Știri
Știri din categoria Apărare
Localnicii din nordul Tulcei spun că focurile de artilerie au devenit un zgomot „obișnuit”, după ce vineri dimineață a fost observată o dronă în apropierea graniței, potrivit HotNews.ro. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că a detectat o dronă în spațiul aerian ucrainean, care se îndrepta spre nordul județului Tulcea, fără să intre în spațiul românesc.
Imaginile cu zborul dronei au fost surprinse de martori oculari din satul Periprava, în jurul orei 07.00, și au ajuns și la autoritățile române. În același interval, a fost emis un mesaj RO-Alert care avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian, a treia zi consecutiv când tulcenii au primit o alertă extremă pe fondul atacurilor ruse din Ucraina.
Dincolo de componenta militară, relatarea localnicilor indică un impact direct asupra vieții de zi cu zi, în special prin zgomotul asociat dronelor și tirurilor din apropiere. Un martor descrie contrastul dintre distanța formală a frontierei și proximitatea percepută a războiului, văzut și auzit de pe malul românesc.
„Oamenii din zonă deja s-au acomodat cu zgomotul de dronă, artilerie, cu trasul ăsta… Pur și simplu pe localnici îi sperie mai tare bubuitura dronei când cade, decât survolul acesteia. Pentru că sunetul artileriei este ceva mai „light”, dar când cad… este ceva crunt”, a mai spus localnicul, sub protecția confidențialității.
Potrivit relatărilor culese de HotNews, zgomotul are mai multe surse și intensități, iar reacția oamenilor diferă în funcție de tipul sunetului și de momentul în care se produce. În filmările menționate de publicație se aud zgomote sacadate care „par a fi de armament anti-aerian”, iar localnicii spun că episoadele s-au repetat în ultimele zile.
Un localnic a declarat că „ieri s-a tras cu focuri de artilerie” în zona portului Vâlcov (Ucraina), la 2-3 kilometri „aval” de Periprava, iar drona observată vineri ar fi zburat „aproximativ 5-10 minute”. Vâlcov, din regiunea Odesa, este la circa 50 km de Periprava, ceea ce explică de ce sunetele pot fi auzite și pe partea românească.
În ceea ce privește reacția autorităților, localnicul citat afirmă că MApN „are subunități în zonă” și că acestea sunt active când sunt anunțate, însă „intervin doar dacă este nevoie”, adăugând că „până în momentul ăsta nu a fost nevoie”. Pentru comunitățile din nordul Tulcei, însă, consecința imediată rămâne expunerea repetată la zgomote de luptă și la alerte, cu efecte vizibile asupra stării de siguranță resimțite.
Recomandate
Sistemele de apărare antiaeriană au fost activate preventiv în Tulcea , după ce radarele au semnalat o dronă în apropierea spațiului aerian românesc, relatează Biziday , citând informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc miercuri seara, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, iar autoritățile au trecut la măsuri de alertă conform procedurilor. MApN precizează că activarea preventivă a apărării antiaeriene a fost decisă în prima fază, înainte ca drona să intre efectiv în spațiul aerian al României, ca reacție la datele furnizate de radare. În jurul orei 17:50, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au fost ridicate de la sol, în cadrul misiunilor de poliție aeriană, pentru monitorizarea și gestionarea situației. Ulterior, drona a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc în zona localității Sfântu Gheorghe, a zburat aproximativ 30 km până în dreptul Sulinei și a părăsit teritoriul național la nord de această localitate, evoluând deasupra apelor teritoriale, după care a trecut în Ucraina. Potrivit MApN, nu a fost pusă în pericol viața oamenilor, măsurile de alertă au încetat în jurul orei 18:45, iar în zonă nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene. În paralel cu măsurile militare, la ora 18:07 a fost transmis un mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea. ISU Delta arată că mesajul a avut rol informativ pentru zona de graniță cu Ucraina, în contextul monitorizării conflictului, avertizând asupra posibilității ca obiecte să cadă din spațiul aerian. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Un raport RUSI avertizează că Rusia își întărește apărarea antirachetă potrivit Adevărul , iar în mai puțin de un deceniu Moscova ar putea ajunge să intercepteze focoasele nucleare britanice și franceze, cu efect direct asupra credibilității descurajării nucleare europene. Raportul think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) indică o consolidare accelerată a scutului aerian și antirachetă al Rusiei în jurul propriului spațiu aerian, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare militară. Miza, din perspectiva NATO și a capitalelor europene, este că o apărare mai eficientă în jurul Moscovei ar putea reduce șansele ca o ripostă nucleară limitată a Regatului Unit sau a Franței să își atingă obiectivul strategic. Vulnerabilitatea, așa cum este descrisă în analiză, ține și de structura forțelor nucleare