Știri
Știri din categoria Apărare
Norvegia își intensifică poliția aeriană în nord, iar asta începe să afecteze direct și traficul civil, după ce două F‑35 au interceptat deasupra Mării Barents aeronave rusești specializate în vânătoarea de submarine, relatează Focus. În timpul operațiunii, un zbor de pasageri al unei companii norvegiene a fost ținut în așteptare, în cercuri, până la încheierea interceptării.
Potrivit publicației spaniole La Razón, misiunea a durat cel puțin două ore, iar avioanele norvegiene au decolat de la baza aeriană Evenes, situată în apropierea Cercului Polar.
Un purtător de cuvânt al forțelor armate norvegiene, Stian Roen, a descris intervenția drept o procedură „complet standard”. Baza Evenes menține permanent două F‑35 în stare de alertă, capabile să decoleze în 15 minute, ca răspuns la zboruri neautorizate în apropierea spațiului aerian norvegian și al NATO.
În episodul relatat de La Razón, controlul traficului aerian a permis continuarea zborului civil abia după finalizarea interceptării, întrucât operațiunea militară a avut prioritate în acel moment.
Astfel de intervenții se înmulțesc: în acest an, forțele aeriene norvegiene au ajuns deja la 19 de „alarmări” (decolări rapide pentru interceptare), în cadrul cărora au fost identificate 28 de aeronave străine, potrivit publicației de specialitate Army Recognition.
De această dată, țintele nu au fost bombardiere, ci aeronave de patrulare maritimă pentru lupta antisubmarin:
Army Recognition susține că Moscova ar urmări, prin combinarea Il‑38 și Tu‑142, să acopere simultan distanțe diferite în zona nordică.
Norvegia se bazează tot mai mult pe flota de F‑35, care înlocuiește treptat avioanele F‑16. Focus notează că F‑35 are senzori moderni și radar puternic, poate detecta mai devreme alte aeronave și este mai greu de localizat, avantaje considerate importante într-o regiune slab populată, cu distanțe mari.
În același timp, aceste interceptări oferă NATO indicii concrete despre când și unde Rusia își monitorizează rutele maritime și activitatea submarinelor. Potrivit Army Recognition, miza este controlul unor zone-cheie: accesul către Arctica, apele din largul coastei norvegiene și rutele pe care, într-un scenariu de criză, ar fi transferate trupe și echipamente din America de Nord către Europa.
Recomandate
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial. Unde se duc banii: nave, avioane, drone și „Golden Dome” O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material. Pe componente, bugetul include: Construcții navale: peste 65 miliarde dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin , construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”, descrisă drept cea mai mare comandă în domeniu din 1962. Aviație militară: creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și 102 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru achiziții, cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Sunt menționate și programe de nouă generație, inclusiv avionul de vânătoare F-47 (Boeing), plus o solicitare de 6,1 miliarde dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone: 53,6 miliarde dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome de drone și logistică pentru utilizare în zone de război și 21 miliarde dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Contracte pe termen lung și extinderea efectivelor Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția. Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor: creștere a remunerației cu 7% pentru soldații de rang inferior; 6% pentru comandanții lor; 5% pentru gradele superioare; +44.000 de membri suplimentar ai trupelor în anul fiscal 2027 (față de o suplimentare prevăzută de 20.000 în anul fiscal în curs). Ce lipsește: finanțarea conflictului cu Iranul Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict. În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari , la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. [...]
Interceptarea deasupra Mării Baltice arată presiunea operațională constantă pe flancul estic , unde NATO ridică frecvent avioane de luptă pentru identificarea aeronavelor rusești care zboară în apropierea spațiului aerian aliat, potrivit Mediafax . În misiunea de luni au participat și aeronave din România, alături de forțe din mai multe state aliate. Avioane de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate din Lituania, de la o bază unde sunt staționate în cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană , desfășurată de zeci de ani, relatează Associated Press, citată de Mediafax. Potrivit detașamentului francez, aeronavele s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda pentru a inspecta zborul rusesc. Conform aceleiași surse, misiunea Rusiei a inclus două bombardiere supersonice Tu-22M3 și aproximativ 10 avioane de vânătoare SU-30 și SU-35, care au escortat pe rând bombardierele strategice. De ce contează: proceduri repetate și riscuri în trafic aerian Ministerul Apărării din Rusia a susținut că zborul a fost planificat și s-a desfășurat în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, cu o durată de „mai mult de patru ore”, potrivit unei postări pe Telegram. Instituția a mai afirmat că, pe anumite segmente, bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine. „În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine.” NATO mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru interceptare atunci când aeronave rusești se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian aliat. Alianța arată că aeronavele rusești nu își folosesc adesea transponderele (dispozitive care transmit automat date de identificare și poziție), nu mențin comunicarea cu controlorii de trafic aerian și nu depun plan de zbor, motiv pentru care avioanele NATO sunt ridicate pentru identificare. Ce urmează Associated Press notează că Rusia raportează frecvent astfel de zboruri deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie, când avioane NATO au decolat, de asemenea, pentru interceptare, și că anul trecut au fost raportate cel puțin patru zboruri. Potrivit AP, nici Ministerul rus al Apărării, nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii transmise marți. [...]
