Știri
Știri din categoria Apărare
Problemele de calitate din producția rusească a dronelor Shahed par să reducă eficiența operațională a atacurilor, după ce imagini video surprinse în Ucraina arată aparate cu defecte vizibile chiar înainte de a fi interceptate, unele fiind descrise ca „dezintegându-se în aer” înainte să ajungă la ținte, potrivit Tom's Hardware.
Imaginile au fost distribuite de Wild Hornets și sunt atribuite Brigăzii 23 a Gărzii Naționale a Ucrainei (NGU), fiind filmate cu drone interceptoare Sting. În postarea asociată materialului, Wild Hornets notează că „fiecare interceptare reușită pe cer înseamnă o explozie mai puțin în rândul civililor”.
Analiza publicației independente Defense-Blog, citată de Tom’s Hardware, susține că dronele de tip Shahed produse în Rusia ar prezenta defecte care depășesc zona „cosmetică”. În cadrele oprite din filmare se observă, potrivit aceleiași surse:
Defense-Blog descrie aceste aparate drept „gunoi zburător” și afirmă că unele ar „literalmente se dezintegra în aer înainte de a-și atinge țintele”.
Contextul invocat de Defense-Blog indică probleme de personal, fabricație și aprovizionare în spatele degradării calității. Producția majorității dronelor ar avea loc în Zona Economică Specială Alabuga, în regiunea Tatarstan, unde fabrica ar funcționa non-stop cu personal minim instruit.
Aceeași sursă mai afirmă că presiunea de a atinge ținte de volum ar împinge producția către utilizarea unor componente chinezești „inferioare”, în funcție de disponibilitate. În paralel, Ucraina ar lovi cu armament cu rază lungă obiective cunoscute de producție și depozitare a dronelor pe teritoriul Rusiei, ceea ce poate amplifica dificultățile logistice.
Defense-Blog leagă deteriorarea calității de o scădere a ratei de succes a dronelor de tip Shahed în Ucraina, vorbind despre „un declin susținut al eficienței loviturilor începând din octombrie 2025”, care ar continua până la cele mai recente observații menționate.
Concluzia formulată de sursa citată este că „controlul calității a colapsat”, iar aceste drone ar fi ajuns să fie folosite mai degrabă ca „instrument de uzură” (atrition) decât ca mijloc de lovire cu precizie.
Recomandate
Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă , după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post . Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis ”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj. De ce contează: o „platformă de lansare” pe mare pentru interceptori aerieni Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești. Context: intensificarea campaniei cu drone și loviturile asupra infrastructurii ruse Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol. Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări. Ce urmează Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului. [...]
Operatorii de telefonie mobilă din România pot ajunge, fără intenție, să faciliteze monitorizarea în timp real a dronelor rusești Shahed , prin mecanisme de roaming și interconectare cu operatorul rus Tele2 , potrivit unei analize publicate de Economica , care citează un expert ucrainean. Miza pentru operatori: roamingul ca vulnerabilitate operațională și de conformare Serhii „Flash” Beskrestnov susține că fiecare dronă Shahed are instalată o cartelă SIM de la Tele2, operator rus care ar livra loturi de SIM-uri direct producătorilor de drone. Ucraina a blocat roamingul Tele2 pe teritoriul său, însă nu și statele din jur, ceea ce ar permite dronelor, în apropierea granițelor cu Belarus, Polonia și România, să „prindă” semnal de la operatori locali. În acest context, expertul solicită operatorilor din întreaga lume să rupă acordurile de roaming și interconectare cu Tele2 și afirmă că a discutat problema cu Vladyslav Vlasiuk, reprezentantul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni. Ce transmit, de fapt, dronele prin rețelele mobile Materialul subliniază că SIM-ul nu este folosit pentru ghidarea dronei. Agențiile ucrainene care au studiat Shahed-uri capturate ar fi confirmat că nu există posibilitatea fizică de control al dronei prin rețele mobile. Rolul cartelei GSM ar fi să alimenteze un dispozitiv de urmărire (tracker) care transmite înapoi poziția GPS și date despre motor. Ucraina ar bloca aceste trackere imediat după ce drona intră pe teritoriul său. Concluzia, în formularea sursei citate, este că România nu ar contribui la „pilotarea” dronelor, ci la monitorizarea lor în timp real de către Rusia. Context: de la Shahed iraniene la producție și utilizare rusească Shahed-urile au fost concepute inițial în Iran ca drone de tip „kamikaze”, proiectate să se prăbușească asupra țintei și să se autodistrugă la impact. Sunt menționate modelele Shahed-131 și Shahed-136, iar analiza notează că Rusia a început ulterior producția locală a unor variante similare, pe care le-a integrat în campanii regulate de bombardament. Beskrestnov este prezentat și prin prisma profilului său public și profesional, inclusiv faptul că, potrivit MIT Technology Review , a devenit o voce influentă pe zona tehnologiei dronelor și a fost numit consilier al ministrului ucrainean al Apărării pe probleme de tehnologie de apărare. [...]
Rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia în Ucraina arată cum sancțiunile pot fi ocolite prin componente comerciale și lanțuri globale de aprovizionare vulnerabile , potrivit unei analize a Ministerului Apărării de la Kiev, citată de Adevărul . Concluzia ucrainenilor: deși tehnologic inferioare, aceste muniții rămân o amenințare prin volum și prin capacitatea de a fi produse și livrate rapid. Raportul se bazează pe examinări de laborator ale fragmentelor recuperate după atacuri din 2024 și vizează două tipuri de rachete: KN-23 și KN-24, utilizate de forțele ruse inclusiv în bombardamente asupra unor orașe mari din Ucraina. Ce au găsit ucrainenii în rachetele KN-23 și KN-24 Specialiștii ucraineni susțin că rachetele au asemănări cu modele rusești moderne, precum Iskander-M, dar sunt inferioare tehnologic. Printre diferențele menționate: combustibil mai puțin eficient; pentru a atinge distanțe similare, motoarele ar fi „considerabil mai mari”, cu aproximativ 50%; metode de fabricație descrise ca „învechite cu aproximativ o jumătate de secol”, inclusiv la nivelul lipiturilor electronice; utilizarea grafitului pentru protecția termică a focoaselor, o soluție considerată relativ ieftină, dar eficientă la temperaturi ridicate. Componenta de reglementare: componente civile și ocolirea sancțiunilor Analiza indică faptul că sistemele de control includ componente electronice comerciale de la branduri internaționale, iar explicația avansată de oficialii ucraineni este ocolirea sancțiunilor internaționale de către Phenian. Serviciile de informații militare ucrainene spun că au identificat piese fabricate în mai multe țări, inclusiv China, Japonia, SUA și state europene, ceea ce ridică problema vulnerabilității lanțurilor globale de aprovizionare în fața utilizării duale (civilă și militară) a unor componente. Precizie, fiabilitate și miza „războiului de uzură” Primele utilizări ar fi fost raportate în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat rachete asupra orașului Harkov . Autoritățile ucrainene au afirmat atunci că munițiile sunt imprecise și nesigure, unele explodând în aer înainte de a-și atinge ținta. Kievul a anunțat ulterior și interceptarea unor rachete KN-24 lansate asupra capitalei. În 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a livrat Rusiei cel puțin 148 de rachete balistice. În lectura raportului ucrainean, chiar dacă sunt mai slabe tehnologic, rachetele pot conta într-un conflict de uzură prin număr și prin ritmul de producție și livrare. Context: cooperarea Moscova–Phenian se adâncește Potrivit aceleiași surse, relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord s-au consolidat de la începutul războiului, Moscova primind nu doar armament, ci și sprijin militar direct, inclusiv trupe. SUA și Coreea de Sud avertizează că Phenianul ar putea obține, în schimb, experiență în condiții reale de luptă, atât în plan tactic, cât și în dezvoltarea armamentului. [...]
