Știri
Știri din categoria Apărare
Croația a reintrodus serviciul militar obligatoriu după aproape două decenii, iar primele sute de tineri s-au prezentat deja la instruire. Este prima recrutare de acest tip după ce țara a renunțat la conscripție în anul 2008.
Primul contingent cuprinde aproximativ 800 de recruți, iar instruirea se desfășoară în cazărmi din trei locații din Croația. Tinerii trebuie să se prezinte la unitățile militare apropiate de domiciliu, unde primesc echipamentul și sunt repartizați în dormitoare, urmând să urmeze două luni de pregătire militară.
Potrivit șefului Statului Major al armatei croate, generalul Tihomir Kundid, recruții vor fi integrați treptat în viața militară pentru a reduce stresul adaptării la disciplina armatei.
Programul de instruire include atât pregătire militară clasică, cât și competențe adaptate conflictelor moderne. Printre activitățile prevăzute se numără:
Recruții primesc o indemnizație lunară de aproximativ 1.100 de euro pe durata stagiului militar.
Interesant este că mai mult de jumătate dintre tinerii din primul contingent s-au prezentat voluntar, fără a aștepta convocarea oficială. De asemenea, aproximativ 10% dintre recruți sunt femei, deși serviciul militar nu este obligatoriu pentru acestea.
În cazul persoanelor care refuză serviciul militar din motive de conștiință, legislația prevede patru luni de serviciu civil, însă indemnizația este sub jumătate din cea primită de recruții militari.
Autoritățile croate spun că decizia este legată de schimbările din mediul de securitate din Europa. Ministrul Apărării, Ivan Anusic, a declarat că situația regională s-a deteriorat în ultimii ani, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice tot mai puternice.
Decizia Croației ar putea influența și alte state din Balcani. În Slovenia, opoziția propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar Serbia a anunțat că va reveni la conscripție în următoarele 12 luni.
În prezent, Croația este una dintre cele aproximativ zece țări din NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alături de statele baltice, țările nordice, Grecia și Turcia.
Recomandate
Danemarca a devansat aplicarea reformei și a trecut la serviciu militar obligatoriu de 11 luni , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care își alimentează forțele armate cu personal și asupra capacității de a susține misiuni interne și externe, potrivit Antena 3 . Noul model a fost lansat oficial luni și este parte a unei reforme legale aprobate în 2024. În prima etapă, aproximativ 1.600 de recruți – toți voluntari și parte din al doilea contingent din acest an – au fost repartizați în centre militare, conform unui comunicat al armatei daneze. Cum se schimbă pregătirea și utilizarea recruților Serviciul are o durată totală de 11 luni, iar structura este gândită pentru a crește rapid disponibilitatea de personal pentru roluri operaționale: primele cinci luni sunt dedicate instruirii de bază; ulterior, recruții intră în serviciu operațional în cadrul armatei; în a doua parte a stagiului, pot fi detașați în Regatul Danemarcei (inclusiv Groenlanda), în misiunea NATO din Letonia sau integrați în Marină. În justificarea extinderii, armata daneză invocă un mediu de securitate mai volatil, iar șeful programului de recrutare, Kenneth Strom , susține că noul format permite folosirea recruților „în noi roluri” și sprijină formarea „unei forțe de luptă mai mari și mai rapide”. Ținta: mai mulți recruți anual și includerea femeilor Guvernul danez a propus în 2024 extinderea serviciului militar de la 4 la 11 luni, cu aplicare inițială din 2027, și obligativitatea și pentru femei, pe fondul schimbării situației de securitate din cauza războiului din Ucraina . Ulterior, data de implementare a fost devansată cu un an. Obiectivul pe termen mediu este creșterea numărului anual de recruți de la 4.500 la 6.500. În acest an, aproximativ o cincime dintre cei care au început serviciul sunt femei, potrivit armatei daneze. [...]
NATO preia coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, iar SUA își reduc rolul direct , după ce Pentagonul renunță la conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Germania, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: cine gestionează fluxul de sprijin militar către Kiev și cât de repede se iau deciziile într-un moment în care livrările depind de coordonare și capacități logistice. Conducerea SAG-U, structură cu sediul la Wiesbaden, ar urma să fie preluată de un stat european sau de Canada, iar tranziția ar putea dura până la un an. Activitatea grupului nu ar urma să fie întreruptă, iar Comandamentul European al SUA va rămâne implicat printr-un adjunct american. Un oficial NATO, sub protecția anonimatului, a descris mutarea ca pe un semn că aliații își asumă mai multe responsabilități: „Preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi încă un exemplu al faptului că aliații își asumă mai multe responsabilități.” Ce spune Pentagonul și cum se leagă de repoziționarea SUA în NATO Pentagonul susține că SAG-U a fost conceput „încă de la început ca o structură temporară”, iar transferul urmărește ca aliații să preia o parte mai mare din sprijinul pentru Ucraina, în timp ce resursele americane sunt alocate în linie cu Strategia Națională de Apărare. Decizia este prezentată în contextul unei reorganizări mai ample a rolului SUA în NATO: administrația Trump a redus numărul ofițerilor americani din Europa, a retras unele rotații de trupe și a cerut repetat creșterea cheltuielilor europene pentru apărare. În paralel, mai multe comandamente NATO ar urma să fie conduse de state europene: Marea Britanie la Norfolk, Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos). Tranziția de comandă și riscurile pentru ritmul livrărilor General-locotenentul american Curtis Buzzard, care conduce SAG-U din 2024, își încheie mandatul luni, iar atribuțiile vor fi preluate temporar de general-locotenentul Guillaume Beaurpere, care va coordona finalizarea transferului. La Kiev, reacțiile sunt împărțite. Un oficial ucrainean a spus că schimbarea ar putea reduce riscurile generate de fluctuațiile politice de la Washington și ar putea simplifica logistica militară. În același timp, există temeri că integrarea completă în structurile NATO ar putea încetini livrările de armament și că aliații europeni nu pot înlocui capacități americane-cheie, precum transportul strategic, recunoașterea prin satelit și identificarea țintelor. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a transmis aliaților reuniți la Bruxelles că Europa trebuie să își asume mai mult din responsabilitatea propriei securități, afirmând că NATO nu mai poate funcționa ca „o stradă cu sens unic”. [...]
