Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Drone de atac pentru Bundeswehr –...

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence, într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei.

Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel. Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027.

Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme.

Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă.

Elemente-cheie ale achiziției anunțate:

  • valoarea contractelor: 536 milioane de euro;
  • companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania);
  • tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare;
  • durată contracte: 7 ani;
  • primele livrări: începutul anului 2027;
  • unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania.

Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est.

Tag-uri:reinarmaresecuritate europeanagermaniadrone de atacnatoreutersbundeswehr
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ministrul Apărării german pregătindu-se pentru o demonstrație militară.
Apărare03 feb. 2026

Germania trimite 40.000 de chestionare către tinerii de 18 ani; Bundeswehr începe selecția pentru serviciul militar din 2026

Germania a început evaluarea tinerilor pentru noul serviciu militar voluntar, trimițând 40.000 de chestionare către cei care au împlinit 18 ani , în cadrul unei campanii lansate în ianuarie 2026 pentru consolidarea forțelor armate. Potrivit Știrile ProTV , măsura face parte dintr-un nou program legislativ adoptat la finalul anului trecut de coaliția cancelarului Friedrich Merz , ce prevede o evaluare sistematică a tinerilor germani născuți începând cu anul 2008. Scopul acestei etape este identificarea tinerilor apți și dispuși să se alăture Bundeswehr-ului într-un format de serviciu militar voluntar. Chestionarele trimise sunt obligatorii conform legii și marchează prima fază a procesului de selecție. Ministrul Apărării, Boris Pistorius , a confirmat deja primirea unui număr considerabil de formulare completate, exprimând încrederea că sistemul funcționează și că poate produce rezultate rapide. Ce prevede legea noului serviciu militar? Legea presupune ca: Tinerii germani să fie incluși automat în procesul de evaluare la împlinirea vârstei de 18 ani. Chestionarele să ajute la măsurarea capacității fizice, motivației și disponibilității pentru serviciul militar. Inițial, participarea în armată va fi voluntară, însă în cazul unui deficit major de recruți, Bundestagul ar putea impune un serviciu obligatoriu. Germania are ambiția de a-și crește numărul militarilor activi de la aproximativ 180.000 la 260.000, plus cei circa 200.000 de rezerviști. În 2025, Bundeswehr-ul a recrutat deja peste 25.000 de soldați noi, cea mai mare cifră din ultimii 12 ani, marcând o creștere cu 23% față de anul anterior. Astfel, autoritățile speră să mențină acest ritm și în 2026, vizând încă cel puțin 20.000 de noi înrolări. Această reformă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Europa, în contextul războiului din Ucraina și al cerințelor NATO privind întărirea apărării colective. Germania, ca principal motor economic al Uniunii Europene, își asumă astfel un rol mai activ și mai structurat în reconstrucția capacității sale de apărare. Deși inițiativa stârnește dezbateri privind drepturile individuale și natura voluntariatului în armată, autoritățile insistă că actualul context internațional cere o reconfigurare pragmatică a politicii de apărare. Urmează o etapă de analiză a datelor obținute, după care vor fi stabilite criteriile finale de selecție. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană în contextul tensiunilor geopolitice.
Apărare31 ian. 2026

Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO

Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.
Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]

Trupe militare în exercițiu, pregătindu-se pentru mobilitate rapidă.
Apărare09 feb. 2026

Trupe fără frontiere: un Schengen militar baltic prinde contur printr-un acord regional strategic

Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord pentru crearea unei zone de mobilitate militară comună, considerat primul pas concret către un „Schengen militar” în interiorul Uniunii Europene , informează Monitorul Apărării și Securității . Documentul a fost semnat la Tallinn de miniștrii apărării Hanno Pevkur (Estonia), Andris Sprūds (Letonia) și Robertas Kaunas (Lituania) și vizează facilitarea circulației trupelor și echipamentelor militare între cele trei state în timp de pace. Prin acest acord, țările baltice își propun să elimine barierele birocratice care îngreunează în prezent mobilitatea militară. În mod concret, tancurile lituaniene vor putea ajunge fără întârzieri la Riga, artileria estoniană va putea sprijini Vilnius, iar forțele letone vor putea consolida apărarea Tallinnului – fără necesitatea completării unor documente suplimentare sau solicitări prealabile. Acordul se extinde asupra tuturor dimensiunilor operaționale: terestru, aerian, maritim și cibernetic . Miniștrii semnatari au subliniat faptul că acordul vizează exclusiv perioada de pace, fiind menit să reducă timpul de reacție în caz de criză. În prezent, procedurile de traversare a frontierelor între state NATO pot dura chiar și „luni”, a remarcat ministrul estonian al apărării. În același sens, Comisia Europeană avertiza în 2025 că unele țări solicită un preaviz de până la 45 de zile pentru mișcările de trupe, ceea ce afectează grav capacitatea de reacție a alianței în situații de urgență. Scopul zonei baltice de mobilitate militară: Reducerea birocrației pentru deplasarea trupelor în timp de pace; Creșterea capacității de reacție la crize militare; Integrarea mai eficientă în arhitectura de apărare NATO și UE ; Model de bună practică pentru alte state membre interesate de un Schengen militar la scară extinsă. Acest acord vine pe fondul unei preocupări tot mai mari în Europa de Est privind securitatea regională, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Deși este o inițiativă regională, modelul baltic ar putea reprezenta un precedent important pentru crearea unui cadru european integrat de mobilitate militară , în spiritul interoperabilității și solidarității în cadrul NATO și UE. Categoria: Externe, etichete: Variante de titlu: Statele baltice fac primul pas către Schengenul militar – acord pentru mobilitate fără birocrație Estonia, Letonia și Lituania creează o zonă comună de mobilitate militară – model pentru Europa Acord baltic pentru mișcări rapide ale trupelor – birocrația dispare din apărarea regională „Tancuri fără hârtii”: statele baltice elimină granițele administrative în cooperarea militară [...]

