Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Europa trebuie să majoreze bugetele de...

Europa trebuie să majoreze bugetele de apărare pentru a fi percepută ca un partener serios de SUA - impact asupra politicii de securitate transatlantice

Ministrul polonez al Apărării discutând despre bugetele de apărare ale Europei.

Ministrul polonez al Apărării cere Europei să crească bugetele de înarmare, argumentând că o contribuție mai mare la propria securitate ar consolida relația transatlantică și ar determina SUA să trateze continentul „mai serios”, potrivit Digi24.

Władysław Kosiniak-Kamysz, vicepremier și ministru al Apărării la Varșovia, a spus că nu se teme pentru viitorul NATO și a legat direct credibilitatea Europei ca partener de nivelul investițiilor în capacități militare. Mesajul vine în contextul în care, în ultimii ani, Washingtonul a cerut repetat aliaților europeni să își majoreze cheltuielile de apărare.

„Cu cât Europa investește mai mult, cu atât America o va trata mai serios și cu mai mult respect în aceste domenii”, a spus ministrul Apărării.

Oficialul polonez a insistat și asupra împărțirii rolurilor între NATO și Uniunea Europeană, subliniind că nu vede o competiție între cele două structuri. În viziunea sa, NATO ar trebui să păstreze comanda și să supravegheze strategia operațională, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe componenta economică: lanțuri de aprovizionare, industria de apărare și finanțarea forțelor armate.

În același cadru, Kosiniak-Kamysz a indicat că Europa a intensificat investițiile militare după apelurile președintelui american Donald Trump privind creșterea cheltuielilor și a exprimat speranța ca Italia și Franța să urmeze exemplul „Poloniei, Germaniei și țărilor scandinave”, pe care le-a numit parteneri importanți. Din perspectivă economică, accentul pus pe bugete mai mari pentru armament înseamnă, implicit, presiune suplimentară pe finanțele publice, dar și comenzi mai consistente pentru industria europeană de apărare și pentru lanțurile sale de furnizori.

Separat, ministrul polonez a abordat și tema nucleară, afirmând că susține dezvoltarea capacităților proprii de cercetare nucleară ale Poloniei, dar a indicat că subiectul armelor nucleare este „în mare parte închis”, din cauza convențiilor internaționale. El a amintit și de „partajarea nucleară” în cadrul NATO, subliniind disponibilitatea Poloniei de a coopera cu statele membre ale Alianței în formatele existente.

Tag-uri:władysław kosiniak-kamyszministerul apararii polonieiuniunea europeanacresterea bugetelor de apararenatoindustria europeana de apararerelatia transatlantica
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.
Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.
Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]

Ursula von der Leyen susține apărarea europeană la Conferința de Securitate de la München.
Apărare14 feb. 2026

Mesaj ferm de la München - UE pregătește o „trezire europeană” în domeniul militar

Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă , afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene. Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat” . Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate. Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente. Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică. [...]

Restricții pentru mașinile din China în baze militare poloneze.
Apărare19 feb. 2026

Armata Poloniei impune restricții pentru autoturismele din China - Decizie aliniată practicilor NATO de protecție a infrastructurii

Armata poloneză a interzis accesul mașinilor fabricate în China în baze militare , invocând riscuri ca senzorii și sistemele electronice de la bord să fie folosite pentru colectarea de date sensibile, notează News.ro . Măsura vizează facilitățile militare și are caracter preventiv, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de expunerea informațiilor confidențiale prin echipamente conectate. Decizia pornește de la ideea că vehiculele moderne, în special cele cu funcții avansate de conectivitate, pot integra senzori și module electronice capabile să înregistreze și să transmită date. În acest cadru, armata poloneză tratează vehiculele fabricate în China ca un potențial vector de risc pentru securitatea datelor, în special în proximitatea infrastructurii de apărare. Restricțiile nu sunt însă absolute. Potrivit comunicatului citat de Reuters, vehiculele pot fi admise în anumite locații securizate dacă funcțiile considerate sensibile sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități. Separat, pentru a limita expunerea informațiilor, militarii au interzis conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China. Măsurile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză susține că decizia este aliniată practicilor folosite de membri NATO și de alți aliați pentru menținerea unor standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare, semnalând o tendință de înăsprire a regulilor privind dispozitivele și platformele conectate în mediile militare. [...]

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.
Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.
Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]