Știri
Știri din categoria Apărare
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic, după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax.
Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters.
Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați.
Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică.
Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari.
NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc.
Recomandate
Intrarea unei noi drone în spațiul aerian românesc a declanșat o alertă operațională în nordul județului Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter pentru monitorizare, potrivit G4Media . Ținta a fost detectată în zona Chilia Veche , iar populația a fost avertizată prin RO-Alert . Ministerul Apărării Naționale a transmis că, în noaptea de 26 septembrie, sistemul de supraveghere radar a identificat o țintă aeriană care evolua în proximitatea frontierei fluviale, în zona localității Chilia Veche. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.32 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației au decolat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene), precum și un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Traseu scurt, semnal pierdut la Pardina Conform semnalelor radar invocate de MApN, ținta aeriană a pătruns în spațiul aerian național în apropiere de Chilia Veche și a urmat, pentru câteva minute, un traseu aproape paralel cu brațul Chilia. Semnalul radar a fost pierdut în zona localității Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00.48. În material nu sunt oferite detalii despre originea dronei sau despre locul în care ar fi ajuns după pierderea semnalului radar. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
Ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter militar românesc arată că România a activat rapid procedurile de poliție aeriană după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian național, în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Antena 3 , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale (MApN). Ținta a fost detectată de sistemul de supraveghere radar în zona localității Chilia Veche, în proximitatea frontierei fluviale. MApN precizează că drona a intrat în spațiul aerian românesc cu puțin înainte de miezul nopții și a urmat, timp de câteva minute, „un traseu aproape paralel cu brațul Chilia”. La ora 23:32, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din județul Tulcea, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Ce forțe au fost ridicate și ce s-a întâmplat cu ținta Conform comunicatului MApN, pentru monitorizarea situației au decolat: două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de întărire a apărării aeriene); un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Semnalul radar a fost pierdut în zona Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48. MApN nu menționează proveniența dronei. [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
ISW spune că Putin exagerează câștigurile teritoriale ale Rusiei, într-un mesaj care susține „războiul cognitiv” al Kremlinului , potrivit Adevărul . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că prezentarea făcută de președintele rus pentru luna septembrie 2026 este „atât de ruptă de realitate, încât seamănă cu niște halucinații”. ISW compară cifrele invocate de Vladimir Putin cu propriile evaluări privind evoluția frontului. Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 km² de teritoriu în Ucraina doar în septembrie 2026, însă institutul afirmă că Rusia ar fi înregistrat, de fapt, o pierdere netă de 80,81 km² în aceeași perioadă. Chiar și dacă sunt luate în calcul „infiltrările” trupelor ruse în zone pe care nu le controlează, ISW estimează o pierdere netă de 175,18 km². Miza: legitimarea războiului și presiune psihologică asupra Europei În analiza sa, ISW leagă aceste declarații de ceea ce numește intensificarea eforturilor de „război cognitiv” (operațiuni de influențare a percepțiilor publice și politice) menite să convingă că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei ar fi, de fapt, „agresorii”. În același registru, Putin a afirmat că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse. ISW amintește însă că, în ultimii ani, oficiali ruși – inclusiv Putin, Dmitri Medvedev și Andrei Kolesnik, membru al Comitetului pentru Apărare al Dumei de Stat – au lansat amenințări la adresa unor state europene și a unor capitale occidentale. Ce spune ISW despre „realitatea fictivă” de pe front Potrivit institutului, afirmațiile lui Putin continuă să descrie o „realitate fictivă” a situației de pe front, care ar susține încercarea Kremlinului de a prezenta avansurile ruse drept progrese ample pe câmpul de luptă. ISW precizează că nu poate stabili dacă Putin știe că cifrele prezentate sunt false sau dacă acceptă date fictive despre front care îi sunt furnizate. Context: planificare pentru un război de durată și bugete militare record În același context, este menționat că Rusia se pregătește ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, prin planificarea unor cheltuieli de război record și renunțarea la planurile de reducere a bugetelor militare. Sunt indicate cheltuieli militare prevăzute pentru anul viitor de 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei), ceea ce ar însemna o creștere anuală de peste 40% față de cheltuielile planificate pentru acest an și de aproape 380% față de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii ar anticipa doar o scădere ușoară, la aproximativ 199 miliarde de dolari în 2028 (aprox. 895,5 miliarde lei) și circa 195 miliarde de dolari în 2029 (aprox. 877,5 miliarde lei), o traiectorie descrisă drept o schimbare bruscă față de acum un an, când Moscova intenționa să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele epuizate în timpul războiului. Linkuri relevante din material: Analiza ISW: ISW Context despre bugetele de război: Adevărul [...]
