Știri
Știri din categoria Apărare
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday, care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea”, iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță.
„Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.”
Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”.
În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea, iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă.
În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus:
Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră.
Recomandate
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Sistemele de apărare antiaeriană au fost activate preventiv în Tulcea , după ce radarele au semnalat o dronă în apropierea spațiului aerian românesc, relatează Biziday , citând informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc miercuri seara, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, iar autoritățile au trecut la măsuri de alertă conform procedurilor. MApN precizează că activarea preventivă a apărării antiaeriene a fost decisă în prima fază, înainte ca drona să intre efectiv în spațiul aerian al României, ca reacție la datele furnizate de radare. În jurul orei 17:50, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au fost ridicate de la sol, în cadrul misiunilor de poliție aeriană, pentru monitorizarea și gestionarea situației. Ulterior, drona a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc în zona localității Sfântu Gheorghe, a zburat aproximativ 30 km până în dreptul Sulinei și a părăsit teritoriul național la nord de această localitate, evoluând deasupra apelor teritoriale, după care a trecut în Ucraina. Potrivit MApN, nu a fost pusă în pericol viața oamenilor, măsurile de alertă au încetat în jurul orei 18:45, iar în zonă nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene. În paralel cu măsurile militare, la ora 18:07 a fost transmis un mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea. ISU Delta arată că mesajul a avut rol informativ pentru zona de graniță cu Ucraina, în contextul monitorizării conflictului, avertizând asupra posibilității ca obiecte să cadă din spațiul aerian. [...]
Localnicii din nordul Tulcei spun că focurile de artilerie au devenit un zgomot „obișnuit” , după ce vineri dimineață a fost observată o dronă în apropierea graniței, potrivit HotNews.ro . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că a detectat o dronă în spațiul aerian ucrainean, care se îndrepta spre nordul județului Tulcea, fără să intre în spațiul românesc. Imaginile cu zborul dronei au fost surprinse de martori oculari din satul Periprava , în jurul orei 07.00, și au ajuns și la autoritățile române. În același interval, a fost emis un mesaj RO-Alert care avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian, a treia zi consecutiv când tulcenii au primit o alertă extremă pe fondul atacurilor ruse din Ucraina. Dincolo de componenta militară, relatarea localnicilor indică un impact direct asupra vieții de zi cu zi, în special prin zgomotul asociat dronelor și tirurilor din apropiere. Un martor descrie contrastul dintre distanța formală a frontierei și proximitatea percepută a războiului, văzut și auzit de pe malul românesc. „Oamenii din zonă deja s-au acomodat cu zgomotul de dronă, artilerie, cu trasul ăsta… Pur și simplu pe localnici îi sperie mai tare bubuitura dronei când cade, decât survolul acesteia. Pentru că sunetul artileriei este ceva mai „light”, dar când cad… este ceva crunt”, a mai spus localnicul, sub protecția confidențialității. Potrivit relatărilor culese de HotNews, zgomotul are mai multe surse și intensități, iar reacția oamenilor diferă în funcție de tipul sunetului și de momentul în care se produce. În filmările menționate de publicație se aud zgomote sacadate care „par a fi de armament anti-aerian”, iar localnicii spun că episoadele s-au repetat în ultimele zile. Survolul dronei este perceput ca mai puțin înfricoșător decât momentul în care aceasta cade, din cauza „bubuiturii”. Focurile de artilerie sunt descrise ca având un sunet mai „ușor” comparativ cu impactul unei drone. Zgomotele asociate armamentului (inclusiv posibil anti-aerian) amplifică tensiunea, chiar dacă incidentul nu are loc pe teritoriul României. Un localnic a declarat că „ieri s-a tras cu focuri de artilerie” în zona portului Vâlcov (Ucraina), la 2-3 kilometri „aval” de Periprava, iar drona observată vineri ar fi zburat „aproximativ 5-10 minute”. Vâlcov, din regiunea Odesa, este la circa 50 km de Periprava, ceea ce explică de ce sunetele pot fi auzite și pe partea românească. În ceea ce privește reacția autorităților, localnicul citat afirmă că MApN „are subunități în zonă” și că acestea sunt active când sunt anunțate, însă „intervin doar dacă este nevoie”, adăugând că „până în momentul ăsta nu a fost nevoie”. Pentru comunitățile din nordul Tulcei, însă, consecința imediată rămâne expunerea repetată la zgomote de luptă și la alerte, cu efecte vizibile asupra stării de siguranță resimțite. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Zelenski cere NATO să considere rachetele Oreshnik din Belarus drept ținte legitime , avertizând că găzduirea sistemului balistic rusesc reprezintă un risc major pentru securitatea regională. Potrivit declarațiilor publicate pe contul său oficial de pe X și preluate de presa ucraineană, președintele ucrainean a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să trateze desfășurarea acestor rachete ca pe o amenințare directă. Într-un interviu acordat publicației belaruse independente Zerkalo, citat de RBC Ukraine , Volodimir Zelenski a declarat că liderul belarus Alexander Lukașenko face „o mare greșeală” prin acceptarea desfășurării sistemului Oreshnik pe teritoriul țării sale . „În opinia mea, NATO ar trebui să vadă Oreshnik ca o țintă legitimă. Ucraina va evalua această amenințare”, a spus Zelenski. Exerciții militare comune și riscuri crescute Zelenski a dezvăluit că Rusia și Belarus discută organizarea unor noi exerciții militare comune pe teritoriul belarus, făcând o paralelă directă cu manevrele militare masive care au precedat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Informațiile au fost preluate și de Euromaidan Press . „Atunci când exercițiile au fost foarte ample, a început ofensiva asupra teritoriului Ucrainei. Prin urmare, toate acestea reprezintă riscuri mari pentru Ucraina și, cred, riscuri mari pentru belaruși”, a declarat liderul de la Kiev. În același interviu, Zelenski a sugerat că Ucraina ar fi distrus mai multe stații de releu folosite pentru ghidarea dronelor rusești Shahed lansate de pe teritoriul Belarusului. „Am făcut totul astfel încât trei sau patru dintre ele să nu mai existe”, a spus el. Ce este sistemul Oreshnik Oreshnik este descris ca un sistem balistic hipersonic cu rază intermediară de acțiune, derivat din programul RS-26 Rubej , cu capacitate nucleară. Racheta ar putea atinge viteze de peste Mach 10 și ar avea o rază de până la 5.500 de kilometri, ceea ce ar plasa o mare parte a Europei în raza sa de acțiune din Belarus. Imagini satelitare analizate la începutul lunii februarie ar fi indicat prezența unor vehicule asociate sistemului Oreshnik și lucrări la o fostă bază aeriană sovietică din estul Belarusului, considerată posibilul prim loc de desfășurare operațională. Evaluări divergente În timp ce Kievul consideră desfășurarea drept o escaladare majoră, unii analiști militari susțin că mutarea lansatoarelor mai aproape de granițele NATO le face și mai ușor de detectat și neutralizat în eventualitatea unui conflict. Apelul lui Zelenski survine într-un moment în care securitatea regională este deja tensionată de intensificarea cooperării militare ruso-belaruse și de continuarea războiului din Ucraina. [...]
Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO , prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News . La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier. Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză. Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „ loitering ”. Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare. Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare. [...]