Atacul ucrainean asupra unei fabrici rusești de drone ar putea lovi direct capacitatea Rusiei de a susține loviturile aeriene , în condițiile în care Moscova a răspuns în aceeași noapte cu un val de 236 de drone asupra Ucrainei, potrivit Biziday . Statul Major General al Armatei Ucrainei anunță că a fost lovită o întreprindere din complexul industrial-militar rusesc, „ Atlant Aero ”, din Taganrog (regiunea Rostov, sudul Rusiei), iar în urma atacului ar fi izbucnit un incendiu în incinta acesteia. Totodată, ucrainenii susțin că au lovit un depozit de muniție rusesc în zona Trudove, din regiunea Zaporijia ocupată. „Atlant Aero” ar produce drone militare, de la fabricare la testare, inclusiv drone de recunoaștere Molniya și componente pentru drona Orion, descrisă ca având capacitatea de a transporta până la 250 de kilograme. Statul Major General afirmă că distrugerea întreprinderii ar reduce capacitatea Rusiei de a produce drone și, implicit, posibilitățile de a lovi obiective civile în Ucraina. Alte ținte raportate de Ucraina: combustibil, rafinare, logistică Conform informării ucrainene, au fost lovite și: cisterne de combustibil din apropierea localității Novopoltavka; obiective afectate în urma unui atac anterior asupra rafinăriei din Tuapse, unde ar fi fost avariate o instalație de prelucrare primară a petrolului și mai multe rezervoare care au luat foc; depozite de echipamente și provizii în Mangush, Topoline și Mariupol (regiunea Donețk). Replica Rusiei: 236 de drone lansate, 203 doborâte, victime și pagube Rusia a lansat 236 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, iar apărarea aeriană ucraineană a transmis că a doborât 203 dintre ele. În Cernihiv, autoritățile locale au raportat avarierea unei clădiri administrative, a unei instituții de învățământ și a două mașini. A fost raportat și un deces (un băiat de 16 ani) și patru răniți. În regiunea Herson, autoritățile locale au anunțat cinci răniți în urma atacurilor rusești, iar ulterior, dimineața, dronele ar fi lovit un taxi. Șeful Administrației Regionale a Hersonului, Oleksandr Prokudin, a declarat că un bărbat a murit, iar o persoană a fost transportată la spital. Tot dimineața, rușii au atacat districtul Poltava, unde o dronă a lovit o locomotivă, fără victime raportate. [...]
Franța și Grecia își consolidează angajamentul de apărare reciprocă pentru încă cinci ani , într-o mișcare care întărește predictibilitatea cooperării militare într-un moment de tensiuni pe rutele maritime strategice, potrivit Economica . Acordul de securitate și apărare, semnat în 2021 între cei doi aliați NATO, prevede că fiecare dintre state va veni în ajutorul celuilalt în cazul unui atac. Înțelegerea include și componenta de achiziții militare: Atena cumpără trei fregate construite în Franța și două duzini de avioane de luptă Dassault. Prelungirea va fi discutată cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Grecia, programată pentru 24-25 aprilie. Un oficial citat sub protecția anonimatului a spus că acordul va fi extins cu încă cinci ani, urmând ca apoi să fie prelungit automat. Contextul operațional: securitatea maritimă și Strâmtoarea Ormuz Pe agenda discuțiilor dintre Macron și oficialii eleni se află și securitatea maritimă, inclusiv situația din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit aceleiași surse, navigația prin strâmtoare a încetat duminică, după ce Iranul a oprit din nou trecerea, cu câteva zile înainte de expirarea unui armistițiu descris ca fragil cu SUA. Grecia conduce misiunea navală a Uniunii Europene însărcinată cu protecția navelor în Marea Roșie, însă s-a opus implicării în orice operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Ucraina încearcă să transforme „know-how”-ul din războiul dronelor în parteneriate industriale europene , iar noul acord cu Olanda mută cooperarea de la livrări punctuale spre producție și dezvoltare comună, cu implicații directe pentru companiile din apărare și pentru riscul de securitate asociat lanțurilor de aprovizionare, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina–Olanda privind dronele. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post citat de Focus, nu doar dezvoltarea și producția de drone și rachete, ci și războiul electronic și alte tehnologii militare. Ce aduce concret acordul cu Olanda Elementul operațional-cheie este trecerea la producție în ambele țări. Conform aceleiași surse (Kyiv Post), Olanda a alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc atât în Ucraina, cât și în Olanda. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Înainte de acordul cu Olanda, Ucraina a convenit cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. Separat, Kyiv Post mai relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare” amplu, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. De ce contează pentru Europa: industrie, dar și risc de securitate Pe măsură ce cooperarea se adâncește, Moscova încearcă să crească presiunea asupra actorilor europeni implicați. Potrivit Kyiv Post, Ministerul rus al Apărării a publicat liste cu companii și instituții din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, iar Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă ca un inventar de potențiale ținte. Fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează demersul ca pe o tentativă de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. El adaugă că armata rusă este deja solicitată în războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în paralel, un conflict cu state NATO. Context: oferta globală de cooperare pe drone rămâne deschisă Într-un cadru mai larg, RBC Ukraine (citat de Focus) amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Publicația notează că propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a spus, potrivit RBC Ukraine, că Ucraina este pregătită să încheie acorduri similare cu „toți partenerii de încredere”, argumentând că experiența „testată în război” devine un activ de securitate pentru aliați. [...]
