Știri
Știri din categoria Apărare
Producția dronelor kamikaze Shahed în Iran a încetinit, dar continuă, în pofida bombardamentelor americane și israeliene asupra instalațiilor militare ale Teheranului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.
Atacurile lansate de Statele Unite și Israel au vizat în mod special fabricile și infrastructura implicată în producția de drone, considerate una dintre principalele arme utilizate de Iran în conflictul din Orientul Mijlociu. Surse citate de Bloomberg arată că aceste lovituri au perturbat organizarea și coordonarea producției, însă nu au reușit să o oprească complet.
Experții explică faptul că dronele Shahed sunt relativ simple din punct de vedere tehnologic, ceea ce le face mai ușor de produs decât rachetele.
Principalele caracteristici ale dronelor Shahed-136:
Din acest motiv, producția poate fi realizată inclusiv în unități improvizate sau în instalații nespecializate, cum ar fi ateliere pentru reparații de ambarcațiuni rapide.
Potrivit surselor citate de Bloomberg, Iranul dispune și de stocuri existente de drone, ceea ce îi permite să continue atacurile chiar dacă producția industrială a fost afectată.
În plus, experții cred că autoritățile iraniene ar fi anticipat posibilitatea unor lovituri asupra infrastructurii militare și au mutat o parte dintre facilitățile de producție în locații subterane sau dispersate.
Chiar și la o producție mai redusă, Iranul poate lansa atacuri eficiente dacă reușește să trimită simultan cel puțin 20 de drone într-o singură operațiune, spun specialiștii.
De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Iranul ar fi lansat peste 2.100 de drone Shahed, care au provocat daune infrastructurii petroliere, au perturbat operațiunile aeroportuare și au distrus echipamente militare în mai multe zone ale regiunii.
Recomandate
Războiul din Iran a ajuns la 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru Pentagon , primul „preț” oficial comunicat de administrație pentru campania militară americană, potrivit Politico . Suma a fost prezentată într-un moment în care Casa Albă discută un posibil pachet suplimentar de finanțare de până la 200 mld. dolari (aprox. 920 mld. lei), ceea ce mută rapid dezbaterea din zona strategică în cea bugetară. Cifra a fost avansată de Jules Hurst, comptroller interimar al Pentagonului (oficialul responsabil de buget), în timpul unei audieri în Comisia pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, la care au participat și secretarul Apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, gen. Dan Caine. Conflictul durează de două luni și, deși a existat recent un armistițiu, „nu are un final clar”, notează publicația. Hurst a spus că „aproximativ până în această zi” cheltuielile pentru „ Operation Epic Fury ” sunt de circa 25 mld. dolari, „în cea mai mare parte pentru muniții”, dar și pentru „operațiuni și mentenanță” (cheltuieli curente de funcționare) și înlocuirea echipamentelor. Politico precizează că suma este sub multe estimări externe, având în vedere ritmul operațiunilor aeriene și navale și costurile de refacere a stocurilor de apărare antiaeriană. Presiune pentru bani suplimentari și o cerere „în curând” Potrivit articolului, Hurst le-a spus participanților la un summit de apărare din martie, la Washington, că prima săptămână a războiului ar fi costat aproximativ 11 mld. dolari (aprox. 