România semnează un contract de 2,6 miliarde de euro cu Rheinmetall pentru 232 de blindate Lynx - Producția va fi localizată în proporție de 40% la Mediaș, dar turela va veni din Germania

Contractul de 2,6 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) pentru 232 de blindate Lynx va lăsa în afara producției din România componenta cea mai scumpă, turela , ceea ce limitează în practică „localizarea” la pragul minim asumat, de 40%, potrivit informațiilor prezentate de HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că vehiculul va fi realizat local „mai puțin turela”, iar obligația contractuală vizează demonstrarea valorii produse în România, nu lista exactă de subansamble. La nivel de program, România urmează să contracteze prin SAFE (Security Action For Europe) 232 de vehicule șenilate de luptă KF-41 Lynx pentru circa 2,598 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu producție la Automecanica Mediaș (deținută de Rheinmetall ) și un grad de localizare de minimum 40%. Prețul calculat per vehicul este de 11,2 milioane de euro (aprox. 55,8 milioane lei). Ce se produce la Mediaș și ce rămâne în afara țării Întrebat ce înseamnă concret „40% produs în România”, ministrul Apărării a indicat că limitarea majoră este turela, care reprezintă aproximativ jumătate din valoarea unui Lynx și pentru care „tehnica” de producție nu poate fi realizată în România. În consecință, producția locală ar urma să acopere „aproape 100% din restul vehiculului”, astfel încât, la nivel de valoare, să fie atins pragul minim de 40%. „Jumătate din valoarea Lynx-ului este turela, iar tehnica pentru a produce turela nu poate fi făcută în România. Și atunci este o obligație pentru ei de a face aici aproape 100% din restul vehicului. Per ansamblu este minim 40%”, a spus ministrul Radu Miruță. În context, HotNews amintește că Rheinmetall anunța anterior extinderea producției locale și construirea unei rețele de furnizori din România, orientată spre producția locală a vehiculului Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu dependență redusă de furnizori externi (detalii în comunicarea companiei: Rheinmetall ). De ce a crescut prețul față de varianta inițială O diferență față de lista inițială SAFE este valoarea totală cerută acum spre aprobare: pentru 298 de vehicule, estimarea a urcat la 3,33 miliarde de euro (aprox. 16,6 miliarde lei), față de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) anterior, adică o creștere de 12%, potrivit informațiilor prezentate Parlamentului. Din cele 298, doar 232 de vehicule ar urma să fie contractate prin fonduri SAFE (circa 2,6 miliarde de euro), iar diferența de 66 de vehicule ar urma să fie contractată post-2030 din alte surse de finanțare. Ministrul Apărării a explicat creșterea prin cerințe suplimentare, în special includerea rachetelor ghidate antitanc Spike, care nu erau în cererea inițială. El a mai susținut că, raportat la prețurile practicate de Rheinmetall în alte țări, România ar plăti sub media calculată intern de MApN pentru același produs. Context: pachetul SAFE și concentrarea contractelor la Rheinmetall Parlamentul a aprobat sumele și companiile pentru contracte de achiziții militare de 8,33 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei) din SAFE. Din această sumă, un pachet de 7 programe, în valoare totală de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,3 miliarde lei), urmează să fie semnat cu Rheinmetall. Pe lângă contractul Lynx, în pachet sunt menționate și alte achiziții care merg către grupul german, inclusiv proiecte navale și sisteme de apărare antiaeriană, cu valori mai mari decât estimările inițiale, conform informațiilor din documentele transmise Parlamentului și sintetizate de HotNews. Ce urmează și de ce contează pentru industria locală Miza operațională imediată este înlocuirea MLI-84M „Jderul”, ajunse la final de viață, cu o platformă modernă. Din perspectiva industriei, însă, detaliul-cheie este că „localizarea” de 40% este construită în jurul valorii adăugate, nu al fabricării integrale: componenta dominantă ca preț – turela – rămâne în afara țării, iar producția locală se concentrează pe restul vehiculului și pe lanțul de furnizori asociat. În lipsa altor detalii publice despre structura exactă a lucrărilor și subansamblelor, nu este încă clar ce capacități industriale noi vor fi dezvoltate efectiv în România dincolo de asamblare și integrare. [...]