Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune, pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews.
Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice.
„Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.”
Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării.
Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului.
Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile.
„Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.”
Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina.
În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia.
Recomandate
Polonia ar urma să trimită Ucrainei muniție critică pentru F-16 și încă două MiG-29 , un semnal operațional că relația Varșovia–Kiev se dezgheață după tensiunile din vară, potrivit TWZ . Transferul celor două avioane MiG-29 ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”, a declarat lt. gen. Dariusz Łukowski, director în Ministerul polonez al Apărării, pentru publicația poloneză Rzeczpospolita . Unul dintre aparate ar fi ajuns la finalul duratei de viață și ar putea fi folosit pentru piese, iar celălalt ar fi încă operațional, potrivit aceleiași surse. Acordul a fost confirmat și de adjunctul ministrului apărării, Paweł Zalewski, într-o intervenție preluată de TVP Info . De ce contează: muniția de 20 mm pentru F-16, o nevoie imediată Pe lângă avioane, Polonia ar urma să furnizeze Ucrainei muniție de artilerie de 155 mm și 152 mm, precum și muniție de 20×102 mm pentru tunurile interne ale avioanelor F-16, folosite inclusiv împotriva dronelor rusești, mai notează Rzeczpospolita, citată de TWZ. În pachet ar intra și rachete pentru sistemele antiaeriene cu rază scurtă Piorun. Miza operațională este în special muniția de 20 mm: TWZ arată că Ucraina se confruntă cu dificultăți în menținerea stocurilor de rachete aer-aer (inclusiv AIM-9 și AIM-120), intens utilizate împotriva rachetelor de croazieră și dronelor. În acest context, piloții ucraineni de F-16 ar fi fost nevoiți să își raționalizeze lansările și să se bazeze mai mult pe tunul intern, o soluție de compromis. Publicația notează că Kievul ar fi căutat „zeci de mii” de cartușe suplimentare de 20 mm. Context: relansarea cooperării după un conflict politic Potrivit TWZ, relațiile dintre Polonia și Ucraina au atins un punct minim în iunie, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturul Alb, pe fondul unei dispute politice legate de memoria celui de-al Doilea Război Mondial. Agenția AFP este citată cu informația că Zelenski ar fi iritat Varșovia prin denumirea unei unități militare după o armată insurgentă implicată în masacre împotriva polonezilor în timpul războiului. În perioada de tensiuni, Polonia a ajuns să anuleze transferul unor MiG-29 suplimentare către Ucraina, iar ulterior relația a început să se dezghețe. Un semnal invocat de TWZ este reluarea utilizării aeroporturilor poloneze de către Zelenski pentru deplasări externe, inclusiv o călătorie prin aeroportul din Rzeszów la 14 octombrie. Zelenski a declarat ulterior că relațiile „s-au îmbunătățit” și a subliniat importanța menținerii alianței în fața Rusiei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși oficiali polonezi vorbesc despre acorduri deja stabilite, TWZ avertizează că există încă riscul ca transferurile să nu se materializeze până când avioanele și muniția ajung efectiv în Ucraina. Până acum, nu a existat un răspuns oficial din partea Ucrainei, iar publicația spune că a solicitat comentarii atât reprezentanților polonezi, cât și purtătorului de cuvânt al lui Zelenski. [...]
România cere un răspuns NATO mai ferm la Marea Neagră , pe fondul deteriorării situației de securitate și al intensificării amenințărilor hibride pe flancul estic, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu a discutat telefonic, joi, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-o postare pe X, premierul a spus că discuția a fost „substanțială” și a vizat două teme principale: degradarea mediului de securitate din Marea Neagră și creșterea amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații NATO pe flancul estic. „Escaladarea tensiunilor din regiunea noastră necesită o vigilență sporită din partea aliaților și un răspuns ferm și coordonat.” Ce element concret invocă România: supraveghere și recunoaștere suplimentare Luca Niculescu afirmă că le-a mulțumit secretarului general și aliaților pentru „atenția constantă” acordată securității Mării Negre, menționând explicit „capacitățile suplimentare de supraveghere și recunoaștere” pentru regiune, „anunțate recent”. În material nu sunt oferite detalii despre natura acestor capabilități, calendarul lor sau statele care le asigură. [...]