51 mld. lei). Între timp, oficiali ai administrației discută o cerere suplimentară de finanțare de până la 200 mld. dolari pentru conflict și reînnoirea stocurilor de armament, deși au subliniat public că nu au stabilit încă un nivel final. Pentagonul este așteptat să trimită „în curând” solicitarea de fonduri suplimentare, iar Hurst a spus că administrația o va face „odată ce avem o evaluare completă a costului conflictului”. Congresul cere detalii, iar disputa se mută pe rezultate Întrebarea privind costurile a venit de la democratul Adam Smith, membrul de rang al comisiei, care s-a declarat surprins de nivelul de specificitate și a cerut ca detaliile să fie transmise Congresului, după o perioadă lungă în care legislativul a solicitat un număr oficial. Audierea, programată inițial pe bugetul pe 2027, a virat rapid spre Iran și spre întrebarea dacă operațiunea a produs câștiguri strategice. Smith a susținut că programul nuclear al Iranului ar fi „exact” la nivelul de dinaintea războiului și că Teheranul își păstrează capacități precum programul de rachete balistice și posibilitatea de a bloca Strâmtoarea Hormuz . În replică, Hegseth a atacat criticile venite din partea democraților din Congres și „unor republicani”, potrivit Politico. [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
Armata Ucrainei impune rotația obligatorie a trupelor din prima linie, cu un plafon de două luni de serviciu continuu , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își gestionează resursa umană pe front, în condițiile în care aprovizionarea și deplasarea unităților sunt tot mai dificile din cauza intensificării războiului cu drone, potrivit Mediafax . Ordinul a fost dat de comandantul Forțelor Armate din Ucraina, Oleksandr Sîrskîi , și stabilește că militarii pot rămâne în prima linie „până la două luni”, după care urmează o rotație obligatorie care „trebuie să aibă loc în termen de o lună”, conform unei declarații citate de Reuters . „Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. Ce presupune măsura, dincolo de rotație Pe lângă limitarea duratei de serviciu continuu în prima linie, ordinul include și obligații logistice și medicale pentru comandanți, respectiv: evaluări medicale periodice pentru militarii din prima linie; asigurarea hranei și a muniției pentru trupele aflate în poziții avansate. Context: presiune pe aprovizionare și pe recrutare Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone, care complică atât aprovizionarea, cât și deplasarea trupelor. Totodată, ordinul este legat și de relatări despre militari care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții „extrem de dificile”, în timp ce armata rusă avansează lent, dar constant. În paralel, armata ucraineană se confruntă cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare, mai notează publicația. [...]
Atacul cu drone asupra ambarcațiunilor care păzeau podul Kerci indică o presiune operațională tot mai mare asupra securității ruse în strâmtoare , un punct critic pentru controlul accesului în Crimeea și pentru logistica militară din Marea Neagră, potrivit Adevărul . Marina Ucraineană a anunțat că, joi dimineața, 30 aprilie, a atacat în zona strâmtorii Kerci ambarcațiuni rusești folosite la „securizarea trecerii și combaterea sabotajului”. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Marina a transmis că „forțele și mijloacele” sale au provocat pagube flotei ruse în zonă. Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post , loviturile au vizat: barca de patrulare Sobol, aparținând Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB); barca antisabotaj Grachonok. În același comunicat, Marina Ucraineană susține că, în urma atacului, „inamicul a suferit pierderi irecuperabile și sanitare”, fără a detalia amploarea acestora. Publicația ucraineană menționează și existența unei scurte înregistrări video care „pare să arate” momentul atacului, dar precizează că nu a putut verifica independent ora sau locația filmării. De ce contează: securitatea podului Kerci și controlul strâmtorii Conform Marinei Ucrainei, navele lovite sunt „unități cheie” ale Gărzii de Coastă a Serviciului de Frontieră al FSB și ale Marinei Ruse, folosite pentru paza podului Kerci și pentru contracararea operațiunilor de sabotaj. În termeni operaționali, afectarea acestor capabilități poate însemna o vulnerabilizare a dispozitivului de protecție din jurul unui obiectiv strategic, într-o zonă unde Rusia încearcă să