Știri
Știri din categoria Apărare
Croația a reintrodus serviciul militar obligatoriu după aproape două decenii, iar primele sute de tineri s-au prezentat deja la instruire. Este prima recrutare de acest tip după ce țara a renunțat la conscripție în anul 2008.
Primul contingent cuprinde aproximativ 800 de recruți, iar instruirea se desfășoară în cazărmi din trei locații din Croația. Tinerii trebuie să se prezinte la unitățile militare apropiate de domiciliu, unde primesc echipamentul și sunt repartizați în dormitoare, urmând să urmeze două luni de pregătire militară.
Potrivit șefului Statului Major al armatei croate, generalul Tihomir Kundid, recruții vor fi integrați treptat în viața militară pentru a reduce stresul adaptării la disciplina armatei.
Programul de instruire include atât pregătire militară clasică, cât și competențe adaptate conflictelor moderne. Printre activitățile prevăzute se numără:
Recruții primesc o indemnizație lunară de aproximativ 1.100 de euro pe durata stagiului militar.
Interesant este că mai mult de jumătate dintre tinerii din primul contingent s-au prezentat voluntar, fără a aștepta convocarea oficială. De asemenea, aproximativ 10% dintre recruți sunt femei, deși serviciul militar nu este obligatoriu pentru acestea.
În cazul persoanelor care refuză serviciul militar din motive de conștiință, legislația prevede patru luni de serviciu civil, însă indemnizația este sub jumătate din cea primită de recruții militari.
Autoritățile croate spun că decizia este legată de schimbările din mediul de securitate din Europa. Ministrul Apărării, Ivan Anusic, a declarat că situația regională s-a deteriorat în ultimii ani, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice tot mai puternice.
Decizia Croației ar putea influența și alte state din Balcani. În Slovenia, opoziția propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar Serbia a anunțat că va reveni la conscripție în următoarele 12 luni.
În prezent, Croația este una dintre cele aproximativ zece țări din NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alături de statele baltice, țările nordice, Grecia și Turcia.
Recomandate
România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu , iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României. Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani , care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite. Ce echipamente militare vor fi trimise Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care: avioane-cisternă pentru realimentare în aer echipamente de comunicații prin satelit personal militar specializat pentru operarea și mentenanța acestor sisteme Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu , unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre. Contextul regional al deciziei Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie. Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice . Controverse politice în Parlament Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea. Liderul AUR, George Simion , a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea. În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă , fiind doar o chestiune de ore sau zile. [...]
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Mai multe state NATO își retrag nave și avioane din exercițiul militar din Arctica , pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, ceea ce obligă aliații să redirecționeze resurse spre Orientul Mijlociu. Potrivit Yahoo News , exercițiul „Cold Response 2026”, desfășurat între 9 și 19 martie în nordul Norvegiei și Finlandei, continuă cu aproximativ 25.000 de militari din 14 țări, însă unele dintre cele mai importante echipamente militare planificate au fost retrase în ultimele săptămâni. Exercițiul „ Cold Response ” este organizat o dată la doi ani și are rolul de a testa capacitatea NATO de a opera în condiții arctice. În 2026, manevrele au loc într-un context geopolitic complicat, deoarece conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu la 28 februarie a determinat mai multe state membre să își redistribuie rapid forțele militare. Echipamente retrase de mai multe state NATO Mai multe decizii luate de aliați au redus vizibil amploarea componentelor aeriene și navale ale exercițiului: Statele Unite au retras un escadron de avioane de luptă F-35 înainte de începerea exercițiului. Franța a redirecționat portavionul nuclear Charles de Gaulle către Marea Mediterană. Italia a rechemat distrugătorul de apărare aeriană Andrea Doria , trimis inițial pentru participarea la exercițiu. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că portavionul și grupul său de luptă au fost trimiși în estul Mediteranei pentru a proteja rutele maritime și cetățenii francezi din regiune, în contextul extinderii conflictului. Prezența militară rămâne totuși semnificativă Chiar dacă unele echipamente au fost retrase, exercițiul continuă la scară largă. Aproximativ 4.000 de pușcași marini americani participă în continuare la manevre, alături de mii de militari din Finlanda și Suedia. În nordul Finlandei operează circa 7.500 de soldați , în cadrul scenariilor de luptă și cooperare în condiții arctice. Oficialii norvegieni au precizat că schimbările au fost anunțate din timp și că obiectivele principale de instruire nu vor fi afectate. Tensiunea dintre Arctica și Orientul Mijlociu Situația evidențiază dilema strategică a NATO: consolidarea flancului nordic – importantă în contextul activității militare crescute a Rusiei în Arctica – trebuie acum echilibrată cu nevoia urgentă de forțe în Orientul Mijlociu. Exercițiul din acest an face parte din noul cadru operațional Arctic Sentry , lansat de Alianță pentru coordonarea operațiunilor din regiunea polară. Analiștii citați de Norwegian SciTech News subliniază că situația arată cât de interconectată rămâne planificarea militară europeană cu cea a Statelor Unite, iar izbucnirea unui conflict major într-o altă regiune poate schimba rapid prioritățile strategice ale alianței. [...]