Polonia va găzdui un centru european de mentenanță pentru interceptoarele PAC-3 Patriot, o investiție de 227 milioane euro (aprox. 1,13 miliarde lei), menită să scurteze timpii de reparație într-un moment de penurie globală. Informația apare în Kyiv Post , care notează că noul hub ar urma să reducă dependența de trimiterea rachetelor în SUA pentru service – un blocaj cu impact direct asupra disponibilității muniției pentru apărarea antiaeriană, inclusiv în Ucraina. Decizia a fost anunțată marți, 27 octombrie, de secretarul de stat în Ministerul Apărării din Polonia, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka , care a descris-o drept „istorică”. Potrivit acesteia, alte trei țări au concurat pentru găzduirea facilității: Germania, Țările de Jos și Norvegia. Ce se construiește și de ce contează operațional Centrul va deservi interceptoarele PAC-3, folosite în sistemele americane Patriot. În prezent, aceste rachete sunt expediate în Statele Unite pentru mentenanță, iar Washingtonul a căutat o locație europeană tocmai pentru a reduce durata ciclului de reparație, relatează TVP World . TVP World, citând-o pe Sobkowiak-Czarnecka, susține că hub-ul ar urma să fie singurul de acest tip din afara SUA, cu un cost de circa 1 miliard zloți (aprox. 253 milioane dolari, adică aproximativ 1,16 miliarde lei) și un termen de aproximativ un an până la operaționalizare completă. Unde ar putea fi amplasat centrul Guvernul polonez nu a indicat oficial locația, însă TVP World scrie că uzina de electronice WZE din Zielonka (la circa 15 kilometri nord-est de Varșovia) este văzută pe scară largă drept principalul candidat. Publicația mai arată că, în septembrie, Sobkowiak-Czarnecka a vizitat fabrica împreună cu subsecretarul de stat american Thomas DiNanno, iar Ambasada SUA la Varșovia a menționat atunci cooperarea bilaterală pe componente critice pentru Patriot. Conform unui acord din 2019 cu Lockheed Martin , uzina produce și întreține deja componente-cheie PAC-3 MSE, potrivit TVP World. Context: presiune pe stocuri și cerere în creștere Kyiv Post plasează proiectul în contextul deficitului de interceptoare Patriot și al nevoii Ucrainei de a-și menține capacitatea de a intercepta rachete balistice rusești. Publicația notează că, la 15 octombrie, Ucraina ar fi epuizat stocurile de interceptoare Patriot. În paralel, Lockheed Martin ar fi în discuții avansate privind producția PAC-3 în afara SUA, pe fondul unei cereri „triplate”, pe măsură ce statele încearcă să-și refacă stocurile, potrivit articolului. Ce urmează Acordul-cadru pentru explorarea înființării hub-ului a fost semnat în iulie de SUA, Polonia, Germania, Țările de Jos și Suedia împreună cu Lockheed Martin. Dacă proiectul din Polonia se finalizează în termenul indicat (aprox. un an), Europa ar putea câștiga o capacitate regională de mentenanță care să reducă timpii de indisponibilitate ai interceptoarelor PAC-3, într-o perioadă în care fiecare rachetă contează în apărarea antiaeriană. [...]
SRI și DIICOT acuză Rusia de sabotaj la fabrica de armament Carfil din Brașov, după ce anchetatorii au stabilit că incendiul produs pe 14 septembrie 2026 ar fi fost provocat de o rețea coordonată din Federația Rusă. Potrivit Biziday , autoritățile române au identificat trei suspecți, doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, care ar fi acționat la indicațiile unor coordonatori ruși. Cei doi bieloruși au fost deja arestați preventiv în Germania, iar pentru cetățeanul ucrainean, localizat în Polonia, a fost emis un mandat european de arestare. Anunțul făcut luni, 26 octombrie 2026, de Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) indică faptul că incendiul de la Brașov nu ar fi fost un incident izolat, ci parte a unei operațiuni mai ample de sabotaj. Potrivit informațiilor obținute de serviciile de informații, rețeaua avea în vedere și alte obiective industriale și militare din România și din state ale Uniunii Europene. Doi suspecți, arestați în Germania. Al treilea este căutat în Polonia DIICOT a anunțat că a obținut mandate de arestare internațională pentru cei trei cetățeni străini, care aveau reședința în state membre ale Uniunii Europene. Anchetatorii îi consideră implicați în provocarea incendiului de pe platforma industrială Carfil din Brașov. Cei doi cetățeni bieloruși au fost identificați și arestați preventiv în Germania, în timp ce, potrivit autorităților române, pregăteau comiterea unor fapte similare. Acest detaliu indică faptul că activitatea presupusei rețele ar fi continuat și după atacul din România. În cazul celui de-al treilea suspect, cetățean