mențină controlul traficului și al accesului către Crimeea. Context: alte lovituri raportate în Marea Neagră Materialul mai notează că, pe 29 aprilie, Statul Major General al Ucrainei a raportat un atac cu drone navale asupra petrolierului Marquise, aflat sub sancțiuni, în apropiere de Tuapse, pe coasta rusească a Mării Negre. Nava, sub pavilion camerunez, ar fi avut o capacitate de peste 37.000 de tone și ar fi plutit în derivă fără marfă, la aproximativ 210 km de Tuapse, cu sistemul automat de identificare (AIS) dezactivat; pagubele ar fi fost încă în evaluare, după ce impactul a lovit pupa și ar fi provocat o explozie în zona elicei și a camerei motoarelor. Tot ca element de context, la începutul lunii aprilie, agenția de informații militare ucraineană (HUR) a anunțat distrugerea feribotului Slavyanin, descris drept „ultimul feribot feroviar” al Rusiei din strâmtoarea Kerci, folosit pentru aprovizionarea trupelor din Crimeea ocupată, inclusiv cu combustibil, arme, muniții și echipamente militare. Operațiunea ar fi avut loc în primele ore ale zilei de 6 aprilie, iar nava fusese vizată și anterior, inclusiv într-o operațiune din martie și într-un atac din 23 iulie 2024, în portul Kavkaz, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Ministerul chinez al Apărării evită să confirme zvonurile despre un portavion nuclear , insistând că planurile privind portavioanele sunt decise „în funcție de nevoile de securitate națională și de evoluția tehnologiei”, potrivit IT Home . Mesajul vine pe fondul speculațiilor declanșate de un material de promovare al Marinei, interpretat de unele publicații ca indiciu pentru o a patra navă – posibil cu propulsie nucleară. Declarația a fost făcută joi, 30 aprilie, la o conferință de presă periodică a Ministerului Apărării. Întrebat despre interpretările apărute după difuzarea clipului „Spre ocean” („向大洋”), purtătorul de cuvânt Zhang Xiaogang a spus că autoritățile „iau în considerare în mod cuprinzător” construcția de portavioane, fără să confirme existența unui program pentru primul portavion cu propulsie nucleară. El a adăugat, referitor la clip, că „o mie de cititori văd o mie de Hamlet”, mulțumind pentru interes. De unde au pornit speculațiile În materialul „Spre ocean”, apare un recrut de 19 ani numit He Jian, iar o parte a presei a interpretat detaliul ca un indiciu despre „prima navă cu propulsie nucleară”. IT Home notează că filmul folosește nume de personaje ca aluzii la cele trei portavioane aflate deja în serviciu: „Liao Ning” – aluzie la Liaoning; „Shan Dong” – aluzie la Shandong; „Fu Jian” – aluzie la Fujian . În același registru, recrutul „He Jian”, cu vârsta de 19 ani, a fost asociat de unii comentatori cu ideea unei „a patra” nave, în continuitate cu numerele de bord 16, 17 și 18 ale portavioanelor existente. Context: „era celor trei portavioane” și ce știm oficial Publicația amintește că China se află deja în „era celor trei portavioane”, enumerând navele și câteva repere operaționale: Liaoning (bord 16) : primul portavion, intrat în serviciu în 2012; are rol de instruire și luptă; în 2024 ar fi parcurs aproape 30.000 de mile marine. Shandong (bord 17) : primul portavion construit în China, intrat în serviciu în 2019; în ultimii doi ani, numărul de decolări ale aviației de pe portavion ar fi depășit totalul cumulat al primilor patru ani anteriori. Fujian (bord 18) : primul portavion echipat cu sistem de catapultare electromagnetică; ar fi intrat oficial în serviciu în noiembrie 2025; ar fi realizat decolări prin catapultare pentru mai multe tipuri de aeronave (inclusiv J-35, J-15T și KJ-600). Din răspunsul Ministerului Apărării, singura concluzie fermă este că Beijingul nu validează public, în acest moment, interpretarea potrivit căreia clipul ar anunța un portavion nuclear, menținând linia că deciziile privind portavioanele depind de evaluări de securitate și de maturitatea tehnologică. [...]
