Știri
Știri din categoria Apărare
Flota SUA introduce roboți care se cațără și zboară pe nave - mentenanța navală intră în era inteligenței artificiale continuă transformarea tehnologică a armatei americane, după ce, potrivit Reuters, compania Gecko Robotics a obținut un contract de 71 de milioane de dolari pentru a implementa roboți autonomi și sisteme bazate pe inteligență artificială pe navele Flotei Pacificului. Este primul acord de acest tip acordat unei firme de robotică, marcând o schimbare semnificativă în modul în care marina americană gestionează inspecțiile și reparațiile.
Roboții dezvoltați de compania din Pittsburgh sunt capabili să se cațere pe coca navelor, să pătrundă în tancuri de balast și să zboare în spații înguste, colectând date detaliate despre structura și starea materialelor. Aceste informații sunt analizate de platforma software Cantilever, care utilizează inteligență artificială pentru a identifica problemele și necesarul de intervenții.
Potrivit companiei, sistemul poate detecta defecte și necesități de reparații de până la 50 de ori mai rapid și mai precis decât inspecțiile manuale. Într-un caz concret, evaluarea robotică a unei punți de zbor a eliminat întârzieri de peste trei luni în lucrările de mentenanță.
Contractul, derulat pe o perioadă de cinci ani, este de tip „livrare nedeterminată – cantitate nedeterminată” și va începe cu intervenții pe 18 nave din Flota Pacificului, inclusiv distrugătoare, nave amfibii și nave de luptă litorale. Valoarea inițială a lucrărilor este estimată la până la 54 de milioane de dolari, cu posibilitatea extinderii.
Ce aduce nou acest sistem:
Gecko Robotics operează în prezent aproximativ 250 de roboți pentru clienți comerciali și guvernamentali și intenționează să mai producă între 50 și 60 de unități în 2026, semn că tehnologia capătă rapid amploare în sectorul apărării.
Această inițiativă reflectă o tendință mai largă de automatizare în domeniul militar, unde eficiența, viteza și siguranța devin priorități strategice într-un context geopolitic tot mai complex.
Recomandate
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA semnează un contract de până la 20 miliarde dolari cu Anduril – accelerare majoră a digitalizării militare continuă modernizarea rapidă a capabilităților operaționale, potrivit Finance Yahoo , care relatează că acordul vizează software, hardware și servicii integrate pe o perioadă de până la 10 ani. Contractul, anunțat oficial în 13–14 martie 2026, începe cu o perioadă de bază de 5 ani și poate fi extins până în martie 2036, conform CNBC TV18 . În esență, acordul consolidează peste 120 de achiziții separate într-un singur cadru, reducând birocrația și costurile generate de intermediari, dar și accelerând livrările către unitățile din teren. Programul include platforma de inteligență artificială Lattice, infrastructură de date, hardware integrat și suport tehnic, toate adaptate cerințelor operaționale moderne, unde viteza de procesare și integrarea sistemelor devin decisive. Pentagonul consideră că această abordare unificată permite reacții mai rapide pe câmpul de luptă, dominat tot mai mult de software și automatizare. Principalele elemente ale contractului: valoare totală: până la 20 miliarde dolari durată: 10 ani (5 ani inițial + opțiune de extindere) componente: AI Lattice, hardware, infrastructură de date, suport tehnic obiectiv: reducerea costurilor și accelerarea implementării Primele rezultate sunt deja vizibile: un contract subsidiar de 87 milioane dolari vizează sisteme anti-dronă bazate pe aceeași platformă Lattice, potrivit TechCrunch . Acest tip de aplicație reflectă presiunea tot mai mare asupra armatei americane de a răspunde rapid amenințărilor emergente, în special celor generate de drone și sisteme autonome. Fondată de antreprenorul Palmer Luckey, Anduril Industries s-a impus ca un jucător important în domeniul tehnologiilor autonome de apărare, dezvoltând inclusiv drone de recunoaștere precum Ghost-X, notează The Jerusalem Post . Contractul actual marchează o schimbare de strategie pentru armata SUA, care se orientează către soluții comerciale scalabile și implementate rapid, în detrimentul programelor tradiționale, mai lente și mai costisitoare. Această mutare indică o transformare structurală a modului în care sunt achiziționate și integrate tehnologiile militare, cu accent pe flexibilitate, viteză și eficiență economică. [...]