Statele Unite vor disloca în România aproximativ 400–500 de militari și mai multe echipamente de supraveghere și realimentare în aer , care vor fi amplasate temporar în două baze aeriene, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Detaliile au fost oferite de surse oficiale citate de HotNews , după aprobarea solicitării americane în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Dislocarea va avea caracter temporar, pentru aproximativ 90 de zile , iar o eventuală prelungire ar necesita o nouă decizie a CSAT. Echipamentele vor fi aduse împreună cu personalul militar care le va opera. Două baze aeriene implicate Deși inițial s-a discutat doar despre baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, solicitarea Statelor Unite vizează în realitate două baze aeriene din România : Mihail Kogălniceanu – principala bază pentru prezența militară americană și operațiuni aeriene; Câmpia Turzii – unde vor fi amplasate sisteme de observație, drone și o parte dintre aeronavele de realimentare. Potrivit surselor citate, distribuirea echipamentelor între cele două baze ține de considerente logistice , inclusiv capacitatea pistelor și numărul de aeronave care pot opera simultan. Ce echipamente vor fi aduse Printre resursele militare care urmează să fie trimise în România se numără: avioane de realimentare în aer , care vor ajunge primele; echipamente de monitorizare și culegere de informații ; drone de supraveghere , similare celor deja operate de SUA la Câmpia Turzii; sisteme de comunicații satelitare . Președintele Nicușor Dan a declarat că aceste echipamente sunt „non-cinetice” , adică nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis , și au rol defensiv. Potrivit acestuia, sistemele vor funcționa în corelare cu infrastructura de securitate existentă, inclusiv cu sistemul antirachetă de la Deveselu . Prezența militară americană în România În prezent, în România sunt staționați aproximativ 1.100–1.200 de militari americani , majoritatea la baza Mihail Kogălniceanu . La Câmpia Turzii se află deja un detașament american de aproximativ 100–150 de militari , care operează drone MQ-9 Reaper. Autoritățile române spun că dislocarea suplimentară de forțe nu schimbă nivelul actual al amenințărilor, dar face parte din măsurile de securitate adoptate în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA semnează un contract de până la 20 miliarde dolari cu Anduril – accelerare majoră a digitalizării militare continuă modernizarea rapidă a capabilităților operaționale, potrivit Finance Yahoo , care relatează că acordul vizează software, hardware și servicii integrate pe o perioadă de până la 10 ani. Contractul, anunțat oficial în 13–14 martie 2026, începe cu o perioadă de bază de 5 ani și poate fi extins până în martie 2036, conform CNBC TV18 . În esență, acordul consolidează peste 120 de achiziții separate într-un singur cadru, reducând birocrația și costurile generate de intermediari, dar și accelerând livrările către unitățile din teren. Programul include platforma de inteligență artificială Lattice, infrastructură de date, hardware integrat și suport tehnic, toate adaptate cerințelor operaționale moderne, unde viteza de procesare și integrarea sistemelor devin decisive. Pentagonul consideră că această abordare unificată permite reacții mai rapide pe câmpul de luptă, dominat tot mai mult de software și automatizare. Principalele elemente ale contractului: valoare totală: până la 20 miliarde dolari durată: 10 ani (5 ani inițial + opțiune de extindere) componente: AI Lattice, hardware, infrastructură de date, suport tehnic obiectiv: reducerea costurilor și accelerarea implementării Primele rezultate sunt deja vizibile: un contract subsidiar de 87 milioane dolari vizează sisteme anti-dronă bazate pe aceeași platformă Lattice, potrivit TechCrunch . Acest tip de aplicație reflectă presiunea tot mai mare asupra armatei americane de a răspunde rapid amenințărilor emergente, în special celor generate de drone și sisteme autonome. Fondată de antreprenorul Palmer Luckey, Anduril Industries s-a impus ca un jucător important în domeniul tehnologiilor autonome de apărare, dezvoltând inclusiv drone de recunoaștere precum Ghost-X, notează The Jerusalem Post . Contractul actual marchează o schimbare de strategie pentru armata SUA, care se orientează către soluții comerciale scalabile și implementate rapid, în detrimentul programelor tradiționale, mai lente și mai costisitoare. Această mutare indică o transformare structurală a modului în care sunt achiziționate și integrate tehnologiile militare, cu accent pe flexibilitate, viteză și eficiență economică. [...]