Creșterea arsenalului nuclear nord-coreean riscă să depășească apărarea antirachetă a SUA , într-un moment în care sistemul american GMD (apărare la mijlocul traiectoriei, bazată la sol) a fost proiectat pentru un atac „limitat”, nu pentru salve multiple, potrivit Adevărul . Miza este una de capacitate și cost: Washingtonul a cheltuit aproximativ 65 de miliarde de dolari în ultimii 30 de ani pe un sistem descris ca „deja inadecvat”, în timp ce Phenianul își extinde și modernizează rapid mijloacele de livrare. Unde se rupe „plafonul” scutului american Sistemul GMD are 44 de interceptoare desfășurate în Alaska și California, cu opțiunea de a adăuga încă 20. Limitarea practică, conform materialului, este că pentru fiecare țintă ar fi necesare cel puțin două interceptoare. Consecința operațională este directă: dacă ar fi lansate simultan aproximativ 24 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), stocul de interceptoare s-ar epuiza. Estimările privind numărul de lansatoare ICBM nord-coreene diferă: analistul Van van Diepen (38 North) indică posibilitatea a 48 de lansatoare; Ankit Panda (Carnegie Endowment for International Peace) estimează 24 de lansatoare ICBM în funcțiune, presupunând continuarea producției. În paralel, Agenția de Informații a Apărării (DIA) din cadrul Departamentului Apărării al SUA a prezentat anul trecut proiectul Golden Dome , cu o ipoteză de lucru de „doar 10” rachete balistice intercontinentale, cifră pe care experții o consideră posibil subestimată. Ritmul de creștere al focoaselor și modernizarea rachetelor Coreea de Nord ar avea în prezent aproximativ 50 de focoase nucleare, iar comunitatea de informații estimează că a acumulat suficiente materiale fisile pentru a rivaliza cu cele ale Israelului, stat care „nici nu confirmă, nici nu neagă” oficial deținerea de arme nucleare. Președintele sud-coreean Lee Jae-myung a declarat la finalul lunii ianuarie că Phenianul poate produce materiale pentru 20 de focoase pe an. Dacă ritmul se menține, până în 2035 arsenalul ar ajunge la 290 de focoase, nivelul Franței, potrivit articolului. Pe partea de livrare, Kim Jong-un trece la ICBM cu combustibil solid (Hwasong-15, -17, -18 și -19), care nu necesită realimentare îndelungată înainte de lansare, fiind mai greu de detectat și lovit preventiv. Tot anul acesta, Coreea de Nord a testat rachete cu focoase cu grupare și momeli, concepute pentru a deruta interceptoarele americane și sud-coreene. Costuri și limitări: Golden Dome și incertitudinile tehnice În timp ce SUA lucrează la Golden Dome, implementarea ar urma să coste peste 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei), potrivit estimărilor citate. În același timp, materialul notează limitări fundamentale ale programului nord-coreean, inclusiv: rachetele nu au fost testate niciodată cu focoase reale, astfel că nu se știe dacă rezistă la reintrarea în atmosferă și dacă pot lovi cu precizie ținte de pe teritoriul american; numărul real de ICBM este contestat, cu estimări între 10 și 48. Context geopolitic: Ucraina și finanțarea prin relația cu Rusia Un element separat de risc, potrivit articolului, este că rachetele balistice cu rază scurtă transferate Rusiei pentru utilizare în Ucraina au trecut printr-un „test real de luptă”, oferind Coreei de Nord date despre performanța sistemelor occidentale de interceptare în condiții de război. Totodată, alianța militară cu Rusia, încheiată în 2024, este prezentată ca o sursă de venituri noi pentru finanțarea programului nuclear nord-coreean. Ce urmează: presiune pe descurajare și pe opțiunile aliaților În plan diplomatic, Joel Wit, fost trimis al Departamentului de Stat al SUA implicat în negocierile cu Phenianul, avertizează că reluarea discuțiilor „de unde au rămas în 2019” ar fi o greșeală, deoarece Coreea de Nord „nu mai este la fel ca atunci”. În plan strategic, creșterea puterii nucleare nord-coreene, combinată cu îndoieli privind fiabilitatea „umbrelei nucleare” americane, împinge țări precum Suedia și Coreea de Sud să ia în calcul dezvoltarea propriilor arme nucleare, conform textului. [...]