Traian Băsescu avertizează că echipamentele SUA din bazele românești pot deveni ținte , pe fondul amenințărilor Iranului, potrivit Click . Fostul președinte spune că decizia de a permite armatei americane să utilizeze bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii este corectă și servește intereselor strategice ale României, dar atrage atenția că riscurile nu pot fi eliminate complet într-un context internațional imprevizibil. Ce spune Băsescu despre bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii Într-o postare pe Facebook, Traian Băsescu precizează că intervenția sa este „doar o părere personală” și că nu urmărește să contrazică pozițiile oficiale ale autorităților române. Reacția vine după ce Iranul a transmis amenințări la adresa României, în legătură cu punerea la dispoziție a celor două baze pentru armata SUA. Băsescu susține că România a acceptat solicitarea Washingtonului, iar decizia ar consolida securitatea națională pe termen lung și relația strategică bilaterală. În același timp, el subliniază că tipul de capabilități ce ar urma să fie dislocate în cele două baze depășește, în opinia sa, sfera strict defensivă. Tipurile de capabilități menționate și riscurile invocate Fostul șef al statului enumeră echipamente precum avioane cisternă (pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament), drone de cercetare și bombardament, precum și radare pentru dirijarea sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă. Din această perspectivă, el avertizează că Iranul ar putea încerca să lovească echipamentele americane amplasate în România. „Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda.” Băsescu adaugă că, deși România ar dispune de mijloace militare pentru a îndepărta pericolul, „nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor”. În aceeași logică, el include între amenințări și atacurile teroriste ale islamiștilor radicalizați, respectiv atacurile cibernetice. Reacția MAE și poziția oficială a României În replică, Ministerul Afacerilor Externe afirmă că România nu este parte a conflictului, iar prioritatea sa este efortul diplomatic de de-escaladare, susținut „încă din prima zi” a conflictului. MAE mai arată că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a bazelor militare din România. Totodată, ministerul amintește că România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă. În mesajul citat, MAE solicită Iranului „să înceteze aceste atacuri”, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală. [...]
Toți cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare au murit , după ce aeronava s-a prăbușit în vestul Irakului în timpul unei misiuni de luptă legate de operațiunile militare împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), potrivit BBC . Aeronava implicată este un KC-135 Stratotanker , un avion folosit pentru realimentarea în aer a altor aparate de luptă, esențial pentru misiuni militare pe distanțe lungi. Accidentul s-a produs joi, iar inițial au fost găsite patru dintre victime. Ulterior, operațiunile de căutare au confirmat că toți cei șase membri ai echipajului au murit . Accident în timpul unei misiuni militare Potrivit armatei americane, avionul era implicat în operațiunile militare desfășurate în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Incidentul a implicat două aeronave, însă cea de-a doua a reușit să aterizeze în siguranță . Autoritățile americane au precizat că: prăbușirea nu a fost provocată de foc inamic ; nici foc prietenesc nu este considerat responsabil; circumstanțele exacte ale accidentului sunt încă investigate. Numele victimelor nu au fost făcute publice imediat, pentru a permite notificarea familiilor. Rolul aeronavei KC-135 KC-135 Stratotanker este unul dintre cele mai vechi și importante avioane din flota de realimentare a forțelor aeriene americane. Modelul a fost construit de Boeing în anii 1950 și 1960 și este utilizat pentru: realimentarea avioanelor de luptă în aer; extinderea razei de acțiune a bombardierelor și aeronavelor militare; susținerea operațiunilor aeriene pe distanțe mari. Un echipaj tipic include pilot, copilot și operatorul sistemului de realimentare. Pierderi în conflictul actual Prăbușirea aeronavei ridică bilanțul oficial al militarilor americani morți în conflictul actual din Orientul Mijlociu la 13 persoane . Armata SUA a pierdut cel puțin patru aeronave de la începutul războiului. În paralel, Israelul a anunțat noi lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, în timp ce tensiunile regionale continuă să afecteze piețele energetice și securitatea transportului maritim din Golf. [...]
