor sisteme experimentale prezentate de Vladimir Putin încă din 2018. Printre acestea: racheta de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik; torpila autonomă Poseidon; racheta hipersonică Zircon; vehiculul hipersonic Avangard; racheta balistică intercontinentală Sarmat. Moscova susține că unele dintre aceste arme au rază practic nelimitată și pot ocoli sistemele de apărare. Oficialii occidentali consideră însă că, deși unele au fost folosite în Ucraina fără rezultate decisive, ele reflectă investiția continuă a Rusiei în descurajarea nucleară. Potrivit viceamiralului norvegian, dacă Rusia va ieși slăbită convențional din războiul din Ucraina, armele nucleare vor deveni și mai importante pentru statutul său de mare putere. În acest context, competiția strategică dintre Moscova și NATO se mută tot mai mult în zona capabilităților asimetrice și a descurajării nucleare. [...]
NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone , în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO , a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși. În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană. Ce presupune ajustarea anunțată de NATO reevaluarea poziționării forțelor în Europa; consolidarea apărării antiaeriene și antibalistice; coordonare sporită între aliați pe ambele maluri ale Atlanticului; monitorizarea permanentă a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală. [...]
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday , care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea” , iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță. „Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.” Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”. În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea , iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă. În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus: ridicarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Fetești (în jurul orei 16:25), conform procedurilor de poliție aeriană; ridicarea a două aeronave Eurofighter Typhoon (în jurul orei 18:00), una a Forțelor Aeriene Germane și una a Forțelor Aeriene Spaniole, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu; transmiterea de mesaje RO-Alert pentru populația din nord-estul județului Tulcea și încetarea ulterioară a măsurilor de alertă. Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]