Pentagonul vrea să cedeze coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina unui aliat NATO , o mutare care ar reduce rolul direct al SUA în conducerea operațională a mecanismului de livrări și instruire, fără să oprească sprijinul în sine, potrivit Mediafax , care citează POLITICO . Schimbarea vizează Grupul de Asistență pentru Securitate – Ucraina (SAG-U) , comandamentul cu sediul la Wiesbaden, în Germania, care coordonează livrările de armament și instruirea forțelor armate ucrainene. Conform informațiilor publicate de POLITICO, transferul conducerii ar urma să aibă loc în cursul anului viitor. Oficiali americani citați în material susțin că tranziția nu va afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și nici ritmul livrărilor de echipamente. Ce se schimbă în lanțul de comandă SAG-U a fost înființat în 2022 și funcționează în paralel cu misiunea NATO de Asistență pentru Securitate și Instruire pentru Ucraina, având un rol important în coordonarea ajutorului militar occidental. Potrivit aceleiași surse, conducerea structurii ar putea fi preluată de un ofițer european sau canadian, iar un ofițer american ar urma să rămână implicat ca adjunct. De ce contează: mai multă responsabilitate pentru aliații europeni Reprezentanții Pentagonului afirmă că SAG-U a fost gândit de la început ca o structură temporară, iar transferul face parte dintr-un proces prin care aliații europeni își asumă un rol mai important în coordonarea sprijinului pentru Ucraina. În termeni practici, mutarea ar putea reduce implicarea SUA în coordonarea operațională, însă nu ar pune capăt mecanismului prin care statele occidentale continuă să furnizeze sprijin militar Ucrainei. [...]
NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]
NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]
Negocierile pentru co-producția rachetelor Patriot rămân fără rezultat concret , iar prioritatea Washingtonului este accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană către Ucraina înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ambasadorului SUA la NATO, Matthew Whitaker . Whitaker a spus, într-un interviu la Fox Business (3 august), că nu există încă un acord care să permită Ucrainei să producă pe plan intern interceptori Patriot (PAC-3). El a invocat regimul strict de control la export pentru această tehnologie și faptul că, în prezent, producția este permisă doar producătorilor americani. Totuși, oficialul american a indicat că sunt discutate opțiuni de co-producție cu parteneri ucraineni și europeni, pentru a crește capacitatea industrială și a sprijini apărarea Ucrainei și a Europei. A precizat că SUA „lucrează la unele dintre aceste acorduri”, dar că nu are „nimic de anunțat” în acest moment. Miza operațională: iarna vine înaintea unui acord industrial Mesajul central al lui Whitaker este că un acord de producție pe termen lung nu poate livra efecte în timp util pentru sezonul rece. În schimb, „cel mai important” este ca sistemele și muniția de apărare antiaeriană necesare Ucrainei „să fie mutate cât mai repede posibil”, fie din stocurile aliaților care au rachete în plus, fie prin creșterea producției în fabricile americane. Context politic: Trump a nuanțat promisiunea privind licențierea Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a avansat inițial ideea acordării unui drept de producție pentru Ucraina la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), după o întâlnire cu Volodîmîr Zelenski. Ulterior, după o nouă întâlnire la Casa Albă (28 iulie), a urmat o temperare a poziției: la o ședință de Cabinet la Camp David (31 iulie), Trump a spus că „nu s-a ajuns la un acord”, invocând dificultatea de a ceda o astfel de tehnologie și riscul ca beneficiarii „să se întoarcă într-o zi împotriva ta”. Presiunea din teren: stocuri epuizate și atacuri cu rachete balistice Kyiv Post notează că interceptorii PAC-3 sunt descriși ca fiind singura armă capabilă să intercepteze racheta balistică rusească Iskander-M . În cel mai recent atac menționat (1 august), apărarea aeriană ucraineană ar fi interceptat doar una din 27 de rachete balistice lansate asupra Kyivului, într-un atac care a inclus și opt rachete de croazieră și 185 de drone. Bilanțul indicat: cel puțin nouă morți și 30 de răniți. Potrivit lui Zelenski, eșecul interceptării restului rachetelor balistice a fost legat direct de epuizarea stocurilor, iar deficitul ar încuraja noi lovituri rusești. În acest context, discuția despre co-producție rămâne relevantă strategic, dar nu rezolvă problema imediată a livrărilor și a muniției disponibile înainte de iarnă. [...]