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.
Apărare08 feb. 2026

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania , într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent , care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram , că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare. Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni. Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil. În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina. [...]

Donald Trump semnând un ordin executiv pentru strategia de apărare America First.
Apărare07 feb. 2026

Trump semnează ordin executiv pentru strategia «America First» în transferurile de arme - Prioritizarea țărilor cu cheltuieli militare ridicate și poziții strategice

Donald Trump a semnat un ordin care prioritizează vânzările de arme către state cu bugete mari de apărare , potrivit Anadolu Agency , într-o schimbare de politică ce poate avantaja în special aliați NATO aflați pe flancuri considerate sensibile din punct de vedere strategic. Ordinul executiv instituie „America First Arms Transfer Strategy” , un cadru care modifică regulile exportului de armament american și pune în față două criterii: țările care „au investit în propria apărare” și cele care ocupă regiuni cu importanță strategică. În practică, această prioritizare poate influența atât ritmul aprobărilor, cât și ordinea livrărilor, într-un context în care cererea externă a pus presiune pe capacitățile de producție ale industriei americane. „Ordinul executiv impune prioritizarea țărilor care «au investit în propria apărare și ocupă regiuni importante din punct de vedere strategic».” Din perspectiva „prioritizării țărilor cu cheltuieli mari de apărare”, mesajul este direct: Washingtonul semnalează că accesul mai rapid la echipamente americane va fi corelat mai strâns cu efortul bugetar al partenerilor. Administrația argumentează că politicile anterioare au permis ca cererea externă să influențeze deciziile de producție din SUA, ceea ce a dus la întârzieri și blocaje în livrări. În următoarele 120 de zile, Departamentele Apărării, de Stat și Comerțului trebuie să elaboreze un „catalog al vânzărilor prioritare de platforme” pe care SUA îl va promova către aliați, iar o grupare de lucru dedicată va monitoriza implementarea strategiei, consemnează Breaking Defense . Miza este dublă: accelerarea transferurilor către parteneri și întărirea bazei industriale de apărare americane, inclusiv printr-o mai bună aliniere între comenzi și capacitatea de producție. Deși ordinul nu nominalizează țări, Polonia este indicată ca posibil beneficiar, pe fondul nivelului ridicat al cheltuielilor sale militare și al poziției pe flancul estic al NATO. Conform datelor NATO citate în material, Varșovia ar aloca aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare în 2025 și ar planifica o creștere la 4,8% în 2026, iar ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a anunțat un buget de 200 miliarde zloți (circa 46,8 miliarde euro) pentru 2026 În paralel, Polonia a rămas un cumpărător major de tehnică americană (inclusiv F-35, tancuri M1 Abrams, HIMARS și Patriot), iar Departamentul de Stat a aprobat în 2025 o vânzare de 400 de rachete AIM-120D în valoare de 1,33 miliarde dolari. Schimbarea vine pe fondul tensiunilor persistente de pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menționează Kyiv Post , și se leagă de alte inițiative ale administrației Trump de a accelera procesele și de a proteja capacitatea industrială internă. În ianuarie 2026, Trump a semnat un ordin care cere contractorilor din apărare să prioritizeze capacitatea de producție în detrimentul răscumpărărilor de acțiuni. În acest cadru, statele care alocă procente ridicate din PIB pentru apărare și au relevanță strategică ar putea urca în „coada” de aprobare și livrare a echipamentelor americane, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a programelor de înzestrare din Europa de Est și nu numai. [...]