europene. Spre deosebire de Statele Unite, care au un arsenal diversificat, Londra și Parisul se bazează în principal pe un număr relativ redus de focoase desfășurate pe submarine, ceea ce concentrează descurajarea într-o porțiune mai îngustă a „triadei” (forțe nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer). Într-un scenariu în care Rusia ar dispune de sisteme avansate de interceptare, această concentrare ar putea însemna o marjă mai mică de manevră pentru a garanta pătrunderea focoaselor până la țintă. Autorul studiului, Sidharth Kaushal , leagă direct capacitatea de a lovi Moscova de „credibilitatea descurajării nucleare independente a Europei”, într-un context în care garanțiile extinse ale SUA ar fi tot mai „întinse” de competiția strategică cu China. În paralel, discuția despre o componentă europeană mai pronunțată a descurajării a reintrat pe agenda publică, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea ezita în cazul unei escaladări majore cu Rusia. În acest cadru, la Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „o cooperare nucleară consolidată cu Franța”, semn că subiectul cooperării europene nu mai este tratat ca tabu. Pe fundal, expirarea tratatului New START dintre Washington și Moscova, extinderea arsenalelor strategice ale Rusiei și Chinei și retorica nucleară a Kremlinului legată de războiul din Ucraina amplifică importanța practică a întrebării ridicate de raport: cât de mult poate eroda consolidarea scutului aerian și antirachetă rus capacitatea de descurajare a puterilor nucleare europene în anii următori. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]
Ucraina vrea să acopere cu plase anti-drone 4.000 km de drumuri potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, într-un efort de a proteja rutele logistice și comunitățile din apropierea frontului de atacurile tot mai frecvente cu drone rusești. Planul a fost anunțat miercuri, 25 februarie 2026, de ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , care a explicat că Rusia lovește tot mai mult rutele de aprovizionare, bazele din spatele liniei frontului și, în paralel, ținte civile precum spitale, infrastructură și traficul de zi cu zi. În acest context, Kievul mizează pe o soluție relativ simplă, dar rapid de implementat: plase mari suspendate deasupra drumurilor, menite să blocheze elicele dronelor și să le împiedice să își atingă țintele, fie că vorbim despre tehnică militară, militari sau civili. Cum funcționează „umbrela” de protecție deasupra drumurilor Ideea plasei anti-drone pornește de la o realitate a frontului: multe atacuri sunt realizate cu drone care zboară la altitudine mică și caută ținte în mișcare sau puncte fixe ușor de identificat. O plasă montată deasupra carosabilului poate: să agațe drona sau să îi blocheze elicele; să îi strice traiectoria înainte să ajungă în zona țintei; să reducă eficiența atacurilor pe rute previzibile, folosite pentru aprovizionare. În regiunea Donețk , astfel de plase au fost deja văzute pe drumuri importante, semn că măsura a trecut de faza de test și intră într-un ritm de extindere. Ritmul de instalare: de la 5 km/zi la 20 km/zi Fedorov a spus că, în ultima lună, autoritățile au crescut viteza de montare: ianuarie 2026: aproximativ 5 km de drum acoperiți pe zi; februarie 2026: aproximativ 12 km pe zi; martie 2026: ținta anunțată este de 20 km pe zi. Potrivit ministrului, această accelerare ar fi îmbunătățit „semnificativ” siguranța mișcărilor militare și ar fi contribuit la funcționarea mai stabilă a comunităților de pe linia întâi. Obiectivul final pentru 2026: încă 4.000 km de drumuri protejate până la sfârșitul anului. Bugetul anunțat și miza practică În același comunicat, Fedorov a precizat că 1,6 miliarde de grivne (aproximativ 37 de milioane de dolari) au fost alocate din buget pentru consolidarea măsurilor de protecție și pentru contracararea dronelor rusești. Miza nu este doar militară: dacă drumurile sunt folosite și de civili, o astfel de protecție poate reduce riscul de lovituri asupra traficului, inclusiv în perioadele în care rutele de transport sunt vitale pentru evacuări, aprovizionarea localităților sau intervenții de urgență. Unde mai accelerează Ucraina lucrările defensive Pe lângă plasele anti-drone, Ucraina va accelera și construcția de fortificații în mai multe regiuni menționate de ministru: Harkov și Sumî, în nord-est; Cernihiv, în nord, la granița cu Rusia. Anunțul sugerează o abordare dublă: protejarea coridoarelor de transport și întărirea pozițiilor defensive în zone considerate vulnerabile sau expuse. Pe scurt, ce transmite planul Kievului Rusia folosește tot mai intens dronele pentru a lovi logistică militară și ținte civile. Ucraina extinde rapid o soluție de protecție deasupra drumurilor, cu un obiectiv foarte ambițios: 4.000 km până la finalul lui 2026. Bugetul anunțat pentru măsuri anti-drone este de 1,6 miliarde de grivne, iar în paralel continuă lucrările de fortificare în nord și nord-est. [...]