Un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în vestul Irakului , iar o operațiune de salvare a fost declanșată pentru a găsi echipajul aeronavei, potrivit informațiilor publicate de The Telegraph . Incidentul a avut loc joi, 12 martie 2026, când un avion de tip Boeing KC-135 Stratotanker , folosit pentru realimentarea în aer a altor aeronave militare, s-a prăbușit într-o zonă din vestul Irakului în circumstanțe care nu au fost deocamdată clarificate de autoritățile americane. Aeronava aparține Forțelor Aeriene ale Statelor Unite și este utilizată frecvent în operațiuni militare pentru a extinde autonomia avioanelor de luptă sau a bombardierelor. KC-135 este unul dintre cele mai vechi și mai folosite avioane de realimentare din flota americană, fiind în serviciu încă din anii 1950, dar modernizat în repetate rânduri pentru a rămâne operațional în misiuni moderne. Potrivit informațiilor inițiale, armata americană a confirmat prăbușirea avionului și a anunțat că a fost lansată imediat o misiune de căutare și salvare pentru a localiza membrii echipajului și pentru a securiza epava aeronavei. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre numărul persoanelor aflate la bord sau despre eventuale victime. Zona din vestul Irakului unde s-a produs incidentul este una în care armata americană a desfășurat de-a lungul anilor operațiuni militare și misiuni de sprijin aerian. În astfel de misiuni, avioanele de realimentare precum KC-135 sunt esențiale pentru menținerea în aer a altor aeronave pentru perioade îndelungate. Deocamdată, oficialii militari americani au precizat că este prea devreme pentru a stabili cauza prăbușirii. O anchetă oficială urmează să fie deschisă pentru a determina dacă incidentul a fost provocat de o defecțiune tehnică, de condițiile de zbor sau de alți factori operaționali. [...]
Producția dronelor kamikaze Shahed în Iran a încetinit, dar continuă , în pofida bombardamentelor americane și israeliene asupra instalațiilor militare ale Teheranului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Atacurile lansate de Statele Unite și Israel au vizat în mod special fabricile și infrastructura implicată în producția de drone, considerate una dintre principalele arme utilizate de Iran în conflictul din Orientul Mijlociu. Surse citate de Bloomberg arată că aceste lovituri au perturbat organizarea și coordonarea producției, însă nu au reușit să o oprească complet. De ce sunt greu de eliminat aceste drone Experții explică faptul că dronele Shahed sunt relativ simple din punct de vedere tehnologic, ceea ce le face mai ușor de produs decât rachetele. Principalele caracteristici ale dronelor Shahed-136: structură din fibră de sticlă ; motor simplu și sistem de ghidare de bază; încărcătură explozivă; lansare de pe platforme montate pe vehicule , precum SUV-uri sau camionete. Din acest motiv, producția poate fi realizată inclusiv în unități improvizate sau în instalații nespecializate, cum ar fi ateliere pentru reparații de ambarcațiuni rapide. Stocuri și producție dispersată Potrivit surselor citate de Bloomberg, Iranul dispune și de stocuri existente de drone , ceea ce îi permite să continue atacurile chiar dacă producția industrială a fost afectată. În plus, experții cred că autoritățile iraniene ar fi anticipat posibilitatea unor lovituri asupra infrastructurii militare și au mutat o parte dintre facilitățile de producție în locații subterane sau dispersate . Impactul în conflictul din regiune Chiar și la o producție mai redusă, Iranul poate lansa atacuri eficiente dacă reușește să trimită simultan cel puțin 20 de drone într-o singură operațiune , spun specialiștii. De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Iranul ar fi lansat peste 2.100 de drone Shahed , care au provocat daune infrastructurii petroliere, au perturbat operațiunile aeroportuare și au distrus echipamente militare în mai multe zone ale regiunii. [...]