Epuizarea accelerată a muniției Patriot și THAAD riscă să întârzie livrările de armament către Europa , pe fondul consumului masiv din războiul de aproape două luni cu Iranul, potrivit Digi24 . Datele invocate indică o presiune operațională și industrială care poate afecta atât aliații europeni, cât și capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre de conflict. O analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citată de Kyiv Independent, arată că SUA și aliații au consumat între 1.060 și 1.430 de rachete pentru sistemele Patriot, dintr-un stoc de 2.330 înainte de război. Pentru THAAD (sistem american de apărare antirachetă la mare altitudine), estimarea este de 190–290 de rachete lansate, dintr-un stoc de 360. Efectul imediat: întârzieri probabile la livrările către state europene În acest context, la câteva zile după publicarea analizei, oficiali americani le-au transmis omologilor europeni că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Reuters. Ar urma să fie afectate mai multe țări, inclusiv din regiunea baltică și Scandinavia. O parte dintre echipamentele vizate au fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american prin guvernul SUA – însă nu au fost încă livrate. Constrângerea industrială: producție extinsă, dar cu termene lungi Pe partea de producție, Digi24 notează că Raytheon , producătorul rachetelor Patriot, își extinde producția de rachete Patriot GEM-T în Germania, însă facilitățile nu sunt încă operaționale. În paralel, analiza CSIS estimează că rachetele PAC-3 MSE (interceptori Patriot) au nevoie de 29 de luni pentru a fi contractate înainte de a începe chiar și producția, ceea ce sugerează o capacitate limitată de refacere rapidă a stocurilor. Context: presiune și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul mai arată că Ucraina s-a plâns în mod constant că SUA folosesc rachete Patriot pentru a doborî drone iraniene Shahed, în condițiile în care stocurile ucrainene de rachete Patriot, în special PAC-3 MSE, s-au redus „periculos de mult”. În același timp, Ucraina ar fi dezvoltat alternative mai ieftine pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, inclusiv drone anti-dronă, dar rămâne dependentă de ajutor extern pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, precum Iskander-M sau Kinjal. Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, campanie care, potrivit Digi24, a alimentat îngrijorări în rândul unor oficiali americani că industria de apărare a SUA nu va putea ține pasul cu cererea și ar putea fi nevoită să încetinească livrările către o serie de cumpărători. [...]
Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO , potrivit Digi24 . Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD) , un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa. În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat. Ce se schimbă în evaluarea de risc pentru Europa Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare. O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare. Pregătiri militare și „război hibrid” MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței. În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Factorul SUA și riscul de escaladare Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare. MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump , a amenințat în repetate rânduri. Semnal legislativ la Moscova Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022). Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025 . [...]
