Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu drona din Galați împinge România spre un răspuns diplomatic și european mai dur, după ce Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse și a indicat că vor urma „consecințe” în relațiile bilaterale, pe fondul discuțiilor despre noi sancțiuni la nivelul UE, potrivit Biziday.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat convocarea ambasadorului rus la sediul MAE, descriind incidentul drept „extrem de grav”. Ea a precizat că autoritățile române vor comunica oficial atât consecințele asupra relațiilor diplomatice, cât și „următorii pași la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Tot ea a spus că Ministerul Apărării Naționale a confirmat că drona prăbușită într-un imobil rezidențial din Galați era de origine rusă.
Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat „iresponsabilitatea” Rusiei, după ce o dronă a lovit un bloc de apartamente din România „în timp ce Rusia ataca infrastructura ucraineană din apropierea graniței”. Alianța a transmis că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că NATO va continua să își consolideze apărarea împotriva amenințărilor, inclusiv a dronelor.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că „războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o linie”, menționând că incursiunea unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili, „pe teritoriul UE”. Ea a anunțat pregătirea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a condamnat „atacul cu dronă rusească” asupra blocului din Galați și a precizat că incidentul s-a soldat cu rănirea a două persoane, adăugând că Letonia este pregătită să sprijine măsuri pentru prevenirea unor astfel de încălcări.
Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „atacul rusesc cu dronă” care a lovit civili români în locuințele lor, apreciind că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești, cerând ca Europa să rămână „unită și fermă” în apărarea securității.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Franța și Suedia pregătesc un contract de 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) pentru patru fregate , într-un demers care mută cooperarea bilaterală în zona achizițiilor militare majore și a industriei de apărare europene, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm pentru semnarea acordului împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson. Acordul vizează furnizarea a patru fregate franceze și este prezentat ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri pentru consolidarea cooperării strategice, în special în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Livrare în 2030 și rolul Naval Group Conform înțelegerii menționate, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030. În paralel, miniștrii apărării din cele două țări, Catherine Vautrin și Pål Jonson, urmează să semneze un acord separat pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”. De ce contează: modernizarea Suediei și integrarea în NATO Suedia a anunțat în luna mai intenția de a cumpăra cele patru fregate, motivând nevoia de modernizare a forțelor armate în contextul războiului din Ucraina și al aderării la NATO în 2024. La momentul anunțului, premierul Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”. Fregatele (nave militare) produse de Naval Group sunt descrise de companie ca fiind concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări, inclusiv de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice. Cooperare extinsă în cadrul NATO Cooperarea militară franco-suedeză este menționată și în context NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să sprijine cu trupe o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda. Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.” [...]
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Taiwan avertizează că Beijingul își consolidează controlul aerian și maritim în jurul insulei, într-o dinamică ce poate crește riscul de blocadă și de perturbare a rutelor comerciale din Strâmtoarea Taiwan , potrivit HotNews , care citează o analiză anuală a Ministerului Apărării de la Taipei, relatată de Reuters. Raportul anual privind amenințarea militară a Chinei susține că situația de securitate regională „continuă să escaladeze” și indică o „imprevizibilitate crescândă” în procesul decizional de la Beijing, pusă pe seama unei epurări „fără precedent” în rândul ofițerilor militari superiori. Accent pe controlul căilor maritime, nu pe debarcare În ceea ce privește amenințarea directă la adresa Taiwanului, documentul arată că exercițiile Chinei din ultimii ani s-au concentrat pe „blocada/controlul comun” al căilor maritime externe ale Taiwanului. În același timp, raportul notează că Beijingul nu ar avea capacitatea de a lansa un atac amfibiu. În timpul acestor exerciții, China folosește aeronave și nave militare, dar și nave ale pazei de coastă, pentru a „crea condiții favorabile pentru o invazie a Taiwanului… cu scopul de a tăia rutele noastre de transport externe și de a forma o postură de încercuire”. Lecții din Ucraina și presiunea pe muniții, după modelul conflictelor recente Taipeiul mai afirmă că Beijingul integrează în antrenamente și exerciții lecțiile din războaiele din Ucraina și din Golf, inclusiv privind eficiența roiurilor de drone ieftine observată în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Raportul menționează și că China studiază problemele SUA reflectate de războiul împotriva Iranului, inclusiv consumul rapid de muniție, presiunea asupra sistemelor de interceptare ale apărării antiaeriene, mobilizarea industrială și fragilitatea cooperării aliate. Ce urmărește Beijingul, potrivit Taipeiului Ministerul taiwanez al apărării afirmă că, prin patrule regulate de pregătire pentru luptă, misiuni în largul mării și alte exerciții, China „își consolidează controlul” asupra mării și spațiului aerian din jurul Strâmtorii Taiwan. „Scopul său este de a realiza distrugerea sistemului de comandă și control și a capacității noastre de apărare aeriană în stadiul incipient al luptei.” În plan politic, China consideră Taiwanul drept teritoriu propriu și nu a exclus folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului. Statele Unite furnizează arme Taiwanului și mențin o politică de ambiguitate privind o eventuală intervenție militară. [...]