ucrainean, autoritățile române au emis luni, 26 octombrie, un mandat european de arestare. Bărbatul a fost localizat pe teritoriul Poloniei, însă informațiile comunicate nu precizează că acesta ar fi fost deja reținut. Ancheta vizează atât împrejurările în care a fost provocat incendiul din septembrie, cât și legăturile dintre cei trei suspecți și persoanele care le-ar fi coordonat activitatea din Rusia. SRI susține că rețeaua pregătea atacuri și asupra altor obiective militare Una dintre cele mai importante informații comunicate de SRI privește amploarea operațiunii. Serviciul de informații susține că incendiul de la Carfil reprezenta doar una dintre acțiunile atribuite rețelei, care avea o listă extinsă de potențiale ținte. Coordonatorii aflați în Federația Rusă ar fi indicat obiective din mai multe țări europene, inclusiv fabrici de armament de stat și private, instalații industriale și alte obiective de interes militar. SRI încadrează cazul într-o campanie mai amplă de operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei pe teritoriul Europei. Instituția afirmă că investigațiile desfășurate în cursul anului 2026 au identificat și alte tentative îndreptate împotriva unor obiective din România. Printre acestea s-ar fi aflat facilități militare internaționale și obiective utilizate pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Autoritățile nu au prezentat, în informațiile citate, o listă completă a acestor ținte și nici detalii despre fiecare tentativă identificată. La rândul său, DIICOT confirmă că cercetările au scos la iveală intenția celor trei inculpați de a viza și alte obiective din România și din Uniunea Europeană. Cum sunt recrutați și controlați membrii rețelelor de sabotaj SRI a prezentat și metodele prin care serviciile ruse ar recruta persoane pentru asemenea operațiuni. Potrivit instituției, recrutarea se realizează frecvent prin intermediul rețelelor sociale, iar persoanelor contactate li se propun inițial activități aparent simple, în schimbul unor sume de bani. Primele sarcini pot consta în supravegherea unor clădiri, fotografierea unor obiective sau colectarea de informații despre anumite locații. Ulterior, coordonatorii ar solicita acțiuni din ce în ce mai grave, care pot ajunge la distrugeri, incendieri și chiar asasinate. Un alt aspect semnalat de SRI este modul în care persoanele recrutate pot ajunge sub controlul coordonatorilor. Dacă încearcă să refuze continuarea activităților, acestea pot fi supuse presiunilor sau șantajului. Instituția arată că asemenea rețele urmăresc în special persoane cu vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale, pentru care promisiunea unor câștiguri rapide poate constitui un mijloc de atragere. Pentru a evita identificarea, membrii rețelelor pot utiliza transport, cazare și mijloace de plată înregistrate pe numele altor persoane. De asemenea, sunt folosite cartele telefonice din alte state și aplicații de comunicare criptată, pentru a îngreuna depistarea legăturilor dintre executanți și coordonatori. SRI precizează însă că niciunul dintre aceste comportamente, analizat separat, nu reprezintă o dovadă a implicării în activități de sabotaj. Identificarea unor asemenea operațiuni presupune evaluarea mai multor indicii și a contextului în care acestea apar. Ancheta continuă în cooperare cu autoritățile europene Cazul Carfil readuce în atenție riscurile la care sunt expuse obiectivele industriale și infrastructurile considerate strategice pentru securitatea României. SRI și DIICOT tratează incidentul în contextul amenințărilor de război hibrid, care pot include sabotaje și alte acțiuni de destabilizare, fără implicarea directă a unor forțe militare convenționale. Cercetările sunt continuate de DIICOT, SRI, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Autoritățile române colaborează și cu partenerii europeni și transatlantici pentru identificarea persoanelor implicate și prevenirea altor atacuri. Arestarea celor doi suspecți în Germania și identificarea celui de-al treilea în Polonia arată dimensiunea internațională a anchetei, în timp ce informațiile privind alte ținte indică posibilitatea ca incendiul de la Brașov să fi făcut parte dintr-un plan cu obiective multiple. Deocamdată, cercetările continuă, iar răspunderea penală a celor trei suspecți urmează să fie stabilită prin procedurile judiciare. Autoritățile române consideră însă că informațiile obținute justifică atribuirea operațiunii unor coordonatori din Federația Rusă și intensificarea măsurilor de protecție a obiectivelor strategice. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
