Știri
Știri din categoria Apărare
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic, după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax.
Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters.
Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați.
Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică.
Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari.
NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc.
Recomandate
O dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un F-18 spaniol , într-un incident care testează în practică mecanismul NATO de Poliție Aeriană și lanțul de comandă pentru aprobarea angajării, potrivit Mediafax . Drona a pătruns în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Interceptarea a fost realizată de un avion F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflat în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”. Cronologia intervenției și zona posibilului impact Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN) , sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă „în condiții de siguranță”. MApN a indicat un posibil punct de impact al resturilor între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. Ce transmite MApN și mesajul politic: „solidaritate aliată” Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. Într-un mesaj public, acesta a felicitat piloții spanioli și militarii români din centrul de comandă. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN a precizat că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile. Originea dronei nu este menționată în informațiile prezentate. [...]
O dronă rusească a fost doborâtă în spațiul aerian al României de un F-18 spaniol aflat în serviciul NATO , după ce a pătruns dinspre Republica Moldova și a evoluat zeci de kilometri deasupra județului Galați, potrivit Biziday . Incidentul evidențiază rolul operațional al detașamentului aliat de la Kogălniceanu în apărarea aeriană a României. Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), ținta aeriană a fost detectată în noaptea de 15 spre 16 august, la ora 04.44, la aproximativ 24 km nord de Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflată în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare, drona fiind doborâtă la ora 05.01. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la 05.20. MApN precizează că un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Zona este survolată de un elicopter militar, iar echipe ale armatei sunt trimise la sol pentru identificarea resturilor. Ce se schimbă față de incidentele anterioare Este a patra dronă doborâtă pe teritoriul României, după ce primele trei au fost interceptate de aeronave românești. De această dată, interceptarea a fost realizată de avioane spaniole, în condiții de întuneric, pe baza contactului radar, în contextul în care Spania are dislocate la Kogălniceanu șapte aeronave F-18, intrate în serviciul de apărare aeriană NATO în urmă cu trei săptămâni (detalii în Biziday ). Publicația notează și că, spre deosebire de primele drone, aceasta „nu pare a fi vizat porturile ucrainene de la Dunăre”, în condițiile în care Rusia atacă mai des punctul de trecere a frontierei Ucraina–Republica Moldova de la Maiakî , aflat la circa 270 km de locul prăbușirii din România. Reacție politică și pașii următori Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook: „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN spune că monitorizează permanent situația și informează „în timp real” structurile aliate, iar în teren continuă căutările pentru localizarea și recuperarea resturilor dronei. [...]
NATO trece la o misiune mai amplă de apărare aeriană la Mihail Kogălniceanu , odată cu rotația contingentelor: Forțele Aeriene Italiene își încheie misiunea, iar responsabilitatea este preluată de un detașament spaniol, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea contează operațional pentru România deoarece nu este doar o „predare-primire”, ci o trecere de la poliție aeriană la apărare aeriană, într-un cadru NATO mai flexibil. Pe durata desfășurării în România, italienii au operat aeronave Eurofighter și au asigurat serviciul de luptă Quick Reaction Alert (QRA) – mecanismul de reacție rapidă în cazul unor posibile încălcări ale spațiului aerian al NATO – conform unui comunicat al Comandamentului Aerian Aliat. Detașamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor și a răspuns la mai multe alerte de tip „Alpha Scramble”, adică decolări rapide ale avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat și la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 și au făcut antrenamente de sprijin aerian apropiat împreună cu forțele române. Ce s-a făcut la bază: integrare cu capabilități românești și aliate Misiunea a inclus exerciții bilaterale și multinaționale cu avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Fetești, dar și activități cu elicoptere românești și sisteme aeriene fără pilot operate din Baza Mihail Kogălniceanu. Italienii s-au antrenat și alături de detașamentul britanic de Eurofighter Typhoon aflat în România. Cooperarea a depășit componenta strict aeriană: personalul de protecție a forței a desfășurat împreună cu partea română inclusiv antrenamente pentru contracararea dronelor, cu obiectivul de a proteja personalul și infrastructura critică. Activitatea a fost integrată în operațiunea Eastern Sentry , lansată în septembrie 2025 pentru întărirea supravegherii și apărării flancului estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Spania preia responsabilitatea, iar misiunea se schimbă Odată cu plecarea detașamentului italian, responsabilitățile de la Mihail Kogălniceanu sunt preluate de Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole. Comandamentul Aerian Aliat arată că evoluția este de la Air Policing (supraveghere și protejarea integrității spațiului aerian) către un rol mai larg de Air Defence (apărare aeriană), în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană și antirachetă. Italia își menține, în același timp, contribuția pe flancul estic: patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari italieni sunt desfășurați la baza Šiauliai din Lituania, pentru protejarea spațiului aerian din regiunea baltică. [...]