Germania își propune să extindă Bundeswehr la cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi , într-o strategie care mută accentul spre o „europenizare” a descurajării în NATO, pe fondul unei orientări tot mai puternice a SUA către Indo-Pacific, potrivit Politico . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a prezentat miercuri noua strategie militară, descriind obiectivul de a transforma Bundeswehr în „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Documentul pornește de la evaluarea că mediul de securitate se deteriorează, în special din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a instabilității globale, și susține că Germania trebuie să fie capabilă să se apere. Strategia subliniază că Statele Unite rămân indispensabile pentru NATO, dar notează că Washingtonul este tot mai concentrat pe Indo-Pacific. În acest context, Germania ar urma să își asume o responsabilitate mai mare în cadrul alianței, atât prin atingerea țintelor de capabilități stabilite de NATO, cât și printr-un rol central în apărarea continentului și sprijinirea operațiunilor aliate. Trei etape de creștere a capabilităților până spre 2039 Planul prevede o dezvoltare în trei faze, întinsă pe următorul deceniu și mai departe: până în 2029 : „maximizarea rapidă” a nivelului de pregătire și a rezistenței (capacitatea de a susține operațiuni), pentru ca armata să poată lupta și menține efortul pe termen scurt; până în 2035 : extindere structurată a capabilităților „în toate domeniile”, aliniată cu obiectivele NATO; spre 2039 : transformarea într-o forță avansată tehnologic, construită în jurul inovării și capabilităților viitoare. Schimbare de doctrină: de la „număr de platforme” la „efecte” Un element central este trecerea de la structuri rigide (definite prin număr de tancuri sau aeronave) la o abordare mai flexibilă, în care planificatorii sunt îndrumați să se concentreze pe „efectele” pe care Bundeswehr trebuie să le livreze — de la lovituri la distanță mare la apărare aeriană și antirachetă. Extinderea personalului și rolul rezerviștilor Strategia cere o creștere majoră a personalului, cu o țintă de cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi . În prezent, Bundeswehr are aproximativ 185.000 de militari activi, potrivit articolului. Rezerva este ridicată la rangul de pilon central al apărării naționale, în condițiile în care Germania este văzută ca un nod logistic într-un eventual conflict european. Documentul este prezentat ca rezultatul unei schimbări de politică de apărare începută după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, care a inclus fondul special de 100 miliarde euro (aprox. 500 miliarde lei) pentru Bundeswehr, reforme pentru relaxarea frânei constituționale a datoriei în cazul cheltuielilor de apărare, accelerarea achizițiilor și un sistem reînnoit de serviciu militar pentru creșterea efectivelor și a rezervelor. „Mai european” în NATO, pe fondul incertitudinilor privind SUA Întrebat dacă strategia ia în calcul o posibilă reducere a implicării SUA în Europa sub președintele Donald Trump, Pistorius a evitat detaliile, dar a recunoscut că astfel de scenarii sunt avute în vedere. El a spus că NATO trebuie să devină „mai european” pentru a rămâne transatlantic, printr-o împărțire a poverii între pilonul european și SUA. În esență, strategia repoziționează Germania ca furnizor major de forță convențională și logistică în Europa, cu o planificare pe termen lung a personalului și capabilităților, într-un moment în care Berlinul pornește de la premisa că riscul unui conflict care să implice state NATO crește. [...]
NATO își întărește postura de apărare pe flancul sud-estic după interceptări repetate ale unor rachete iraniene îndreptate spre Turcia , pe fondul escaladării regionale, potrivit G4Media , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte făcute miercuri, la Ankara. Rutte a spus că Alianța „va face tot ce este necesar” pentru a apăra Turcia și a susținut că, „în ultimele săptămâni”, NATO a interceptat „cu succes, în patru rânduri” rachete balistice iraniene care se îndreptau spre teritoriul turc. În același context, el a acuzat Iranul că „răspândește teroare și haos”, efecte care „se resimt puternic” în Turcia. Ce înseamnă operațional: apărare antiaeriană și antirachetă activă în estul Mediteranei În articol este menționat că interceptarea a fost realizată de „sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane”, iar confirmarea a venit și de la purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Ministerul turc al Apărării a anunțat la 30 martie că o rachetă lansată din Iran a fost doborâtă după ce a intrat în spațiul aerian al Turciei, acesta fiind al patrulea incident de acest fel. Precedentele incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. Mesaj către industria de apărare: „să producem și să inovăm mai mult și mai rapid” Rutte, fost premier al Olandei, a vizitat la Ankara sediul ASELSAN , descris ca „un gigant al industriei militare” din Turcia, și a salutat „revoluția industriei de apărare turce”. În fața „pericolelor imense” cu care se confruntă țările NATO, el a cerut accelerarea producției și inovării. În declarațiile citate, Rutte a enumerat domeniile pe care NATO vrea să le protejeze și să le consolideze: sisteme de apărare aeriană; drone; muniții; radare; capacități spațiale. Tot miercuri, Rutte urma să aibă o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Contextul escaladării Potrivit materialului, seria incidentelor a apărut după ce SUA și Israel au lansat, în 28 februarie, atacuri împotriva Iranului. Informațiile sunt atribuite AFP, citată de Agerpres, conform G4Media. [...]