Propunerea Poloniei de a crea o „ Legiune Europeană ” ridică miza integrării militare în UE și ar putea schimba, în timp, felul în care Europa își organizează apărarea în cadrul NATO, printr-o forță permanentă care să includă, după război, și veterani ucraineni, potrivit Adevărul . Ideea îi aparține vicepremierului și ministrului de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski , care a vorbit despre nevoia unei integrări militare „mult mai profunde” și a unor forțe europene proprii, permanente, capabile să reacționeze rapid la amenințări, fără ca Europa să depindă de fiecare dată de sprijinul Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația grecească Kathimerini. De ce contează: o forță permanentă, nu o „armată europeană” paralelă cu NATO Sikorski susține că o „Legiune Europeană” ar putea funcționa ca o forță specializată, permanentă, care să recruteze profesioniști cu experiență din „familia europeană”, inclusiv veterani ucraineni „căliți în luptă”, după încheierea războiului. În același timp, ministrul polonez insistă că nu ar fi vorba despre o armată europeană care să concureze NATO sau să dubleze structurile Alianței, ci despre o componentă europeană mai puternică, complementară în interiorul NATO. Presiunea SUA și schimbarea de roluri în NATO În viziunea șefului diplomației poloneze, Washingtonul are dreptate să ceară Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate, pe fondul semnalelor repetate privind reorientarea strategică a SUA către Indo-Pacific. Sikorski amintește și criticile formulate de Donald Trump, încă din primul mandat, la adresa aliaților care nu își respectau angajamentele privind cheltuielile de apărare, presiuni care ar fi continuat și după revenirea acestuia la Casa Albă, conform articolului. Cum ar arăta împărțirea sarcinilor: tehnologie și informații vs. operațiuni terestre Ministrul polonez anticipează o distribuție treptată diferită a rolurilor: SUA ar rămâne pilonul principal al apărării colective, dar ar continua să ofere în special capabilități tehnologice și de informații, în timp ce țările europene ar urma să preia „principala povară” a operațiunilor terestre. „Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate. Nu ne putem permite să sunăm la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în propria curte.” În argumentația sa, această responsabilitate include nu doar amenințările militare directe, ci și operațiuni hibride, inclusiv tentative ale Moscovei de a folosi fluxurile migratorii dinspre Africa și Orientul Mijlociu ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene. Ce urmează Materialul nu indică un calendar, un mecanism de decizie sau pași instituționali concreți pentru înființarea unei astfel de forțe. În forma prezentată, „Legiunea Europeană” rămâne o propunere politică, legată explicit de perspectiva încheierii războiului și de posibilitatea integrării veteranilor ucraineni ulterior. [...]
Peste 100 de drone detectate lângă spațiul aerian românesc în 96 de ore ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de alertă, într-un context de intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, potrivit Economica . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a transmis că în ultimele 96 de ore radarele MApN au identificat în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot, adică drone), dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. În același interval, pe țărm au ajuns resturi de drone, aduse de apele Dunării sau de valurile mării, pe fondul intensificării loviturilor în zona de graniță. Ce înseamnă, operațional, pentru apărarea aeriană Conform ministrului, forțele NATO au intervenit preventiv în mod repetat: aeronave de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost crescut gradual de nouă ori, cu decizia de decolare luată „în funcție de situație”. De asemenea, în trei rânduri a fost ridicat și un elicopter, pentru prevenție sau cercetare. Miruță a mai precizat că cele mai multe drone ar fi fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturile au fost ulterior aduse la mal. Evaluarea riscului pentru populație Ministrul susține că „nu există indicii” că gradul de risc ar fi crescut pentru populație, în pofida frecvenței mai mari cu care sunt observate resturi de drone în zonele de frontieră. În mesajul său, Miruță a insistat asupra proximității conflictului și a efectelor sale indirecte, afirmând că războiul din Ucraina este „real” și „cu consecințe reale”, motiv pentru care autoritățile iau măsuri pentru a limita impactul asupra României. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone de 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), mizând pe o producție anuală de mii de unități și pe o localizare accelerată a componentelor , potrivit Tom's Hardware . Publicația relatează că o astfel de dronă ar fi fost folosită pentru distrugerea unui bombardier strategic rusesc Tu-95MS la baza aeriană Engels-2 , un exemplu de efect disproporționat al munițiilor relativ ieftine asupra unor platforme militare scumpe. De la „copie” la produs local: 85% din valoare, din Ucraina Drona implicată în atac este descrisă ca MICH 2000, o copie obținută prin inginerie inversă după un model chinezesc ZTK-150, pe care Beijingul ar fi refuzat să îl vândă Ucrainei, conform unui „factory report” publicat de publicația de apărare Oboronka (citat de Tom’s Hardware). Drona ar fi fost construită de un producător neidentificat exclusiv pentru centrul de operațiuni speciale „Alpha” al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei). În configurația de bază, MICH 2000 ar costa 48.000 de dolari (aprox. 220.000 lei), cu 2.000 de dolari mai puțin decât modelul chinezesc pe care l-ar fi copiat. Platforma este descrisă ca „flying-wing” (aripă zburătoare), cu încărcătură de luptă de până la 60 kg și rază de acțiune de până la 2.000 km. Publicația notează că, după doi ani de lucru, producătorul ar fi reușit să „localizeze” (adică să mute în lanțul intern de furnizori) motoare, focoase, fuselaje și boostere, ajungând la un conținut intern de 85% din valoarea dronei, prin zeci de furnizori ucraineni. „Gâtul de sticlă”: navigația rezistentă la bruiaj ridică dependența externă Un element cheie cu implicații operaționale și economice este componenta de navigație rezistentă la bruiaj. Integrarea unei antene CRPA (Controlled Reception Pattern Antenna – antenă cu recepție controlată, folosită pentru a reduce efectele bruiajului) ar reduce conținutul intern la 55%, deoarece aceste antene ar costa între 20.000 și 25.000 de dolari (aprox. 92.000–115.000 lei), în funcție de numărul de module, iar „doar câteva companii la nivel mondial” le produc, potrivit relatării. Tom’s Hardware mai arată că Ucraina urmărește de cel puțin din 2025 să extindă navigația rezistentă la bruiaj în flota sa de drone de atac, ceea ce sugerează că această categorie de componente rămâne un punct critic atât pentru cost, cât și pentru scalarea producției. Producție de serie și opțiuni de comunicații: analog, digital sau Starlink Producătorul ar construi „în jur de 6.000” de drone pe an, în opt versiuni, cu opțiuni de comunicații analog, digital sau prin Starlink. Compania ar reinvesti aproximativ 1 milion de dolari pe lună (aprox. 4,6 milioane lei) în cercetare și dezvoltare și ar urmări creșterea capacității către 10.000 de unități anual. În paralel, articolul menționează și un alt producător, Fire Point, care ar viza 100.000 de drone pe an, însă cu un alt produs (FP-1) folosit de mai multe unități, în timp ce MICH 2000 ar avea un singur client. Efect operațional: de la „mii de lansări” la distrugerea unui Tu-95MS Conform producătorului citat, „Alpha” ar fi lansat mii de drone MICH 2000 către sute de ținte. Sunt menționate, ca exemple, un hub logistic Wildberries în regiunea Riazan, un sistem de război electronic anti-Starlink lângă Gelendjik și portul Ust-Luga, unde într-un raid ar fi fost „peste 20 de drone” deasupra țintei. În cazul Engels-2, SBU a afirmat că lovitura a smuls secțiunea de coadă a bombardierului Tu-95MS, iar imagini satelitare ar fi confirmat ulterior distrugerea aeronavei, potrivit articolului. Publicația mai notează că este în dezvoltare un succesor, MICH+, care ar renunța la canardurile frontale, ar combina un focos de 70 kg cu o rază de 600 km și ar urmări un preț-țintă de circa 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei). [...]
